Nelu Tătaru

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice: „Nominalizarea comisarului european, încă un motiv de jocuri, controverse și subterfugii”. Stimați colegi,

Premierul și președintele aproape că ne-au păcălit pentru o vreme că s-ar înțelege asupra nominalizării lui Cioloș pentru Comisia Europeană. Apoi, PSD-ul ne-a mai aruncat puțin praf în ochi cum că l-ar susține pe Cioloș, dar, în caz că nu se poate, a mai avansat trei nume, și anume Dan Nica, Rovana Plumb și Mircea Geoană. Totul pentru ca, în final, să aflăm că asul din mânecă este Corina Crețu. Se pare că Ponta a ținut să aibă la Bruxelles omul lui, și nu un fost comisar.

Când România a luat portofoliul de la agricultură, a făcut-o nu numai pentru că a negociat bine, ci și pentru că a contat pe omul pe care l-a propus comisar. La fel de mult a contat și susținerea clasei politice. Acum, propunerea a fost ținută sub preș. Nimeni nu a știut nimic despre o a doua nominalizare.

În mod normal, premierul trebuia să facă publică această a doua propunere, s-o argumenteze și s-o supună spre dezbatere clasei politice. Nu a făcut-o. Pe bună dreptate, ar spune unii, pentru că nominalizarea comisarului european este un atribut al premierului, dar Guvernul nu poate acționa după bunul-plac, fără a consulta clasa politică, mai ales într-o chestiune atât de importantă care privește întreaga țară.

Ponta se poartă de parcă nominalizarea este atributul exclusiv al Guvernului. Traian Băsescu crede că nominalizarea îi aparține, în calitate de reprezentant al statului român, dar și în baza unei decizii a Curții Constituționale din 2012, potrivit căreia el este cel care participă la Consiliul European și, prin urmare, ar avea și dreptul să avanseze propuneri pentru postul de comisar european.

Ambii fac însă abstracție de Legea nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, care prevede că Executivul trebuie să informeze Legislativul privind nominalizarea României pentru postul de comisar european care i se cuvine. Mai mult, comisiile de specialitate din Parlament trebuie să audieze persoana nominalizată de Guvern pentru funcția de membru al Comisiei Europene, așa cum se arată la art. 19 alin. (2) al aceleiași legi.

Așadar, întrucât nu a fost audiată în Parlament persoana nominalizată de Guvern pentru funcția de membru al Comisiei Europene, în nominalizarea Corinei Crețu a fost încălcată Legea nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene.

Și totuși rămâne întrebarea: de ce a ținut secret Victor Ponta cel de-al doilea nume pentru postul de comisar? Îi era teamă de Traian Băsescu, care-l susținea pe Cioloș, sau, poate, știind vulnerabilitatea Corinei Crețu, nu a vrut să se lase prea mult timp pentru ca aceasta să fie contestată? Mulțumesc.