Nelu Tătaru

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice este „Maidanul, realitatea de la Est”.

Stimați colegi,

Ucraina se confruntă cu o criză politică fără precedent, după ce administrația Viktor Ianukovici a refuzat, la sfârșitul anului trecut, semnarea unui acord de asociere cu Uniunea Europeană. Protestele s-au intensificat de aproximativ o lună, în contextul adoptării unor legi care permiteau dispersarea brutală a manifestanților. Legile controversate au fost ulterior abrogate, dar, cu toate acestea, criza politică nu a fost soluționată.

Dacă inițial contextul a fost unul proeuropean, un răspuns spontan la nesemnarea Acordului de la Vilnius, treptat, s-a transformat într-un protest față de administrația Ianukovici, un protest pentru apărarea drepturilor și libertăților cetățenești. Iată că acum suntem deja în a treia lună de proteste și manifestații din Ucraina, iar România a întârziat să prezinte un punct de vedere oficial și pertinent.

Încă de la început, Rusia, UE și SUA au manifestat un interes vădit pentru conflictul din zonă și nu au ezitat să-și facă poziția cunoscută și, mai mult, să se implice în mod direct, mai mult sau mai puțin vizibil, în atragerea Ucrainei de una dintre părți.

Este evident, așadar, că la restabilirea situației un rol important îl vor juca un factor extern occidental și Rusia, cei doi actori care și-au manifestat interesul. Cum Occidentul a fost oarecum refuzat prin nesemnarea Acordului de la Vilnius, Rusia a căpătat mai multă putere, putere pe care a sporit-o cu ajutor financiar acordat Ucrainei și prin scăderea prețului la gaze. Statele occidentale nu au făcut un pas la fel de hotărât spre Ucraina, nu au luat măsuri concrete de mediere a conflictului dintre putere și opoziție, ci s-au limitat la mesaje de susținere și solidaritate și la îndemnuri.

Nu mă pripesc deloc când spun că Ucraina stă pe un butoi cu pulbere și că evoluțiile situației interne sunt imprevizibile. România nu poate privi detașat spre maidan, întrucât Ucraina este un stat vecin de care ne unesc importante legături istorice și o însemnată comunitate de români care trăiește acolo. Cea mai mare graniță a României este cu Ucraina și tot Ucraina este statul care desparte geografic România de Rusia.

În aceste condiții, este o prioritate reabilitarea ordinii interne în Ucraina, dar nu prin orice mijloace, ci prin negocieri concrete și transparente și garanții privind respectarea drepturilor și libertăților cetățenești și a valorilor statului de drept. Oricare altă abordare, bazată pe forță sau interese ascunse, ar putea duce chiar la o destabilizare a Ucrainei, cu consecințe pe termen lung mai serioase decât nesemnarea acordului.

Perpetuarea acestei stări de dezordine și instabilitate este dăunătoare și, de aceea, trebuie să încurajăm soluționarea pașnică a crizei și reapropierea Ucrainei de valorile europene.