Nelu Tătaru

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Titlul declarației politice – „Prea multe studii, programe și planuri și prea puține drumuri”.

Dragi colegi,

Zona de vest a țării este cea mai industrializată, după capitală, și are cea mai scăzută rată a șomajului. Este clar că vectorul dezvoltării economice europene se face pe direcția vest-est, dar, cu toate acestea, strategia națională pe transporturi nu are ca prioritate zero o autostradă care să lege Moldova de Transilvania.

Moldova este cea mai subdezvoltată regiune a României și, cu toate că are al treilea centru universitar al țării, lipsa oportunităților locale îi determină pe tinerii absolvenți să se reorienteze către alte zone ale țării sau ale Europei. De asemenea, Moldova este principala exportatoare de forță de muncă, calificată sau necalificată. Lipsa infrastructurii a frânat dezvoltarea acestei regiuni și a menținut-o pe poziția de zonă defavorizată.

Conform noii strategii de implementare, autostrada Sibiu–Pitești deschide lista cu prioritatea proiectelor de infrastructură rutiere. Pe locul doi este autostrada Bacău–Pașcani, iar pe trei se regăsește autostrada Comarnic–Brașov. Următoarele autostrăzi pe listă, în ordinea punctajelor obținute, sunt Suplacu de Barcău–Borș și, pe locul cinci, Târgu-Neamț–Iași–Ungheni.

Despre A8, Autostrada Vest-Est, vorbim din 2007, dar a fost pasată de la un ministru la altul, fără a beneficia de o susținere instituțională prea mare. Când în sfârșit a ajuns în atenția autorităților, Dan Șova și celebra sa strategie care prevedea toate autostrăzile prioritare până în 2018 lăsau total pe dinafară această autostradă.

După zbateri și dezbateri, în octombrie 2014, în prima formă a variantei finale a masterplanului general de transport, autostrada Târgu-Mureș–Iași era retrogradată la rangul de drum expres și, în toate scenariile analizate, era propusă spre realizare abia după 2021. După diverse discuții și controverse, în varianta finală a masterplanului, traseul Târgu-Mureș–Iași a fost reconsiderat ca autostradă, cu mențiunea că bucata dintre Târgu-Mureș și Târgu-Neamț va fi construită inițial ca drum expres și ulterior transformată în autostradă. Au fost necesari aproape nouă ani ca această autostradă să se afle pe lista de implementare pentru perioada 2014–2020.

Un alt punct nevralgic al infrastructurii din zonă este șoseaua ocolitoare a municipiului Huși, proiect care a fost propus pentru ființare prin POS-T 2007–2013, tratat superficial și amânat pentru o iluzorie finanțare în cadrul POS-T 2014–2020. Pe de altă parte, centura Bârladului a făcut subiectul promisiunii domnului ministru Matache, care spunea că lucrările ar putea demara în primăvara aceasta. Hușiul nu a avut acest noroc. În ce privește varianta ocolitoare Huși, în masterplanul general de transport s-a prevăzut realizarea unui drum eurotrans pe ruta Crasna–Huși–Albița. Abia în 2021 este prevăzută realizarea