Stenogramă plen

Doamnelor și domnilor senatori, bună dimineața! Începem ședința Senatului din 9 septembrie 2014 cu sesiunea declarațiilor politice.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Frătean, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Grigoraș.

Bună ziua!

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Din nou la școală!”.

Între momentele vieții noastre care marchează un nou început de speranțe și realizări se regăsește și momentul în care pășim într-un nou an școlar. Ne mai despart doar câteva zile de acest eveniment, iar fiecare dintre noi trăiește bucuria acestui moment sub diferite forme: noile generații de școlari se îndreaptă spre lumina cărților, cu emoția și fiorul ineditului, dascălii își caută împlinirea vocației, părinții se preocupă pentru ca toate să meargă bine, iar cei mai vârstnici, astăzi bunici, rememorează emoțiile primei zile de școală. Tot în această perioadă iese în evidență preocuparea autorităților pentru ca, an de an, să vedem un spor calitativ în demersul didactic menit să pregătească elevii pentru viitor. O educație de calitate se poate obține doar printr-o colaborare între toți aceștia.

În primul rând, gândul meu se îndreaptă către elevi. Ei sunt bogăția noastră cea mai de preț, în care ne punem speranțele că vor crește frumos și demn. Parcursul școlar nu este întotdeauna ușor, însă munca susținută și ambiția atrag satisfacții pe măsură. Dincolo de volumul de cunoștințe pe care-l dobândesc, cel mai important este să învețe să-și

stabilească obiective cât mai îndrăznețe și să lupte pentru ele. Este un prim pas către reușită.

În egală măsură, apreciez și munca necontenită a cadrelor didactice, care nu se abat de la a-și duce la îndeplinire misiunea pe cât de dificilă pe atât de nobilă, și le mulțumesc pentru că, indiferent de dificultăți, continuă să slujească interesul elevilor. În lumea aceasta grăbită și complicată, răbdarea de a modela și forma caractere este, într-adevăr, o virtute.

Sunt conștient și de eforturile majore pe care le fac părinții și trebuie apreciată forța extraordinară cu care se mobilizează de fiecare dată pentru a sprijini și ocroti evoluția copiilor. Sunt sigur că sacrificiile asumate astăzi își vor găsi răsplata în viitor.

Același principiu îl găsesc aplicat și în demersul Guvernului Victor Ponta de a oferi condiții bune pentru educație, dovadă fiind, alături de reîntregirea salariilor cadrelor didactice, finalizarea celor 300 de școli începute în 2007 și lăsate în paragină, care-și primesc din această toamnă elevii, precum și cele 1.259 de microbuze puse la dispoziția copiilor din zona rurală.

Iată că începem acest an cu premise mai bune, cu gândul și nădejdea că munca tuturor celor implicați în viața școlii va fi rodnică.

Tuturor elevilor, profesorilor și părinților le urez un an școlar bun, curaj, putere de muncă și rezultate de care să se bucure!

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Grigoraș Viorel, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Oprea Dumitru.

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică de astăzi este intitulată „Viitoarele guverne, obligate să recupereze banii pentru pomana electorală”. În ședința de săptămâna trecută, am votat proiectele de lege privind amnistierea mamelor, pensionarilor și bugetarilor. De asemenea, s-a votat și un amendament prin care Guvernul va da înapoi banii deja restituiți de aceștia, în cinci ani, începând cu 1 ianuarie, prin plăți anuale egale.

Aceste trei categorii au primit veniturile calculate greșit, iar, după cum ne-a obișnuit actuala guvernare, PSD face doar o promisiune cu caracter electoral românilor prin această măsură. Social-democrații au refuzat propunerea noastră, a opoziției, ca plățile să înceapă pe 15 septembrie și să se încheie în două luni, scuzându-se că acestea nu erau prevăzute în bugetul pe anul în curs. Mai mult, ministrul muncii a refuzat să ne comunice numărul cetățenilor care au dat deja banii înapoi și care urmează să fie despăgubiți.

Această situație mi se pare rușinoasă pentru un guvern care se laudă că luptă pentru repararea nedreptăților. Prin lipsa repetată a responsabilității, miniștrii Guvernului Ponta nu fac decât să pună în cârca viitoarelor guverne recuperarea banilor votați. Cadrele vizate de proiectul de lege vor trebui să suporte consecințele deciziilor unor persoane fără probitate morală.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Oprea Dumitru, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Tătaru Nelu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația de astăzi are titlul „Pe cei care cer suspendarea cine îi suspendă?”.

De parcă societatea românească nu e destul de afectată de criza declanșată de guvernarea Ponta, pesediștii și sateliții lor lansează noi motive de turbulențe, prin propunerea, de-a dreptul stupidă, de a-l suspenda pe președintele țării. Faptul că mai sunt doar câteva luni până la expirarea mandatului prezidențial evidențiază ipocrizia celor care au venit cu o astfel de idee, fiind o altă formă de a manipula electoratul în prag de campanie.

Această acțiune demonstrează că Ponta se teme de pierderea puterii. De aceea, încearcă să abată atenția, pe toate căile posibile, de la haosul guvernării și de la realitățile triste cu care se confruntă populația, și anume lipsa locurilor de muncă, sărăcia lucie și corupția.

În plus, există deja experiența a două proceduri de suspendare, la fel de nerealiste, dar care au generat în societatea românească confruntări amare și sterile. Ar fi iresponsabil ca țara să fie din nou atrasă într-o falsă luptă electorală, din care cel mai rău ar ieși, și de data asta, doar populația și economia țării.

Lipsa de sens a suspendării este susținută și de imensa duplicitate a autorilor ei. Pentru că, în ultimii doi ani, coaliția de guvernare nu a făcut decât să încalce frecvent prevederile Constituției. Dovada o constituie numeroasele sesizări ale PDL, componentă esențială a Alianței Creștin-Liberale, sesizări acceptate de Curtea Constituțională a României.

Considerăm că respectul față de cetățeni trebuie să primeze, și nu manipularea josnică cu care țara a fost condusă de PSD. Se cuvine ca actuala putere să renunțe la derapajele de la spiritul democrației și să țină cont de faptul că dictatura unor baroni nu va fi acceptată de nimeni. Fiindcă, la câte abuzuri au comis, pesediștii și acoliții lor ar fi

trebuit de mult să fie suspendați din viața politică. Oare când se va întâmpla?

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Tătaru Nelu, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Pașcan Marius.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice: „Nominalizarea comisarului european, încă un motiv de jocuri, controverse și subterfugii”. Stimați colegi,

Premierul și președintele aproape că ne-au păcălit pentru o vreme că s-ar înțelege asupra nominalizării lui Cioloș pentru Comisia Europeană. Apoi, PSD-ul ne-a mai aruncat puțin praf în ochi cum că l-ar susține pe Cioloș, dar, în caz că nu se poate, a mai avansat trei nume, și anume Dan Nica, Rovana Plumb și Mircea Geoană. Totul pentru ca, în final, să aflăm că asul din mânecă este Corina Crețu. Se pare că Ponta a ținut să aibă la Bruxelles omul lui, și nu un fost comisar.

Când România a luat portofoliul de la agricultură, a făcut-o nu numai pentru că a negociat bine, ci și pentru că a contat pe omul pe care l-a propus comisar. La fel de mult a contat și susținerea clasei politice. Acum, propunerea a fost ținută sub preș. Nimeni nu a știut nimic despre o a doua nominalizare.

În mod normal, premierul trebuia să facă publică această a doua propunere, s-o argumenteze și s-o supună spre dezbatere clasei politice. Nu a făcut-o. Pe bună dreptate, ar spune unii, pentru că nominalizarea comisarului european este un atribut al premierului, dar Guvernul nu poate acționa după bunul-plac, fără a consulta clasa politică, mai ales într-o chestiune atât de importantă care privește întreaga țară.

Ponta se poartă de parcă nominalizarea este atributul exclusiv al Guvernului. Traian Băsescu crede că nominalizarea îi aparține, în calitate de reprezentant al statului român, dar și în baza unei decizii a Curții Constituționale din 2012, potrivit căreia el este cel care participă la Consiliul European și, prin urmare, ar avea și dreptul să avanseze propuneri pentru postul de comisar european.

Ambii fac însă abstracție de Legea nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene, care prevede că Executivul trebuie să informeze Legislativul privind nominalizarea României pentru postul de comisar european care i se cuvine. Mai mult, comisiile de specialitate din Parlament trebuie să audieze persoana nominalizată de Guvern pentru funcția de membru al Comisiei Europene, așa cum se arată la art. 19 alin. (2) al aceleiași legi.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Pașcan Marius, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Lazăr Sorin.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Ai tu chef de un proiect de țară, fă, Doina?!”.

Într-o goană dementă și furibundă prin piețe și oboare, printre tarabe și ospeții, prin reduta fumului de mititei și muștarul prelins nevrednic ca o distincție zemoasă pe pieptul combatanților, unii politicieni consideră că astfel de alergătoare, nădușite și amăgitoare prezențe, reprezintă cheia succesului electoral. Aceiași cred, totodată, că datul cu muzicuța promisiunilor prin „linghișpirul” băilor de mulțime, pupatul târgoveților și pozatul „veselos” cu junele de strânsură sunt miza de bază a mesajului cu impact maximizat național. Cei în cauză tratează, de fapt, electoratul ca pe o mare prostime, ca pe o adunătură cu probleme de discernământ și lesne de cucerit printr-un voiaj săltăreț și ghiduș prin piața publică.

Un elector lucid și responsabil, imunizat la populismele ieftine ale campaniilor ultimelor aproape două decenii și jumătate, se simte jignit când un politician îl „prețăluiește” atât de ieftin, încât vrea să-i cumpere votul dintr-o vâjâială în trombă pe la taraba oborului. Cu atât mai mult se întreabă legitim cum de nu l-a mai văzut până atunci pe respectivul întrebându-l, pe bune, despre probleme și sănătate sau măcar căutându-l să-i dea binețe.

Cetățeanul român, deși constant manipulat, intoxicat, mințit și amăgit, nu mai este de mult cobaiul politic naiv și docil, precum încă mai cred unii deprinși să poarte campanii electorale de prin registrul consacrat _copy-paste_ .

Și mai e ceva important, colegilor politicieni. Se cuvine să-i arătăm cetățeanului cuvenitul respect în toate ocaziile, prin asumarea și punerea în dezbaterea generală a proiectelor de țară serioase. Să-i facem cunoscute proiectele realiste care privesc educația și învățământul, sănătatea, stabilitatea economică și dezvoltarea, crearea de noi locuri de muncă, stimularea investițiilor și a mediului de afaceri, independența justiției, descentralizarea administrației publice și autonomia locală, revigorarea sentimentului național și a mândriei de a fi român și multe altele. Sunt nu doar teme de reflecție și dezbatere pentru o țară mult prea des mințită și amăgită, sunt capitole ale unui proiect de țară salvator, revigorant și necesar, care trebuie asumat cu onestitate și susținut de o clasă politică responsabilă.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Lazăr Sorin, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Tișe Alin.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Astăzi mă voi referi la prima zi de școală. Stimați colegi,

Peste o săptămână, probabil că majoritatea dintre noi vom participa la deschiderea anului școlar preuniversitar. Un moment care, pentru cei mici, este de neuitat: prima zi de grădiniță, prima zi de școală. Pentru ceilalți, prima zi de gimnaziu și prima zi de liceu vor rămâne zile pe care nu le vor uita.

Prima zi de școală este percepută în mod diferit: pentru părinți și elevi marchează debutul unei noi etape în viața copilului și a familiei, iar pentru profesori prima zi de școală înseamnă reluarea unui ciclu profesional ce se dorește de succes, reconsiderarea și proiectarea spre mai bine a activității în interesul și spre beneficiul elevilor, pentru care își asumă responsabilitatea de a-i îndruma, educa și instrui.

Emoțiile primei zile de școală dezvoltă o nostalgie a primului clopoțel, poate, pentru fiecare dintre noi. Fie că amintirea este una tristă, fie că e neclară, fie că e legată de lipsa de organizare, important e că, indiferent cărei generații îi aparținem, vom fi mereu nostalgici față de prima zi de școală. De noi toți depinde însă cum anume vom face ca această amintire să fie una frumoasă.

La ce mă refer? Mă refer la faptul că, mai ales în spațiul rural, încă mai sunt unități școlare care nu au primit autorizație sanitară, care nu au un aspect îngrijit, care nu au încă ocupate posturile didactice.

Trebuie să fim conștienți de impactul primei zile de școală, care este decisiv pentru atitudinea elevului și părintelui, pe care o vor adopta pe parcursul întregului ciclu educațional. De la aspectul și facilitățile oferite de școală la modul în care se stabilesc relațiile de cooperare ale factorilor implicați în procesul educației, toate contribuie la atitudinea și comportamentul pe care fiecare dintre cei trei actori le va avea pe parcursul anului școlar și al ciclurilor educaționale succesive.

Fac un apel pentru o implicare mai mare a autorităților locale în rezolvarea tuturor problemelor care au legătură cu mediul școlar. Fac un apel către reprezentanții Executivului să depună toate eforturile necesare în vederea alocării resurselor pentru modernizarea școlilor și a procesului educațional pentru a crea condiții mai bune pentru copii, necesare în procesul de instruire.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Tișe Alin și îl rugăm să se pregătească pe domnul senator Saghian Gheorghe.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează „PSD distruge țara de dragul campaniei electorale”.

Distinși colegi,

Deși nu a început oficial campania electorală pentru prezidențiale, Guvernul Ponta, aflat de mai bine de doi ani în această campanie, acutizează gradul de recesiune și distruge țara, doar pentru a-și vedea interesul politic, respectiv candidatul PSD instalat la Cotroceni.

Nu îi este suficient că nu are competență sau vreo valoare ori vreun proiect de țară, dar se aventurează în jocuri și măsuri care distrug nu doar bruma de economie care mai este funcțională sau nivelul de trai, ci și ultima speranță de mai bine a românilor.

Guvernul Ponta, Guvernul PSD, guvernează haotic, ia măsuri peste noapte, nu face studiu de impact la aproape nicio măsură, nu respectă nicio lege, nu a auzit de transparență decizională, aplică permanent politica faptului împlinit, bazându-se cu lejeritate pe acapararea tuturor surselor importante de informare publică și pe lipsa de implicare adecvată a Avocatului Poporului. Avem exemple concludente în ultima perioadă.

Aflat în campanie electorală, de la înălțimea scaunului de premier, Victor Ponta nu mai vede nici recesiunea economică în care a adus România – ea este „creștere” în discursul guvernamental –, nu mai vede nici reducerea drastică a absorbției fondurilor europene odată cu finalizarea decontărilor proiectelor contractate în guvernările trecute. Acum, aceasta se cheamă „greaua moștenire”. Investițiile economice private nu doar că nu au fost încurajate, ci, mai mult, au fost împiedicate prin taxele aberante introduse. Investițiile publice ba le-a politizat excesiv, cumpărând primari, ba le-a redus până la limita eliminării sau le-a transformat în pomeni electorale. Nu mai vede nici creșterea ratei șomajului, nici creșterea numărului de falimente. Ele sunt prezentate acum oficial drept „creare de locuri de muncă”. Și, atunci, vă întreb: unde sunt cele un milion de locuri de muncă promise? De ce nu le vede nimeni? De ce tot ce vedem este minciună, propagandă și dezinformare?

Aceste metode comuniste vă pot ajuta în lupta electorală, dar vor distruge această țară și va fi infinit mai greu să îndreptăm atunci lucrurile. Dar Guvernului PSD cu siguranță nu îi pasă! Nouă și tuturor românilor ne pasă!

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Saghian Gheorghe, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Cadăr Leonard.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică am intitulat-o „Sprijinirea tinerilor agricultori”.

Stimați colegi,

La nivel european s-a constatat că schimbările demografice și declinul populației rurale sunt probleme importante în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, fapt pentru care performanțele economice ale multor zone rurale sunt afectate în cea mai mare măsură. Astfel, acordarea de sprijin pentru prezența continuă a tinerilor în zonele rurale este o prioritate de vârf pentru politica de dezvoltare rurală a Uniunii Europene.

Potrivit Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014–2020, unul dintre obiectivele principale este încurajarea tinerilor fermieri care doresc să investească și să locuiască în mediul rural.

După cum bine știm, la finele lunii decembrie, în acest sens, am adoptat Legea nr. 342/2013 pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală,

publicată în Monitorul Oficial al României nr. 809 din 19 decembrie 2013.

Sprijinirea tinerilor agricultori este susținută de stat prin Ministerul Agriculturii, care alocă sume substanțiale pentru programe de instalare a tinerilor fermieri în mediul rural.

Această măsură a fost adoptată pentru că va conduce la creșterea numărului de tineri fermieri care încep pentru prima dată o activitate agricolă ca șefi sau conducători de exploatație, care sunt încurajați să realizeze investiții, să se asocieze, să participe la lanțurile scurte de aprovizionare. Prin această măsură se urmărește și preluarea exploatațiilor agricole în mod integral de la fermierii în vârstă, creșterea veniturilor exploatațiilor conduse de tinerii fermieri, încurajarea familiilor tinere de a se stabiliza, cu efect pozitiv asupra economiei naționale în ansamblu său.

Stimați colegi,

Este necesar să popularizăm aceste măsuri, este necesar să-i sprijinim pe tineri să investească și să locuiască în mediul rural. Mai mult decât atât, sunt atâtea posibilități de accesare a fondurilor europene în acest domeniu. Agricultura a fost și rămâne o importantă ramură a economiei românești. Mulțumesc mult.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Cadăr Leonard, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Ghișe Ioan.

Mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Pentru vameșii unguri, Europa se termină la Nădlac”.

Domnule președinte,

Stimat auditoriu,

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a trage un semnal de alarmă asupra comportamentului vameșilor unguri. Reprezint ca senator județul Neamț, o zonă în care cetățenii, de nevoie, pleacă de multe ori peste graniță în căutarea unui loc de muncă. La cabinetul meu parlamentar m-am întâlnit adesea cu astfel de plângeri, din partea cetățenilor, legate de comportamentul acestor vameși.

Cele mai multe dintre plângeri veneau însă din partea ceangăilor, comunitatea de suflet pe care o reprezint cel mai bine, în numele cărora mă voi și adresa astăzi dumneavoastră, pentru că întâmplările lor merită făcute publice, să le cunoască toată Europa.

Mai exact, la vamă, vameșii unguri nu numai că percheziționează mașinile în amănunțit, cerând să le fie deschis și despachetat fiecare bagaj, mai mare sau mai mic, dar se confiscă de multe ori produsele tradiționale preparate în casă, produse pe care cei controlați le duc, probabil, la rudele la care merg peste hotare. Din nefericire, deseori, astfel de abuzuri au loc în prezența copiilor cu lacrimi în ochi, care sigur vor fi afectați în viitor de acest comportament exagerat pentru un angajat european.

Iată deci ce li se întâmplă ceangăilor când „pleacă” spre Europa. Am pus cuvântul „pleacă” în ghilimele pentru că eu știam că noi, românii, suntem deja în Europa, nu că Europa începe după granița cu Ungaria.

De ce li se confiscă ceangăilor zacusca, șunca, țuica, peștele afumat când trec prin Ungaria, nu știu. Poate că sunt mai bune decât ale vameșilor unguri, care s-au dedulcit la bunătățile noastre. Dar e timpul ca autoritățile române să-i determine să-și mai pună pofta în cui. Și românii sunt cetățeni europeni, și ceangăii, și ungurii. Nu mai vreau să-mi aduc aminte de poveștile încetățenite de mult timp, dar și de acestea trăite personal, când, trecând Carpații în Ardeal, eram întâmpinat de românii ardeleni cu apă proaspătă și șervet, iar, când ceream ungurilor ardeleni o pâine, mi se răspundea „nem tudom”. Și așa descopeream că noțiunea de „frați români” nu era valabilă peste tot. Așa cum descopăr acum cu tristețe că noțiunea de „frați europeni” se fracturează undeva la Nădlac sau la Borș.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Ghișe Ioan, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Cordoș Alexandru.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte al Senatului.

Stimate doamne și stimați domni colegi senatori,

Declarația politică pe care am să v-o prezint se numește „Obligația Parlamentului de a reinstaura ordinea de drept în România”.

Stimate domnule președinte al Senatului, senator Călin Popescu-Tăriceanu,

Stimate domnule președinte al Camerei Deputaților, deputat Valeriu Zgonea,

Stimați colegi parlamentari,

Constituțional, Parlamentul este obligat să finalizeze referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcția de Președinte al României.

Parlamentul, prin Hotărârea nr. 34 din 6 iulie 2012 privind referendumul național din 29 iulie 2012, a stabilit la art. 3: „În situația în care Curtea Constituțională va stabili că nu au fost îndeplinite condițiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia și va decide procedura de urmat.”

De doi ani, Parlamentul trebuie să finalizeze această procedură pentru a încheia referendumul.

Vă solicit pentru a cincea oară să introduceți pe ordinea de zi a primei ședințe a Camerelor reunite ale Parlamentului proiectul de hotărâre pe care l-am depus la Senat, cu numărul 191, în 11 februarie 2013, privind finalizarea referendumului național din 29 iulie 2012.

Adoptarea de către Parlament a unei astfel de hotărâri pentru finalizarea referendumului este obligatorie, deoarece este în vigoare și astăzi Hotărârea nr. 33 din 6 iulie 2012 a

Parlamentului privind suspendarea lui Traian Băsescu din funcția de Președinte al României.

Prin Rezoluția nr. 2.257 – repet, 2.257 – din 6 decembrie 2012, punctul 6, Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că punctele 3, 4 și 5 ale Hotărârii nr. 6 din 21 august 2012 a Curții Constituționale privind referendumul din 29 iulie 2012 sunt doar „idei, păreri, opinii” – repet și citez: „idei, păreri, opinii” – ale judecătorilor Curții Constituționale.

Potrivit Constituției României, art. 2 alin. (2), aceste „idei, păreri, opinii” nu pot substitui suveranitatea poporului. Așadar, Parlamentul are obligația să reinstaureze ordinea de drept în România, chiar și cu doi ani întârziere.

Da, domnule senator, vă rugăm.

...aș completa cu următoarea precizare: Constituția României spune, la art. 1, că respectarea Constituției și a legilor este obligatorie în România.

Dicționarul explicativ enciclopedic „Le Petit Larousse” definește lovitura de stat ca fiind situația în care un individ sau un grup preia puterea într-un stat prin încălcarea Constituției.

Noi suntem în situația că, începând cu 28 august 2012, ora 11.00, numitul Băsescu Traian a ocupat, cu ajutorul lucrătorilor SPP, Palatul Cotroceni, el fiind suspendat de Parlament, și în situația că referendumul din 29 iulie 2012 a fost constatat ca nevalabil. Așadar, noi suntem în situația că o persoană fără calitate, de doi ani de zile, uzurpă funcția de Președinte al României.

Potrivit Constituției, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român suveran. Așadar, cât timp poporul s-a pronunțat la referendum, Parlamentul este obligat să ducă la îndeplinire decizia adoptată de popor.

Sigur, mai există un comentariu de făcut, și anume că la vremea aceea, ca și acum, în listele electorale figura, în mod eronat, un număr de 18.300.000 de alegători. Potrivit recensământului din 2011, ale cărui rezultate au fost publicate oficial în Monitorul Oficial din 4 august 2013, în România sunt 16.300.000 de adulți.

Așadar, este o rușine națională să ai date oficiale că ai 16 milioane de cetățeni adulți și să ai în listele electorale 18.300.000 de alegători. Este impardonabil că, timp de doi ani, autoritățile – și aici este vorba atât de Autoritatea Electorală Permanentă, cât și de Guvern, prin Ministerul Afacerilor Interne – nu au acționat ca să pună în concordanță numărul persoanelor din listele electorale cu ceea ce este recensământ oficial la nivelul lui decembrie 2011.

Așadar, în acest context, este obligatoriu ca Parlamentul să reinstaureze ordinea de drept, potrivit Constituției României.

Mulțumesc pentru atenție.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Cordoș Alexandru, rugând-o să se pregătească pe doamna senator Firea Gabriela.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică am intitulat-o „Creșterea constantă a nivelului de trai al populației”.

Stimați colegi,

Contrar unor opinii vehiculate în ultimul timp, în România s-a înregistrat o creștere constantă a nivelului de trai al populației. Astfel, comparativ cu luna iulie a anului precedent, în luna iulie 2014 s-a înregistrat o creștere de 5,1% a câștigului salarial mediu nominal, salariul mediu net atingând valoarea de 1.719 lei.

O creștere a veniturilor s-a înregistrat și la nivelul angajaților din administrația publică, unde salariul a crescut cu 2,2%, precum și în sectoarele sănătate și asistență socială, unde a crescut cu 0,4%.

Dintre factorii responsabili de această creștere ar fi de menționat: creșterea salariului minim la 900 de lei, înregistrând a treia creștere succesivă, realizarea de producții mai mari, înregistrarea unui profit mai mare de către companii și, nu în ultimul rând, creșteri salariale.

Un aspect îmbucurător este și faptul că economia continuă să crească, al doilea an consecutiv, iar efectele încep să se observe și în buzunarul românilor.

Trebuie să luăm în considerare și faptul că un an agricol bun, justificat de datele provizorii ale MADR, care anunță o recoltă de peste 7,37 milioane de tone de grâu și secară, de pe o suprafață de 2 milioane de hectare, și o producțierecord de rapiță, care a depășit un milion de tone anul acesta, va contribui decisiv la expansiunea economică a României.

Adoptarea, în plenul Senatului, a reducerii CAS-ului la angajator cu 5 puncte procentuale, a legilor amnistiei pentru mame, pensionari și salariații bugetari constituie încă un factor care va influența în mod pozitiv creșterea veniturilor populației.

Cu toate acestea, poziția 59 în clasamentul competitivității economice pentru 2014–2015, întocmit de Forumul Economic Mondial, în urcare față de locul 76 înregistrat în perioada anterioară, ne obligă să acordăm o atenție și mai mare unor componente ale sistemului economico-financiar, dintre care aș dori să precizez: creșterea absorbției fondurilor europene, acordarea de stimulente prin politica fiscală în domenii precum munca și capitalul, încurajarea competenței profesionale, stimularea concurenței loiale în mediul de afaceri, gestionarea eficientă a banilor publici și, nu în ultimul rând, dezvoltarea continuă a sistemului educațional și încurajarea tinerei generații în definitivarea studiilor cel puțin la nivel liceal.

## Mulțumim, domnule senator.

O invităm la microfon pe doamna senator Firea Gabriela, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Dincă Mărinică.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Un pas decisiv pentru eficientizarea și transparentizarea sistemului public de sănătate”.

Suferind de ani de zile de subfinanțare cronică, sistemul public de sănătate din România este totuși cel mai mare consumator de resurse, anual circa 4 miliarde de euro intrând în această veritabilă gaură neagră, ceea ce demonstrează fără tăgadă faptul că acești bani au fost cheltuiți până acum ineficient.

Guvernul Ponta face un prim pas, important, pe calea însănătoșirii financiare a sistemului sanitar românesc, prin introducerea cardurilor de sănătate. Nu este un proiect nou. A fost demarat cu multă vreme în urmă, dar guvernele precedente nu numai că nu au reușit să implementeze acest sistem, dar au permis ca sume considerabile să fie drenate către interese private. De altfel, Corpul de control al premierului Victor Ponta a demontat acest caz flagrant de corupție la nivel înalt din timpul guvernelor PDL și urmează ca justiția să-și spună, mai devreme sau mai târziu, cuvântul.

În momentul de față, dragi colegi, Casa Națională de Asigurări de Sănătate are deja circa 12 milioane de carduri tipărite, din cele peste 13 milioane câte vor fi în final, care vor începe să fie distribuite după data de 20 septembrie prin Poșta Română. Aceste carduri nu vor asigura doar accesul cetățenilor la serviciile din sistemul public de sănătate, ci vor permite și întocmirea istoricului fiecărui pacient, ceea ce va genera o evidență strictă a serviciilor prestate și a decontării acestora. Cu alte cuvinte, vom vedea, în sfârșit, garanția că banii plătiți pentru sănătate sunt folosiți pentru sănătate, iar sistemul va fi mai eficient și mai transparent, așa cum trebuie să fie orice sistem finanțat din banii contribuabililor.

În plus, este de salutat faptul că această operațiune amplă de distribuire la nivel național a cardurilor va reprezenta – chiar dacă acesta nu a fost un scop în sine, ci doar o consecință a procesului de achiziție publică – și o adevărată gură de oxigen pentru Poșta Română, o instituție greu încercată până acum de corupție și management defectuos, de menținerea căreia pe linia de plutire depind familiile a 28 de mii de români.

## Mulțumim, doamnă senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Dincă, rugând-o să se pregătească pe doamna senator Silistru Doina.

## Mulțumesc frumos.

Declarația mea politică are titlul „Astăzi, România – membru fidel al NATO”.

## Domnule președinte,

Astăzi, după Summitul NATO din Țara Galilor, constatăm încă o data atât atașamentul total al României la valorile nord-atlantice, cât și efectele benefice ale aderării României la NATO și ale Parteneriatului strategic cu Statele Unite. România, în actuala conjunctură politică și militară, are nu numai beneficii în ceea ce privește garantarea securității naționale, dar și obligații, mai precis acordarea a 2% din produsul intern brut pentru bugetul armatei. Din această alocare, minimum 20% din fonduri sunt pentru înzestrarea Armatei Române.

În acest sens, aștept ca de îndată ministrul apărării să propună, iar premierul să aprobe, în prima ședință de guvern, rectificarea bugetului, astfel încât România să-și respecte obligația asumată atât față de Armata Română, cât și față de Alianța Nord-Atlantică.

Față de actualele provocări venite din partea Rusiei, ministrului apărării și premierului le revine obligația de a reacționa imediat, iar de la tribuna Senatului României le solicit să prezinte de îndată, public, programul în cadrul căruia Armata Română să dispună de fondurile necesare îndeplinirii misiunilor desfășurate atât pe teritoriul României, cât și în teatrele de operațiuni externe.

Mulțumim, domnule senator.

O invităm la microfon pe doamna senator Silistru Doina.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „«Înghițitorul» de sisteme”.

Stimați colegi,

Într-o săptămână atât de plină de evenimente politice – doar suntem, nu-i așa?, în precampanie electorală –, dar atât de goală de învățăminte, o anumită declarație a domnului președinte Traian Băsescu mi-a atras în mod deosebit atenția. Domnia Sa spunea, la Sânnicolau Mare, că în cei 10 ani de când este președinte s-a aflat și se află, încă, într-o dispută cu sistemul. Un sistem, spune domnul Băsescu, „pe care domnul Iliescu l-a protejat, pentru că așa a înțeles el, un sistem care pe domnul președinte Constantinescu l-a înfrânt, așa cum declara chiar el, sistem pe care eu zic că l-am îngenuncheat”.

Cred că, atunci când rostește cuvântul „sistem”, domnul președinte se referă la întreaga clasă politică, la partide și chiar la politicieni. Eu, dumneavoastră, stimați colegi, partidele pe care le reprezentați, cetățenii care ne-au dat votul, toți reprezentăm sistemul. Din punctul acesta de vedere, probabil că domnul președinte are, chiar dacă parțial, dreptate. Uneori, ne-a îngenuncheat, și bine nu ne-a fost.

Totuși, lucrurile nu sunt deloc atât de simple. Când pronunță acest cuvânt, domnul președinte se izolează de „sistem”. Sistemul e cu treaba lui, iar președintele, ca un „Mesia de Cotroceni”, se ocupă cu îngenuncheatul lui. Păi, cum să nu facă asta, dacă sistemul este „bolnav”, „corupt”, „nereformat” și trebuie dus la țepe?! Ce noroc pe capul nostru că domnul Băsescu a fost tare și nu s-a lăsat! I-au trebuit 10 ani, dar l-a „îngenuncheat”, crede el! Asta, deși unii politicieni și majoritatea partidelor – parte a sistemului, evident – au avut și au mai mult decât prostul obicei de a nu fi de acord cu tezele domnului președinte, un președinte care nu a încetat nicio clipă să fie membru _de facto_ al măcar unui partid politic, deci parte a sistemului pe care îl critică cu atâta îndârjire.

Pentru că, stimați colegi, îi place sau nu, domnul președinte Traian Băsescu este parte a sistemului, pe care în realitate nu l-a îngenuncheat, ci a încercat să îl înghită. Pe bucăți, că tot odată nu putea, l-a înghițit, l-a mestecat bine și l-a scuipat afară, mai deformat, mai corupt și mai

Mulțumim, doamna senator.

O invităm la microfon pe doamna senator Tudor Doina.

Bună dimineața! Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul Ponta se laudă cu reușitele regimului său, cu creșteri economice, când, de fapt, totul se reduce la creșteri de impozite și taxe, mai precis la sufocarea mediului de afaceri privat. Ca argument la cele afirmate, am în vedere un articol din „Ziarul Financiar”. În respectiva publicație se precizează că sunt „performanțele” – cu ghilimelele de rigoare – ale actualei guvernări pesediste, mai precis efecte în trimestrele I și II ale anului 2014.

Am să citez din articolul intitulat „Guvernul Ponta a extras din economie 1,4 miliarde de lei prin noile taxe în primul semestru”:

„Impozitul pe construcțiile speciale și acciza suplimentară la combustibili, cele două taxe noi din 2014 care au stârnit dezbateri aprinse și multe critici, au adus la buget 1,4 miliarde de lei – peste 300 de milioane de euro.

Iar dacă adăugăm și încasările din cele trei taxe suplimentare pentru sectorul energetic inițiate anul trecut și perpetuate în 2014, suma extrasă din economie prin aceste impozite se apropie de 2 miliarde de lei, după cum reiese din informațiile transmise de Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Cu toate că Ministerul Finanțelor a agasat mediul de afaceri cu noi impozite și taxe majorate în acest an, după cele două valuri de modificări fiscale din 2013, veniturile totale ale bugetului consolidat au coborât în semestrul I/2014 spre 15% din PIB, marcând unul dintre cele mai slabe semestre din punctul de vedere al colectării bugetare din ultimii patru ani.

Iar noile dijme au lovit direct în afacerile companiilor și au strangulat economia.

Contracția economiei a fost pusă de oamenii de afaceri pe seama taxelor noi – euroacciza și taxa pe stâlp –, a lipsei măsurilor reale de încurajare a cererii, dar mai ales pe lipsa investițiilor, atât ale statului, cât și ale sectorului privat.

Suma cumulată încasată în primul trimestru din taxa pe stâlp și acciza suplimentară la combustibili, de 1,4 miliarde de lei, a fost de 1,5 ori mai mare decât nivelul prognozat de Ministerul Finanțelor. Cu toate acestea, veniturile bugetare totale au fost, la sfârșitul primului semestru, cu 4,5 miliarde de lei sub program.

Mulțumim, doamna senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Butnaru Florinel, rugând-o să se pregătească pe doamna senator Federovici Doina.

Bună ziua!

Titlul declarației politice – „Inserția tinerilor pe piața muncii”.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,

Problematica tranziției de la școală la muncă este o temă actuală în procesul de restructurare economică a României.

Nu este o noutate faptul că diferențele dintre piața muncii și așa-numita ofertă educațională sunt majore.

Trebuie să fim conștienți că piața muncii, despre care toți vorbim, este o noțiune definită destul de vag. Ea poate fi națională, în țările Uniunii Europene sau chiar în întreaga lume.

Potrivit recomandărilor europene, tinerii ar trebui să beneficieze de un loc de muncă decent, să fie în educație sau formare profesională în termen de patru luni de la părăsirea școlii. Numai că un număr tot mai mare de tineri nu caută în mod activ un loc de muncă, ceea ce îi poate lăsa fără sprijin structural în ceea ce privește reintegrarea pe piața muncii. Lipsa experienței în muncă îi determină pe tineri să fie vulnerabili în fața concurenței cu ceilalți lucrători. Indiferent de post sau poziție ocupată, experiența profesională constituie principalul criteriu de departajare în obținerea unui loc de muncă.

Cercetările arată că rata șomajului în rândul tinerilor poate determina sechele permanente, cum ar fi creșterea riscului de a fi șomer în viitor, niveluri reduse ale veniturilor din viitor, pierdere de capital uman, transmiterea sărăciei de la o generație la alta sau o mai mică motivație.

Tocmai de aceea, trebuie să facem eforturi intense pentru ca tinerii să poată fi integrați mai ușor pe piața muncii.

Trebuie menționat că preocupările nu sunt specifice numai țării noastre, ele sunt prezente în toate țările și au căpătat dimensiuni tot mai complexe, în contextul economiei bazate pe cunoaștere. Astfel, tranziția de la școală la piață este guvernată de o nouă strategie, și anume centrarea învățării pe nevoile pieței muncii. Astfel, acest proces nu poate fi sprijinit decât prin constituirea unor parteneriate între instituțiile de învățământ superior, comunitatea de afaceri, instituțiile de cercetare-dezvoltare, companiile de recrutare, organizațiile de consiliere și orientare profesională, furnizorii de training și organizațiile neguvernamentale din domeniul educației, care să valorifice oportunitatea oferită de Programul operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane”.

Mulțumim, domnule senator.

O invităm la microfon pe doamna senator Federovici Doina.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „Băsescu și Iohannis – «Simțim la fel, gândim la fel, mințim la fel»”.

De vreo câteva luni, opoziția din România încearcă din răsputeri să acrediteze ideea că nu are nimic de-a face cu Traian Băsescu, orice legătură cu liderul de la Cotroceni reprezentând în final un mare handicap electoral, ce poate atârna greu în alegerile de peste câteva luni. Însă demersurile ACL, care sunt într-o coordonare perfectă cu ceea ce face liderul de la Cotroceni, reprezintă mai mult decât niște simple coincidențe, ele fiind dovada unor acțiuni concrete care au avut menirea să afecteze șansele doamnei Corina Crețu de a obține un post important în noua Comisie Europeană.

Adevărata față a echipei de propagandă care lucrează împotriva intereselor României începe să iasă la suprafață. Se pare că nu doar Iohannis și Blaga au făcut presiuni și au dezinformat mediul extern pe subiectul portofoliului de comisar care trebuia să revină României. Cine altcineva în afară de Traian Băsescu putea să completeze grupul de politruci care au vrut cu orice preț să saboteze interesul național numai pentru a-și satisface interesele electorale?

Ne amintim cum, în 2012, Traian Băsescu o dezinforma pe Angela Merkel spunând că procedura suspendării președintelui nu este prevăzută în Constituția României. Acum susține sau a susținut în mod mincinos că Guvernul nu are dreptul să propună comisarul, dreptul de a nominaliza comisarul european aparținând, evident, Guvernului, nu lui Băsescu, potrivit legislației în vigoare, și anume Legea nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Executiv în domeniul afacerilor europene.

Din cauza unui grup de persoane iresponsabile conduse de Traian Băsescu, din care face parte și Klaus Iohannis, România a riscat să-și piardă credibilitatea și șansa de a deține un portofoliu de comisar important pentru țară. În ciuda tuturor acestor piedici, iată că doamna Corina Crețu va ocupa poziția de comisar european pentru politici regionale.

În timp ce toată lumea luptă ca România să obțină un portofoliu cât mai important la Bruxelles, triada Băsescu–Iohannis–Blaga face rău țării în mod deliberat. Dacă România ar fi ratat șansa aceasta, atunci vina era exclusiv a acestor oameni, care și-au făcut o misiune din a-și sabota propria țară pentru interese meschine de grup. Mai mult, faptul că domnul Iohannis a acceptat să intre în acest joc împotriva intereselor României este descalificant pentru el.

Mulțumim, doamna senator.

Stimați colegi, până la ora 10.15, suspendăm ședința de declarații politice.

## Stimați colegi,

Reluăm ședința Senatului cu sesiunea de declarații politice, invitându-l la microfon pe domnul senator Rotaru.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația politică de astăzi este intitulată „Ziua internațională a alfabetizării”.

Alfabetizarea este un drept fundamental al tuturor oamenilor, un mijloc de dezvoltare personală și socială. În fiecare an, la data de 8 septembrie, sărbătorim Ziua internațională a alfabetizării.

Celebrată pentru prima dată în 1966, la inițiativa UNESCO, această zi are ca scop continuarea luptei împotriva analfabetismului și sublinierea importanței unei minime educații. Crezul UNESCO este că alfabetizarea stă la baza oricărei educații și că este esențială pentru a eradica sărăcia, pentru a reduce mortalitatea infantilă, a încetini creșterea populației, a obține egalitatea între sexe și a crea societăți democrate.

Tema din acest an este „Alfabetizare și dezvoltare sustenabilă”.

„Alfabetizarea este unul dintre elementele-cheie de care este nevoie pentru a promova dezvoltarea sustenabilă, pentru că oferă posibilitatea oamenilor să ia deciziile corecte în domeniile creșterii economice și dezvoltării sociale. Alfabetizarea este baza pentru o instruire permanentă și joacă un rol crucial în crearea unor societăți sustenabile, prospere și pacifiste”, arată reprezentanții UNESCO.

Cu toate acestea, la nivel global, sute de milioane de oameni continuă să fie analfabeți și peste 50 de milioane de copii nu frecventează școala. La nivelul Uniunii Europene, România este una dintre țările cu cele mai mari probleme din acest punct de vedere. O statistică realizată de organizații neguvernamentale la nivelul anului trecut arată că 6% din populație, adică circa 150.000 de români, sunt analfabeți, iar peste 100.000 de copii nu au fost nici măcar o zi la școală.

Sărăcia este principalul obstacol care stă în calea alfabetizării copiilor. Cei mai mulți dintre copii abandonează școala din cauza sărăciei, dar și a lipsei educației părinților, care nu realizează importanța școlii.

În cazurile în care părinții sunt analfabeți sau au deficiențe de scriere și de vorbire, prin puterea exemplului, se creează impresia că a nu ști să scrii și să citești nu este o problemă chiar atât de mare. Însă analfabetismul necombătut poate avea efecte dezastruoase extrem de greu de remediat, pe termen lung, printre care se numără: excluziunea socială, dificultatea de a găsi un loc de muncă, reducerea calității vieții.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Bodog Florian, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Nicoară Marius Petre.

Bună dimineața! Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Solidaritate pentru susținerea reformei în sistemul medical”.

Stimați colegi,

În declarația politică de astăzi doresc să vă atrag atenția asupra importanței susținerii continue și fără reținere a reformei sistemului de sănătate românesc inițiate de Cabinetul condus de Victor Ponta.

De-a lungul ultimilor ani, ne-am convins că un sistem de sănătate care provoacă atât nemulțumirea pacienților, cât și demotivarea medicilor nu este unul viabil pe termen lung. Nevoia schimbării majore a actualului sistem de sănătate românesc este, așadar, nu doar evidentă, dar și absolut necesară. Trebuie să realizăm că semnele progresului și ale eficienței sistemului sanitar nu sunt doar banii pe care-i alocăm an de an în vederea gestionării acestui sistem. Trebuie să înțelegem și importanța indicatorilor de sănătate ca unitate de măsură a performanței sistemului medical. Parametri precum morbiditatea, natalitatea, nivelul mortalității nejustificate sau calitatea vieții trebuie analizați cu mai multă atenție, pentru a ne face o imagine corectă asupra sănătății societății noastre.

Și asta pentru că sănătatea cetățenilor reprezintă un adevărat generator de plusvaloare pentru economia țării. Studiile desfășurate de universități de prestigiu și preluate inclusiv de Fondul Monetar Internațional demonstrează că o creștere cu un an a speranței de viață poate echivala cu o creștere de până la 4% a produsului intern brut. Explicația este simplă: o populație sănătoasă este o populație capabilă să producă mai mult și să susțină economia țării, atrăgând, de asemenea, și mai multe investiții străine.

Centrarea pe pacient a sistemului de sănătate românesc, proces inițiat cu succes de către actualul Guvern, este esențială. Un sistem medical modern și performant trebuie construit și adaptat exclusiv pe nevoile pacienților, ținând cont, desigur, și de fondurile disponibile. Accesul egal la servicii de sănătate de bază trebuie să fie o prioritate.

Nu trebuie să uităm însă că un astfel de sistem trebuie să beneficieze și de mijloace cu ajutorul cărora medicii să-și poată desfășura activitatea la cel mai înalt nivel. Vorbim aici de nevoia îmbunătățirii aparaturii medicale și a condițiilor generale din spitale, precum și de asigurarea unei recunoașteri sporite pentru medici și performanțele acestora.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Nicoară Marius Petre.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește „Realitatea traseismului politic – o dilemă electorală”.

Schimbările politice din ultima perioadă, indiferent de tipul și modalitatea acestora, manifestate mai ales în contextul luptei pentru alegerile prezidențiale, au rolul de a sedimenta o realitate pe care nu o acceptăm și nu o acceptam acum 25 de ani, și anume spiritul de adaptare a politicienilor dâmbovițeni, fie ei aleși locali sau parlamentari, la evoluțiile sociale și financiare din viața fiecărui român, care influențează pragmatic principiile oricărui lider politic.

Interesant este faptul că fiecare formațiune politicoelectorală este afectată, în mai mică sau mai mare măsură, de aceste adaptări de mental individual. Dacă, de exemplu, în perioada 2008–2012 am asistat la o luptă centrifugă între parlamentarii plecați de la stânga spre dreapta scenei politice românești, în intervalul 2012–2014 asistăm la inversul intereselor electorale, de la dreapta la stânga. Interpretări pe acest subiect au fost multe, și în mass-media, și la nivelul societății civile, mai ales și ca urmare a celebrei ordonanțe de urgență privind migrarea aleșilor locali, dar și a apariției unui nou partid liberal, Partidul Liberal Reformator, dar, repet, un răspuns practic nu s-a găsit la întrebarea „De ce?”.

În această scurtă intervenție de la acest pupitru al Senatului, voi încerca să caut câteva răspunsuri din partea lui Marius Nicoară, senator de Cluj, membru PNL din 1990, la dilema traseismului politic, la această boală pentru care conducătorii de astăzi ai partidelor politice nu au remediu de vindecare:

1. Trebuie să recunoaștem că ordonanța care modifică statutul aleșilor locali, patentată ca „Ordonanța Dragnea”, este un precedent periculos, care va cimenta conceptul de adaptare a legilor de organizare politică și va distruge conceptul de drept privind stabilitatea legislativă în privința actelor fundamentale instituționale. Ca paranteză, juriștii bătrâni din PSD înțeleg acest concept.

2. Lupta pentru putere și pentru resursele țării, indiferent de tipul lor, s-a transformat în foame pentru funcții și interese personale, mai ales după perioada de criză economică accentuată în 2010–2012, dar, în același timp, acest conflict a devenit și o bătălie a valorilor în care a crezut fiecare ales și care nu au fost materializate în partidul cu care a pornit la drum.

3. Marginalizarea aleșilor care au contribuit la fondarea partidelor parlamentare de astăzi, a celor care au dus lupte cu rivalii politici din 1990 încoace și care nu se mai așteptau ca adevărații rivali să fie în interiorul propriului partid și care au pierdut lupte interne pentru că erau istoviți de cele externe.

4. Oportunismul după funcții pentru cei care au schimbat din cel puțin doi în doi ani, în ultimul timp, partidul, trecând de la un partid la altul pentru osul puterii.

## **Domnul Marius Lucian Obreja:**

Mulțumim, domnule senator.

Cu această declarație politică, închidem sesiunea declarațiilor politice.

Mulțumim domnului senator Ion Simeon Purec și domnului senator Mario Ovidiu Oprea pentru asigurarea secretariatului de ședință.

Vă mulțumim.

Declarația politică se intitulează „Campania opoziției dâmbovițene împotriva interesului național”.

ACL – Alianța Creștin-Liberală, un hibrid politic rușinos, pentru care PDL și PNL și-au dat consimțământul, nu este nimic altceva decât oficializarea unui act de tristă amintire: refacerea Alianței DA, cea care l-a adus la putere pe Traian Băsescu în 2004 și a generat cei 10 ani de regim toxic pentru România, timp în care românii au trăit ca în „țara lui PapurăVodă”.

Este de-a dreptul scandalos cum o parte din liberali au încercat să explice poporului că este bine ceea ce fac, deși tot la fel de revoltătoare este împrejurarea că aceiași liberali, foști membri USL, își declarau, mai acum câteva luni, disprețul și dezamăgirea față de regimul președintelui Băsescu și față de PDL. Trădarea rămâne trădare, iar românii, cred, vor ține minte foarte bine acest moment!

După 10 ani, PNL bate iarăși palma cu oamenii lui Băsescu, din dorința hapsână de a-și asigura binele și siguranța personală, și nicidecum pe cele ale românilor. Diferența față de acum 10 ani este că PNL, în 2014, a surprins pe toată lumea, inclusiv propriii membri, încălcând voința românilor exprimată în urmă cu doi ani la referendum, când li s-a cerut să lupte cu regimul Băsescu. Acei colegi de politică liberali ar trebui să știe că un proiect politic serios, viabil pentru România nu se construiește solid prin și pe ignorarea voturilor acordate de către români.

Susțin, având certitudini, că Partidul Social Democrat și aliații săi vor continua toate obiectivele asumate în 2012, pe când exista USL. Noi ne ținem de cuvânt în lupta cu regimul Băsescu, pentru că trebuie să respectăm încrederea și votul cu care am fost mandatați la alegerile locale și parlamentare din 2012.

Desemnarea candidatului dreptei pentru alegerile prezidențiale este doar o mare păcăleală și o grosolană manipulare! Misiunea domnului Klaus Iohannis este continuarea regimului Băsescu. „Grația” prin care a preluat discursul lui Traian Băsescu în toate aparițiile sale publice îl recomandă doar pentru rolul de înlocuitor neinspirat într-un joc politic care nu face nimic altceva decât să prezinte românilor „într-un ambalaj electoral nou” un amalgam de idei fără substanță și fără aplicabilitate. Îmi amintesc de declarațiile domnului Klaus Iohannis pe vremea când, model de primar fiind, condamna abuzurile și actele de corupție ale regimului PDL și ale lui Traian Băsescu, doar pentru a constata demagogia de care dă dovadă acest „prezidențiabil” al dreptei.

Consecințele acțiunilor tripletei Iohannis–Blaga–Băsescu aruncă România într-un nou blocaj, cu urmări grave și iremediabile și pe plan extern. În ciuda eforturilor depuse de Cabinetul Ponta spre a primi un portofoliu important în noul „Guvern” al Uniunii Europene, demersurile iresponsabile ale acestor trei politicieni afectează puternic șansele noastre, ale românilor, de a primi ceea ce ni se cuvine, și anume un domeniu cu greutate în noua construcție europeană. Raționamentul atacurilor opoziției dâmbovițene are la bază doar obiectivul de a discredita nominalizarea României pentru funcția de comisar european în fața liderului Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Suntem, stimați colegi, singura țară din cele 28 de țări ale UE în care liderii opoziției au trimis scrisori oficiale la Bruxelles prin care solicită să nu fie atribuit portofoliul de comisar european europarlamentarului Corina Crețu, care este în prezent și vicepreședinte al Parlamentului European.

„Toate celelalte 27 de țări, deși și acolo există putere și opoziție, toate au înțeles că este vorba de un efort național. Numai la noi n-au existat mintea și bunul-simț necesare să înțelegi că aici este vorba de România.” (Victor Ponta – prim-ministru al României)

Europarlamentarul Corina Crețu va fi comisar european în următorii cinci ani, iar acest post al României va avea o importanță majoră pentru țară, indiferent de cine ar conduce Guvernul. Cred, cu regret, că politicienii opoziției nu doresc să construiască nimic pentru țară. Unitatea națională, pe care o invocă atât de des, pare un concept total străin lor.

De aceea, le reamintesc colegilor în „ale politicii” momentul în care Dacian Cioloș a candidat pentru funcția de comisar, fiind propus de PDL. Opoziția de atunci, reprezentantă de PSD, și nu numai, l-a susținut, la unison, în Parlamentul European, pentru că în joc erau interesul și imaginea României. Ceea ce fac acum domnii Blaga, Iohannis și Băsescu nu este altceva decât încercarea de a construi un aparat de propagandă care să transmită încontinuu mesaje negative la adresa nominalizării României și să dezinformeze cu privire la portofoliul pe care România l-ar putea ocupa, aducând, și în acest mod, deservicii majore și afectându-ne, evident, șansele să obținem o funcție importantă în Comisia Europeană.

Ca om politic cu experiență, înțeleg și accept lupta politică internă, bazată pe argumente, pe idei, pe proiecte ce au drept scop apărarea intereselor țării și ale românilor, dar fac un apel la colegii din băncile opoziției, la cei trei lideri pomeniți de a înceta campania de decredibilizare a imaginii României pe plan extern și de a recunoaște și susține demersurile Guvernului în vederea obținerii unor responsabilități importante în zona executivă a Uniunii Europene.

Declarația politică este intitulată „Un nou început de an școlar și universitar”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

De câțiva ani, știm cu toții că toate societățile contemporane se confruntă cu o gamă largă de probleme, printre care globalizarea, creșterea șomajului, tensiunile sociale care provin din complexitatea construirii coeziunii între comunitățile din medii culturale diferite.

Suntem în luna septembrie, astfel că ne gândim la un nou început de an școlar și universitar.

La nivel european se constată că nivelul de educație al studenților, precum și scorurile de universități europene nu progresează și sunt chiar în scădere conform clasificărilor internaționale. S-a tot vorbit despre necesitatea de a regândi politicile și strategiile educaționale, pentru a asigura dreptul la educație de calitate corespunzătoare, și despre creșterea competitivității învățământului european – și a forței de muncă – la nivel global.

Tocmai de aceea, este necesar ca împreună să regândim politici de educație incluzivă și inovatoare, care să vizeze bunăstarea elevilor și promovarea valorilor comune europene. Trebuie să promovăm profesionalismul cadrelor didactice și să construim, pe noile tehnologii de informare și comunicare, tehnici și proceduri de combatere a corupției și de creștere a standardelor etice în educație și de dezvoltare a unei guvernări democratice în instituțiile de învățământ, cu o participare activă a elevilor și a familiilor lor.

Pentru a atinge aceste obiective, reprezentanții ministerului de resort ar trebui să stabilească mecanisme de evaluare și asigurare a calității, pentru a monitoriza calitatea sistemelor de educație și consistența realizărilor educaționale cu nevoile în ceea ce privește calificările profesionale.

În acest sens, vă reamintesc Recomandarea CM/Rec(2012)13, potrivit căreia se cere un sistem care „permite elevilor și studenților să dezvolte competențe corespunzătoare, încrederea în sine și gândire critică, care să-i ajute să devină cetățeni responsabili și să îmbunătățească șansele de angajare”.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Declarația politică se intitulează „Eurostat, despre creșterea puterii de cumpărare a românilor”.

Stimați colegi,

Potrivit datelor Eurostat, politicile de austeritate ale guvernelor Băsescu-Boc au condus la scăderea puterii de cumpărare a cetățenilor României la 40% din media consumului individual efectiv, ducând România pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Acest indicator, consumul individual efectiv, este utilizat de economiști și sociologi pentru a reflecta mai bine puterea de cumpărare a populației unei țări decât se reușește reflectarea acestei realități prin alte mijloace, cum ar fi raportarea la produsul intern brut _per capita_ .

Prin venirea Guvernului USL în ultima parte a anului 2012 și în continuare, s-a reușit ca în anul 2013 România să ajungă la un consum individual efectiv (AIC) _per capita_ , ca putere de cumpărare, de 54% din media Uniunii Europene. Vorbim de o creștere de 14 procente!

Țara noastră se situează astfel pe locul al 27-lea în UE, cu o poziție în urcare față de anul 2012, când era ultima în

Uniunea Europeană, cu 48% din media AIC a blocului comunitar. România a cunoscut o creștere cu șase procente. În felul acesta a fost depășită de Bulgaria, care a rămas în anul 2013 la un consum individual de 49% din media UE, la același nivel precum cel consemnat în anul anterior. Evoluția pozitivă a puterii de cumpărare a românilor a fost remarcată de către specialiști și autorități comunitare. Astfel, în luna iulie 2013, s-a înregistrat public la nivel european succesul României, care a urcat pe penultimul loc în clasamentul puterii de cumpărare, măsurată, cum spuneam, prin consumul individual efectiv pe locuitor. Faptul este relevant și rezultă din datele emise la mijlocul verii lui 2014 de Eurostat. O contribuție în acest sens au avut-o măsurile de reîntregire a salariilor bugetarilor, dar nu numai.

Totuși, trebuie să recunoaștem că România este încă în urma altor state UE vecine: Croația – cu 7 procente (61%), Ungaria – cu 9 procente (63%), iar Polonia – 12 procente. În condițiile în care salariul minim în România a cunoscut o creștere semnificativă în 2014, ca urmare a indexării pensiilor, a unor indemnizații și ajutoare sociale, a introducerii indemnizațiilor medicilor rezidenți, precum și a creșterii salariilor tinerelor cadre didactice, ne putem aștepta, pe fondul unei inflații scăzute, ca acest indicator al puterii de cumpărare să cunoască o evoluție pozitivă și în acest an.

Declarația politică este intitulată „Poarta de vest a țării, ca o stână fără câini?!”.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Suspendarea pentru moment a planului de relocare a sediului Direcției Regionale Vamale din Oradea la Cluj-Napoca, prin intervenția solidară și promptă a majorității membrilor grupului parlamentar bihorean, chiar în debutul acestei sesiuni a Legislativului național, nu a însemnat decât câștigarea unei bătălii, și nicidecum a întregului război birocratic urzit de mințile înfierbântate ale ministrului Liviu Dragnea și locotenenților săi.

Dacă se mai înșela cineva că „somnul rațiunii naște monștri”, brambureala regionalizării unor instituții deconcentrate a dovedit-o însă cu vârf și îndesat.

Ca și cum reorganizarea celor 42 de direcții județene ale finanțelor publice în opt direcții regionale ar fi reprezentat vreun succes managerial – și nu doar un costisitor fiasco administrativ –, conducerea ANAF demonstrează că nu poate să învețe din propriile greșeli, dar nici să și le asume.

Cum altfel să cataloghezi perseverența de a dezmembra un sistem de control vamal și supraveghere fiscală, finanțat și implementat cu asistență comunitară la frontiera de vest și nord-vest a României, prin strămutarea sediului și funcționarilor Direcției Regionale Vamale de la Oradea la Cluj-Napoca, în inima Transilvaniei, la peste 150 de kilometri de cele mai apropiate puncte rutiere și feroviare de trecere a frontierei?

Ce interese îl animă pe președintele ANAF să desființeze cutuma localizării sediilor direcțiilor regionale vamale care au în subordine birouri vamale de frontieră în municipiile reședință de județ cele mai apropiate de frontieră, pentru o supraveghere vamală eficientă și operativă, îndepărtându-le din proximitatea marilor antrepozite fiscale ale producătorilor de alcool și importatorilor de carburanți?

Să înțelegem că, după punerea în operă a experimentului de la Oradea, va urma strămutarea succesivă a direcțiilor regionale vamale din Iași, Galați, Craiova sau Timișoara în localități din alte județe, situate în centrul țării, conduse eventual de baroni PSD?

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Declarația politică se intitulează „Sarmizegetusa – între dezinteres, promisiuni neonorate și... paragină!”.

Stimați colegi,

Deși ne aflăm într-o perioadă pe care aș numi-o de „maximă intensitate politică”, mă voi opri, în declarația mea politică de astăzi, asupra unui subiect care, în aparență, nu are conotații politice. Este vorba despre starea gravă de degradare a unuia dintre cele mai valoroase vestigii arheologice ale României – Sarmizegetusa.

Așa cum se cunoaște, Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a Daciei, se află pe lista obiectivelor protejate de UNESCO, fiind considerată una dintre valorile patrimoniului mondial. O călătorie recentă în zona cetății dacice m-a condus la concluzia că acest statut este doar pe hârtie, pentru că, în realitate, starea jalnică în care se află din cauza nepăsării autorităților a transformat ceea ce trebuia să fie un punct turistic de interes maxim într-un loc de-a dreptul deprimant. Un proiect demarat în 1993, care a continuat câțiva ani mai târziu, avea în vedere continuarea săpăturilor arheologice pentru descoperirea, restaurarea și conservarea siturilor și transformarea zonei într-o rezervație arheologică națională și, totodată, într-un obiectiv turistic de interes major. Din păcate, lipsa voinței politice a multora dintre cei care au deținut portofoliul Ministerului Culturii, mai bine zis a tuturor celor abilitați să se ocupe de acest obiectiv, a dus la abandonarea lucrărilor, invocându-se, de fiecare dată, lipsa fondurilor.

Drept urmare, Sarmizegetusa a devenit, din păcate, în ultimii ani, o zonă ce pare pustiită de un atac barbar. Concret, cel care se încumetă totuși să viziteze situl se confruntă cu obstacole de tot felul: așa-zisul drum național, aparent reabilitat, se transformă, pe o distanță de circa 20 km, în drum forestier; treptele de acces nu mai există de mult, ca să nu

Rog liderii grupurilor parlamentare să-i invite pe colegii senatori în sală. Cred că și-au băut și cafeaua, și apa minerală.

Vă rog, aș vrea în două minute să putem începe lucrările Senatului.

Insist la toți colegii prezenți în Senat să vină în sală pentru a putea începe plenul.

Îl rog pe domnul secretar Oprea să facă prezența, totuși. Insist la colegii prezenți pe hol, prin cabinete, prezenți în Senat să vină în sală. E o ședință grea, o ședință cu multe proiecte de lege, cred că astăzi e nevoie de un efort special și din partea noastră.

Vă aduc aminte că la 12.30 e votul pe legi organice. Rog colegii prezenți... să putem avea cvorum, să începem ședința.

Mulțumesc.

Bună dimineața tuturor!

|Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina<br>Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina|prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezentă| |---|---| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ardelean Ben Oni|prezent| |Ariton Ion|absent| |Atanasiu Teodor|absent| |Badea Leonardo|prezent|

## 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/17.IX.2014

Badea Viorel Riceard delegație Iliescu Lucian absent Banias Mircea Marius prezent Ilieșiu Sorin prezent Barbu Daniel Constantin prezent Ioniță Dan Aurel prezent Barbu Tudor prezent Iovescu Ioan prezent Bădălău Niculae absent Isăilă Marius Ovidiu prezent Bălu Marius prezent Jipa Florina Ruxandra absentă Belacurencu Trifon prezent Klárik László Attila prezent Bereanu Neculai prezent László Attila prezent Biró Rozalia Ibolya absentă Lazăr Sorin Constantin prezent Blaga Vasile absent Luchian Dragoș absent Boagiu Anca Daniela prezentă Luchian Ion prezent Boboc Cătălin absent Marian Dan Mihai absent Bodea Cristian Petru prezent Marian Valer prezent Bodog Florian Dorel prezent Marin Nicolae prezent Boeriu Valeriu Victor învoire Markó Béla absent Bota Marius Sorin Ovidiu absent Mazăre Alexandru prezent Bujor Dumitru Marcel prezent Mihai Alfred Laurențiu Antonio prezent Bumbu Octavian Liviu prezent Mihai Cristian Dănuț absent Burlea Marin prezent Mihai Neagu prezent Butnaru Florinel prezent Mihăilescu Petru Șerban absent Butunoi Ionel Daniel prezent Miron Vasilica Steliana prezentă Cadăr Leonard prezent Mitu Augustin Constantin prezent Calcan Valentin Gigel prezent Mocanu Victor prezent Câmpeanu Mariana prezentă Moga Nicolae prezent Chelaru Ioan prezent Mohanu Nicolae prezent Chiriac Viorel prezent Mora Ákos Daniel absent Chiru Gigi Christian prezent Motoc Octavian prezent Chiuariu Tudor Alexandru prezent Mutu Gabriel prezent Coca Laurențiu Florian prezent Nasta Nicolae prezent Constantinescu Florin prezent Năstase Ilie prezent Cordoș Alexandru prezent Neagu Nicolae absent Corlățean Titus Guvern Neculoiu Marius prezent Coste Marius absent Nicoară Marius Petre prezent Costoiu Mihnea Cosmin Guvern Nicolae Șerban prezent Cotescu Marin Adrănel absent Nicula Vasile Cosmin prezent Crețu Gabriela prezentă Nistor Vasile prezent Cristache Iulian prezent Niță Mihai prezent Cristina Ioan prezent Nițu Remus Daniel absent Croitoru Cătălin absent Obreja Marius Lucian prezent Deneș Ioan prezent Oprea Dumitru prezent Dincă Mărinică prezent Oprea Gabriel Guvern Dobra Dorin Mircea prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Dobrițoiu Corneliu prezent Oprea Ștefan Radu prezent Donțu Ovidiu Liviu prezent Pașca Liviu Titus prezent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Pașcan Emil Marius prezent Dumitrescu Florinel prezent Pataki Csaba prezent Dumitrescu Iulian absent Pavel Marian prezent Durbacă Eugen prezent Păran Dorin prezent Duruț Aurel prezent Păunescu Teiu prezent Ehegartner Petru prezent Pelican Dumitru prezent Federovici Doina Elena prezentă Pereș Alexandru prezent Fifor Mihai Viorel prezent Pop Gheorghe prezent Filip Petru prezent Pop Liviu Marian prezent Firea Gabriela prezentă Popa Constantin absent Florian Daniel Cristian prezent Popa Florian prezent Flutur Gheorghe prezent Popa Ion prezent Frătean Petru Alexandru prezent Popa Mihaela absentă Geoană Mircea Dan prezent Popa Nicolae Vlad prezent Ghilea Găvrilă absent Popescu Corneliu absent Ghișe Ioan prezent Popescu Dumitru Dian prezent Grapă Sebastian prezent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent Grigoraș Viorel prezent Purec Ion Simeon prezent Hașotti Puiu prezent Rădulescu Cristian absent Ichim Paul prezent Rogojan Mihai Ciprian absent Igaș Traian Constantin prezent Roșca-Stănescu Sorin Ștefan prezent Rotaru Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie prezent Severin Georgică absent Silistru Doina prezentă Stuparu Timotei prezent Suciu Matei absent Șova Dan Coman absent Tánczos Barna absent Tămagă Constantin prezent Tătaru Dan delegație Tătaru Nelu prezent Teodorovici Eugen Orlando Guvern Tișe Alin Păunel prezent Toma Ion absent Todirașcu Valeriu prezent Tomoiagă Ștefan Liviu absent Tudor Doina Anca absentă Țapu-Nazare Eugen prezent Ungureanu Mihai Răzvan absent Valeca Șerban Constantin prezent Vasiliev Marian prezent Vâlcov Darius Bogdan Guvern Vegh Alexandru prezent Verestóy Attila absent Vochițoiu Haralambie prezent Voinea Florea prezent Volosevici Andrei Liviu absent Vosganian Varujan prezent Zisu Ionuț Elie prezent

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Dacă mai sunt colegi care au venit, vă rog să fie înregistrați ca prezenți în sală.

Stimați colegi, vă rog să luați loc.

Rog colegii senatori să ia loc.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

119, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Bună dimineața!

Vă rog să-mi permiteți să deschid ședința Senatului de astăzi și să vă anunț că, din totalul de 171 de senatori, sunt prezenți 119, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, minimum 86 de senatori.

Ședința plenului Senatului de astăzi este condusă de subsemnatul, delegat de președintele Senatului, asistat de domnii secretari Ion Simeon Purec și Mario Ovidiu Oprea. Ordinea de zi și programul de lucru v-au fost distribuite. Legat de ordinea de zi, sunt comentarii? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.

La punctul 2 din ordinea de zi, aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 9–13 septembrie 2014, adică pentru ziua de astăzi.

Marți, 9 septembrie: declarațiile politice au fost; lucrări în plenul Senatului până la ora 13.00; ședința Biroului

permanent nou-ales al Senatului, la ora 13.00; comisiile permanente – lucrări de la ora 15.00.

Miercuri și joi – lucrări în comisiile permanente.

Vineri și sâmbătă – activități în colegiile electorale.

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru pentru această săptămână.

Biroul permanent al Senatului vă propune următorul program:

– luni, 15 septembrie – activități în colegiile electorale;

– marți, programul de luni, adică: de la 9.00 la 11.00, activități în comisiile permanente; la ora 14.00, ședința Biroului permanent; lucrări în grupurile parlamentare la ora 15.00 și, de la ora 16.00 la ora 18.00, lucrări în plenul Senatului – dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi; de la ora 18.15 la ora 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– miercuri, 17 septembrie, de la 9.00 la 10.30, declarații politice; de la 10.30 la 13.00, lucrări în plenul Senatului; la 13.00, lucrări în comisiile permanente;

– joi – lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă – activități în colegiile electorale.

Supun aprobării dumneavoastră programul de săptămâna viitoare.

Intrăm în programul de lucru.

Aș vrea să vă aduc la cunoștință și să vă rog, având în vedere numărul foarte mare, repet, foarte mare de acte normative aflate pe ordinea de zi, colegii să fie prezenți în sală.

Vă aduc la cunoștință că prevederile regulamentului în ceea ce privește luările de cuvânt se referă la o luare de cuvânt pe grup, lider sau vicelider sau cine dorește. Sigur, în raport cu discuțiile din plen, aș vrea să încercăm, în măsura în care putem depăși asperitățile uneori politice, care sunt prea evidente, să avem un program legislativ cât se poate de coerent, sigur, cu contribuția tuturor colegilor și din banca puterii, și din banca opoziției.

Dacă există probleme vizavi de ce am spus? Domnule senator Hașotti, vă rog.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc.

Distins Senat,

Ni s-a spus, domnule președinte de ședință, că avem un program foarte încărcat.

Avem un program foarte încărcat pentru că, așa cum am spus de la acest microfon, și nu numai de la acest microfon, de nenumărate ori, programul Senatului este unul foarte, foarte restrâns.

În medie, noi legiferăm maximum patru ore pe săptămână.

Vă rog, vă rog.

Protestați cât vreți.

Vă rog, stimați colegi.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu era decât o provocare, să vedeți cum reacționează. Observați? Apelați la chestori.

Apelați la chestori în cazul ăsta.

Sper, domnule președinte, că dumneavoastră, și nu numai dumneavoastră, mă considerați un om de dialog, un om care...

Întotdeauna, întotdeauna.

## Vă mulțumesc.

...crede că puterea și opoziția, pe anumite teme, trebuie să colaboreze, însă opoziția are rolul ei, puterea are rolul ei.

Faptul că avem un număr foarte mare de acte normative la votat nu este vina senatorilor. Este și vina lor, dar este, în primul rând, vina Biroului permanent, care propune un program de lucru neadecvat.

Nu mi se pare chiar în regulă ca un singur parlamentar să ia cuvântul din partea unui grup pe o anumită temă pentru simplul motiv că așa spune regulamentul.

Dumneavoastră, când erați în opoziție, spuneați exact ceea ce spun eu acum.

Sunt proiecte unde nici nu este nevoie să luăm cuvântul, unde nici nu este nevoie ca grupurile să se pronunțe. Sunt altele care necesită dezbateri.

Chiar în interiorul aceluiași grup pot fi păreri diferite, așa încât haideți să funcționăm cum am funcționat până acum.

Aveți din partea noastră disponibilitate de colaborare. Nu blocăm lucrările Senatului, dar nici nu putem să acceptăm că totul trebuie să se desfășoare pe drept înainte, cu maximă viteză.

## Mulțumesc.

Așa cum bine știți, întotdeauna am fost pentru rezolvarea amiabilă a situațiilor.

Eu cred că interesul nostru, al tuturor, indiferent că suntem putere, opoziție, este ca lucrările să se desfășoare legal, într-o dinamică specifică, care să cuprindă dezbateri, fără niciun fel de problemă, așa că așa se va întâmpla. Însă rog liderii grupurilor parlamentare să-și asume responsabilitatea respectării regulamentului.

Vă rog, domnule Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Văd că aveți cele mai bune intenții și vă felicit pentru asta, dar, în același timp, aveți și o putere prin care vociferările din sală să le puteți controla.

Nu este normal. Noi avem forța cuvântului, dumneavoastră aveți forța votului. Lăsați-ne măcar să ne exprimăm opiniile față de propunerile legislative din Senat.

Când veniți cu propunerea „doar un singur om dintr-un grup”...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog, vă rog, domnule Șerban, vă rog frumos. Vă rog.

Stimați colegi..., stimați colegi, vă rog să nu-l bruiați pe vorbitor.

Domnule președinte de ședință, îi observați?

Vă rog.

Domnul lider de grup. Eu am auzit vociferări.

## Mulțumesc frumos.

Eu nu am făcut decât să invoc prevederile regulamentului. Aș dori să-l respectăm.

Intrăm în ordinea de zi, punctul 3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Declar dezbaterile deschise.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru acest proiect de lege, domnul György Attila, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice.

Microfonul 9.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Codului fiscal, în sensul scutirii de impozitul pe profitul investit în echipamente tehnologice folosite în scopul desfășurării de activități economice.

Facilitatea se acordă în limita impozitului pe profitul datorat pentru perioada respectivă și se aplică pentru profitul reinvestit în echipamente tehnologice produse și/sau achiziționate după 1 iulie 2014 și puse în funcțiune până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv.

Susținem forma Guvernului. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei, președintele acesteia, domnul senator Cosmin Nicula.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Aviz favorabil din partea Comisiei economice.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu 7 voturi pentru și o abținere, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc. Dacă există puncte de vedere. Domnule senator Oprea, vă rog.

În expunerea de motive se face trimitere la un document oficial ce vizează materia prezentată în proiectul de lege, și anume Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe.

Ori este o inginerie legislativă, ori neștiință, și-l rog pe reprezentantul Guvernului să ne spună punctul de vedere. De ce formularea din art. 19[4] este „jumătate din durata de utilizarea economică”?

Spuneți-mi și mie, vă rog, din ce lege și unde sunt definiți termenii cu care operați dumneavoastră – „jumătate din durata de utilizare economică”.

Catalogul se referă clar și este în limbajul profesioniștilor: durată normală de funcționare și, față de varianta anterioară, veniți dumneavoastră cu o inginerie, „dar nu mai mult de 5 ani”. Deci jumătate din durata de utilizare economică, presupunând că vă referiți la durata normală de funcționare..., veniți cu ingineria „nu mai mult de 5 ani”. De ce? De ce nu mai mult de 5 ani, dacă spunem „jumătate din”? Așa era în varianta anterioară.

Doi. Este ceva ce nu mai pricep. Este proiect de lege venit de la Guvernul României.

Uitați-vă, vă rog, și dumneavoastră pe site și veți găsi punctul de vedere al Guvernului României, adică Guvern contra Guvern. Și priviți ultima frază, prin care Guvernul nu susține Proiectul de lege privind Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2014. Dar, dacă mai zăboviți un pic, vă veți da seama că este cu totul altceva. Atâta seriozitate? Zău!

Dacă premierul are grijă de oamenii care-i pregătesc materialul... în primul rând, aici este jale: Guvernul nu susține Guvernul!

Mulțumesc tare mult. Domnul Octavian Motoc.

Insist, pe fiecare grup parlamentar un singur vorbitor. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Principalul handicap al economiei românești este acela legat de nivelul competitivității economice și acest lucru este reflectat de nivelul tehnologic precar pe care îl are, din păcate, încă economia românească.

La începutul anilor ’90, foarte multe voci, în special din zona de dreapta, vorbeau despre privatizarea societăților comerciale din România pe un dolar și foarte multe voci din cealaltă parte spuneau atunci că sunt unii care doresc să vândă țara.

Din acest motiv, ulterior, multe dintre societățile comerciale care ar fi putut să devină viabile prin retehnologizare, prin atragerea de investitori – potențiali – cu capital, s-a ajuns ca aceste societăți să devină mijlocul prin care să se dea mari blufuri imobiliare, în special în zona Bucureștiului și a orașelor mari.

Singura modalitate... Sunt două căi prin care putem să eliminăm acest handicap pe care-l are economia românească, și anume nivelul tehnologic precar: pe de o

parte, prin fonduri europene, pe de altă parte, prin acest instrument stimulativ, și anume acela de neimpozitare a profitului reinvestit în tehnologie modernă.

După cum bine știți, pentru perioada de programare 2014–2020, din păcate, nu știu care au fost criteriile, dar pentru creșterea competitivității economice sunt cam de trei ori mai puțini bani decât pentru capital uman.

Eu zic că este, într-adevăr, nevoie de mulți bani și pentru creșterea calității capitalului uman în România, însă pentru creșterea competitivității economice era nevoie de mult mai mulți bani.

În această conjunctură, înseamnă că acest instrument de neimpozitare a profitului reinvestit rămâne un instrument important, esențial pentru creșterea nivelului de competitivitate a economiei românești.

Până în februarie – acest an –, Partidul Național Liberal, prin reprezentanții săi și prin reprezentanții săi în Guvernul USL, a încercat să promoveze acest instrument, însă fără prea multe rezultate.

Imediat după plecarea noastră însă, în aprilie, această măsură liberală pe care noi am propus-o de nenumărate ori este promovată printr-o ordonanță de urgență, care vine astăzi în fața noastră.

Aș vrea să sintetizați.

...după cum bine ați văzut în ultima perioadă. Vă mulțumesc.

Și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, liderul acestuia.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Legat de ceea ce a spus domnul lider Oprea, am o intervenție scurtă.

Nu știu, poate în practica Parlamentului, Camerei Deputaților, poate în alte parlamente... Ordonanțele de urgență pe care Guvernul le înaintează și proiectele de lege pe care le face nu mai au punct de vedere.

Dacă aveți dumneavoastră un punct de vedere, aș fi curios și eu să-l văd.

Lăsați site-ul, lăsați... plenul, aici... asta e altceva... Dacă acum a venit cineva să spună...

Aia e altceva. Dacă e greșit pus, e altceva. Dumneavoastră vă raportați la Guvern.

Dacă s-a întâmplat ca, din greșeală, să fi fost trecut e altceva, dar nu veniți aici și acuzați Guvernul de ceea ce nu e vinovat.

Rolul dumneavoastră este să-l acuzați tot timpul, dar chiar când nu are nicio vină nu are rost, că pierdem timpul. Iar am câștigat 15 minute din timpul nostru de lucru astăzi! Dacă ne legăm de fiecare chichiță, găsim, nu asta e problema, dar nu vorbiți de Guvern. A scăpat, vedem cum, ajuns...

Mulțumesc,

30 de secunde răspuns la intervenție, vă rog, ca să nu... Domnule ministru, vă pregătiți să răspundeți întrebărilor domnului senator Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Mai înainte nu ați spus 30 de secunde, da?

Eu vă prezint documentul oficial în format electronic sau tipărit, este același document.

Eu l-am listat de pe site-ul Senatului României.

Vi-l pot citi. Vi-l pot citi!

Punctul de vedere al Guvernului. Da? Dacă dumneavoastră nu puteți citi, vi-l citesc eu. Finalul. Da, asta vă interesează: „Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.” Deci este o greșeală fatală. Eu asta...

Domnule lider, nu dialogați cu vorbitorii.

Am vrut să surprind neseriozitatea

dumneavoastră, fiindcă așa ceva există pe site-ul oficial al Senatului, iar noi suntem senatori, nu suntem...

Este o piesă de la Guvern. Cum acceptă Guvernul să apară un astfel de material? Se referea la Legea privind societățile comerciale, e adevărat, dar eu taxez greșeala asta colosală.

Mulțumesc.

Ăsta e rolul meu, să vă corectez.

Domnule ministru,

Dacă sunteți în măsură să răspundeți la întrebările ridicate?

Vă rog, pe scurt.

Mulțumesc.

Art. 2 alin. (9) invocat se referă la obligația de păstrare în patrimoniu a echipamentelor. Catalogul privind durata normală reprezintă un interval de timp în care se poate amortiza un mijloc fix. Potrivit reglementărilor contabile, fiecare firmă trebuie să stabilească o durată de utilizare economică în acest interval, de exemplu de 3–5 ani, și procentul de jumătate, de 50, se aplică la această valoare. Dacă cumva valoarea este mai mare de 5 ani, atunci se plafonează la 5 ani.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Vă rog. După aia tot dumneavoastră vă supărați pe mine. Știți! E a treia oară.

Păi, tot dumneavoastră vă supărați.

Nu aș vrea să se tragă o concluzie eronată. Nu știu ce meserie aveți dumneavoastră, dar în domeniul juridic nu mă pricep la multe, în domeniul acesta chiar mă pricep. Nu confundați o variantă, durată de utilizare economică, cu un concept care este stipulat prin legislație. V-am și spus: Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare. Așa se numește conceptul.

2. Fiindcă m-ați provocat, aș vrea să știu și eu de ce metoda pe care o propuneți, de amortizare accelerată, este incompatibilă cu regresivă sau liniară. Eu știu că o metodă de contabilitate privind amortizarea este unică pe exercițiul fiscal și se poate schimba de la un exercițiu la altul, dar m-ați provocat, acum vă mai pun o întrebare.

Mulțumesc.

Este un proiect de lege privind aprobarea unei ordonanțe de urgență.

Domnul Vegh. Din partea Grupului parlamentar al UDMR. Microfonul 2.

Practic, am vrut să atrag atenția că acest punct de vedere se referă într-adevăr, cum a afirmat domnul senator, la un punct de vedere vizavi de modificarea societăților comerciale.

Altă lege.

Da, este o eroare materială...

Am înțeles. Am înțeles.

...pe site-ul Guvernului.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Mulțumesc. Stimați colegi,

Dacă domnul ministru nu mai are niciun fel de probleme și nu mai are de dat un răspuns, declar dezbaterile generale închise... Votul asupra proiectului de lege.

Vă aduc la cunoștință că raportul comisiei este de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră.

Punctul 4, Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Ilie Sârbu.

Vă rog.

Fiindcă nu avem punctul de vedere al Guvernului, observația e corectă, solicităm retrimiterea la comisie.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Pe cât timp? Asta trebuie să spună secretarul de stat.

O săptămână e suficient? Domnul Iliescu? Comisia? Comisia!

Da, domnule președinte.

Astăzi o să o trecem pe ordinea de zi, iar săptămâna viitoare o propunem Biroului permanent pentru a o trece pe ordinea de zi a plenului. Astăzi o vom dezbate în comisie. Deci termen pentru plen, o săptămână.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Un termen pentru Guvern să trimită punctul de vedere. Am înțeles. Am înțeles. Asta am și _..._

Sigur.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu**

–

_secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Noi avem punctul de vedere.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Deci aveți punctul de vedere, îl prezentați la comisie astăzi.

Bine. O săptămână. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Punctul 5, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru reglementarea unor măsuri fiscale.

Declar dezbaterile deschise.

Din partea Guvernului, domnul György Attila, vă rog. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2014 vizează modificarea mai multor acte normative, respectiv Codul de procedură fiscală, în sensul reglementării unor excepții privind obligația de desemnare a unui împuternicit de către contribuabilii care au obligații declarative și nu au domiciliul fiscal în România.

De asemenea, s-a reglementat posibilitatea emiterii și comunicării actelor administrative fiscale și în formă electronică, precum și posibilitatea depunerii, prin mijloace electronice, a declarațiilor, a cererilor și a altor documente de către contribuabili. S-a reglementat posibilitatea organului fiscal de a transmite, inclusiv în format electronic, la solicitarea altor instituții și autorități publice, documentele privind situația fiscală a unui contribuabil.

În ceea ce privește modificările aduse Ordonanței Guvernului nr. 29/2011, s-au flexibilizat condițiile de acordare și menținere a eșalonărilor la plata obligațiilor bugetare.

În ceea ce privește măsura de anulare a impozitului pe venitul agricol proporțional cu gradul de calamitate constatat pentru contribuabilii care au desfășurat în anul 2013 activități agricole, individual sau în asociere, precum și o serie de prevederi care vizează impozite plătite de avocați și notari...

Mulțumesc tare mult, domnule ministru.

Din partea comisiei, microfonul 7, domnul senator Cosmin Nicula.

## **Domnul Vasile Cosmin Nicula:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală – aviz favorabil.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu 9 voturi pentru, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Ca urmare, vă

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Referitor la vot!

Explicarea votului la retrimiterea la comisie? Da. Eee! Învățăm și noi.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Ne-am cam obișnuit cu astfel de propuneri. La Guvern a fost solicitat punctul de vedere pe 4 februarie și suntem în septembrie și nu a avut timp, dar acum, într-o săptămână, are. Felicitări!

Mulțumesc.

Nu există puncte de vedere din partea...

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

E o solicitare... Motoc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Nu l-am văzut, îmi cer scuze! Vă rog.

**Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Mai uitați-vă și la noi!

Eu m-am uitat, am aruncat o privire, nu era nicio mână ridicată, de asta.

Vă rog, domnule Moțoc. Motoc, pardon!

O primă întrebare, pe care o adresez în numele Grupului parlamentar liberal, este aceea legată de caracterul de urgență al conținutului acestei ordonanțe, pentru că nu vedem care este urgența în această situație.

Pe de altă parte, aș dori să mă refer la o chestiune care privește în mod special zona Deltei Dunării. Înțeleg foarte bine că, prin această ordonanță de urgență, se creează posibilitatea transmiterii, prin mijloace de transmitere la distanță, a documentelor legate de impozitarea anumitor societăți comerciale și persoane fizice. A existat o tentativă de desființare a unei direcții din cadrul Finanțelor Publice la Sulina, o localitate care se află la distanță de 70 de kilometri de Tulcea și pe care o poți atinge numai cu mijloace navale. Eu aș cere totuși ca această ordonanță de urgență să nu excludă posibilitatea existenței unor forme normale de transmitere în scris a acestor documente, pe care le sugerează ordonanța, pentru că sunt foarte multe persoane care nu pot accesa mijloacele electronice, nu se pricep la aceste lucruri și ar fi nepotrivit din partea noastră să le cerem tuturor să poată să utilizeze aceste mijloace de transmitere la distanță a documentelor financiare, fiscale.

## Mulțumesc tare mult.

Domnule senator Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL, vă rog.

Chiar formularea proiectului de lege este una netransparentă cetățeanului, fiindcă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2014, cu scopul de a modifica și completa unele acte normative..., dar, mai deschis, este vorba de Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2011. Prima are un scop de a repara ceva privind documentele în format electronic legat de fiscalitate, a doua este o preluare din ordonanțele anterioare, a treia este însă electorală. A treia este electorală, nu suntem împotriva ei, dar de ce v-a prins dragul de oamenii care au pierdut în urma acestor..., care au avut înregistrate pierderi în urma unor manifestări ale naturii abia la un an după, fiindcă știați că urmează campania electorală. Puteați să o faceți mai devreme. Nu suntem împotriva ei, dar în partea a treia, spre final, există și o stingere discutabilă a obligațiilor către bugetul de stat, prin acel impozit pe onorariul avocaților și notarilor publici.

Rog, punctul de vedere al Guvernului, pentru că știu că aici sunt sume imense neplătite la timp, și dacă intră în zona asta electorală sau are un alt scop.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Țineam mult să spun așa, o părere personală și mă bucur că sunt reprezentanții Guvernului aici: domn’le, adevăratul ministru de finanțe al României va fi cel care în prima zi de mandat va arde în piața publică Codul acesta fiscal. Cum să pui, în era electronicii, să obligi niște oameni rezidenți, nerezidenți, din altă țară să-și stabilească un reprezentant fiscal în România, cu care țara să țină legătura, și apoi el să transmită. E o discriminare asta și eu înțeleg urgența pe care nu o înțelegea domnul Motoc. A intervenit Uniunea Europeană și a spus că așa ceva nu e un comportament european.

Revin însă. Poate ardem într-o bună zi Codul acesta fiscal, că a ajuns un păienjeniș în care prima dată o să se sugrume funcționarii de la minister.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc tare mult. Domnule ministru, vă rog, microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ceea ce privește nerezidenții, prevederile actuale ale Codului de procedură fiscală, art. 18 alin. (4), contravin jurisprudenței Curții Uniunii Europene, de aceea s-a ținut modificarea acestui articol.

În ceea ce privește impozitul agricol aferent anului 2013, impozitele se calculează în primul trimestru al anului 2014 și trebuia reglementată situația dacă acești contribuabili datorează sau nu impozit redus.

În ceea ce privește veniturile plătite de notari, a trebuit reglementarea adusă la zi, în concordanță cu prevederile noului Cod de procedură civilă.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Declar dezbaterile închise.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră.

Punctul 6, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2014 privind aprobarea scoaterii din stocurile disponibile ale rezervelor de stat a unor cantități de carburanți și acordarea, cu titlu gratuit, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului Român de Informații, precum și stabilirea regimului taxei pe valoarea adăugată și al accizelor pentru aceste cantități.

Declar dezbaterile generale deschise.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Irina Alexe, chestor în Ministerul Afacerilor Interne. Vă rog.

## Mulțumesc tare mult.

Un minut, domnul senator Dobra, vă rog.

Microfonul 2.

Domnule ministru, aveți o întrebare pusă de domnul senator Oprea.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretarul general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin proiectul de lege supus astăzi dezbaterii și aprobării dumneavoastră, s-a propus scoaterea unor cantități de carburanți din stocurile disponibile ale rezervelor de stat și acordarea cu titlu gratuit a acestor cantități de carburanți pentru Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Protecție și Pază ca instituții beneficiare și, de asemenea, au fost propuse acele mecanisme legale pentru derularea acestei operațiuni.

Vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea proiectului și vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei de specialitate, vă rog, domnule președinte. Microfonul 5.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a luat în dezbatere acest proiect de act normativ, având în vedere avizele favorabile acordate de Consiliul Legislativ, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, precum și Comisia pentru politică externă, dar și nevoia reală a suplimentării stocurilor, și a decis, în unanimitate de voturi, să adopte raportul și să propună plenului adoptarea acestui proiect de act normativ. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Există puncte de vedere? Domnul senator Oprea.

Grupul parlamentar al PDL va vota o astfel de propunere... proiect de lege, dar nu înțelegem de ce Guvernul nu face lucrul acesta preventiv și vă rog să-mi dați voie să vă prezint doar o componentă din expunerea de motive:

„(...) sporirea resurselor financiare alocate pentru bugetul apărării în 2014, astfel încât acesta să atingă nivelul de 2% din PIB, potrivit standardelor NATO”. Nu putem intra în rândul lumii, când am votat în 2013 bugetul pentru 2014 să fie 2%. Așteptăm să ne tragă de urechi diverse organisme naționale sau internaționale și apoi să intrăm în rândul lumii?

Categoric, vom vota, dar să învățăm ceva din lecția asta. 2% pentru apărare.

Mulțumesc.

Domnul senator Dobrițoiu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Acest proiect, după cum spuneam și anterior, vine să suplimenteze rezervele strategice de carburanți ale Ministerului Apărării și celorlalte instituții de forță într-un moment geostrategic destul de delicat, care impune creșterea ritmurilor și a nivelurilor de pregătire a armatei pentru a genera o capacitate de descurajare cât mai bună statului român.

Problema legată de bugete este destul de grea, în sensul că ele, la ora actuală, sunt atât de dezechilibrate, încât chiar cu alocarea de 2% din produsul intern brut nu vom reuși să răspundem unui obiectiv asumat de șefii de state și guverne în urma Summitului NATO. De ce? Pentru că, actualmente, cheltuielile cu personalul la nivelul Ministerului Apărării se cifrează la 85% din buget. 12 procente sunt consumate pentru operarea tehnicii și instruirea armatei, iar 10% pentru înzestrare. Deci, cu alte cuvinte, injecțiile de capital, dacă nu vom lua niște măsuri serioase la nivel politic pentru reechilibrarea categoriilor de cheltuieli în cadrul bugetului, vom fi nevoiți să alocăm peste 2,38% din PIB, procent cu care ne-am angajat la NATO în momentul în care am semnat Tratatul de aderare.

Acest procent să știți că nu a fost pus pe hârtie într-o formă aberantă sau negândită. Gândiți-vă că acum ne dăm seama atât că capacitățile noastre operaționale sunt învechite, precum și ne dăm seama de faptul că nivelurile de instruire, întrunirea categoriilor de forțe solicită resurse importante de la buget, resurse care nu pot fi alocate din cauza actualei împărțiri a bugetului instituției.

La Ministerul de Interne situația este și mai grea, 90% din buget se consumă pe cheltuieli cu personalul, inclusiv pensiile. Deci despre ce vorbim?

Cu alte cuvinte, trebuie să intervenim legislativ și să luăm unele măsuri – poate neprietenoase! – ca să readucem echilibrele normale în cadrul bugetelor instituțiilor de forță, dacă vrem să avem capacitate de descurajare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Sârbu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Sigur că ceea ce spunea domnul președinte al comisiei, domnul Dobrițoiu, e adevărat. Dânsul știe despre ce vorbește. Acum, ceea ce spunea domnul lider Oprea nu este nici adevărat, nici nu știe despre ce vorbește și e a doua intervenție pe care o are pe lângă subiect. Dacă vreți să continuați cu ele, să fiți mereu pe lângă subiect, noi mai avem răbdare, că și așa nu aveam ce să facem, dar nu cred că vă califică pe dumneavoastră. Totuși, sunteți un om cu personalitate, rector. Dacă ar face o intervenție altcineva, alt coleg de-al nostru, am putea să o înțelegem, dar dumneavoastră chiar nu vă stă bine.

Mulțumesc.

Replică, domnule senator Oprea. Un minut, vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu puteți pune pumnul în gură oamenilor care înfierează realitatea.

Eu nu am zis că trebuie să fie doar 2%...

Vă rog. Rog colegii senatori. Vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu am zis 2%. Nu ați avut nici 2%, că asta este expunerea... punctul de vedere al Guvernului. Dacă așa Guvern susțineți, nu aveți decât, susțineți-l în familie. Eu vorbesc de Senat.

Vorbesc de Senat. E jenant. E jenant că...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnule senator!

...ați făcut trimitere la statutul meu. Am crescut bugetul universității de 10 ori în opt ani. Așa aș vrea să fie și premierul dumneavoastră.

Mulțumesc.

Domnul senator Șerban Mihăilescu, microfonul 3. Microfonul 3, vă rog.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

Mă iertați, dar încercăm tare... Nu aș fi vrut să vorbesc, cum zice colegul meu, dar fiind opt luări de cuvânt de o parte și noi având numai două, vreau să fac... să-mi cer scuze, în primul rând, pentru interjecția de dinainte, dar exprimarea a fost că „băgăm pumnul în gură celor care înfierează realitatea”. Din punctul meu de vedere, nu cred că este cea mai fericită chestiune, dar asta este mai puțin important.

A doua chestiune. Povestea asta cu bugetul apărării este de la momentul aderării, 2002. În loc să recunoaștem cinstit că nicio guvernare nu a putut să aprobe aceste sume vreodată, facem exerciții de retorică.

Nu are niciun rost, asta este istoria României, mai putem avea exemple pe tot felul de mandate, indiferent pe ce au fost, dar, în realitate, nu ne-am făcut cu toată strășnicia sarcina.

Dacă dorește cineva, pot să le aduc aminte că lipsa totală de preocupare în 2005 și 2006 pentru mecanismele de preaderare a făcut inutil actul din 2007 și a apărut o ruptură de patru ani care ne costă și acum.

Și, dacă vrem să o ținem așa, ca la seminar, o ținem. Dar hai măcar cu asta să facem ceva.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Procedură!

Mulțumesc tare mult. Stimați colegi, declar dezbaterile închise.

Pe procedură? Pe procedură, microfonul 2, domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Domnule președinte, în intervenția sa, liderul de grup PSD...

Era vorba de procedură, da?

Da. De procedură.

Maestre, știm și noi ce înseamnă procedură. Vă rog.

Numai puțin. Dați-mi voie să termin fraza.

Vă rog.

E vorba de următoarea regulă care se instituie în Senat: liderul PSD dă licențe celor care pot sau nu să vorbească la microfon. Lucrul acesta este, pot spune, un eveniment. Deci trebuie notat undeva la procesul-verbal.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Iertați-mă, dar deocamdată, cât, temporar, conduc ședința

- de plen, eu dau cuvântul celui care vorbește. Vă rog. Închei. Declar dezbaterile generale închise.

Vă aduc la cunoștință că raportul comisiei este de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 7, Propunerea legislativă privind modificarea articolului 25 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor.

Dintre inițiatori sunt prezenți? Nu sunt.

Din partea Guvernului României, doamna Alexe. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Susținem proiectul în forma propusă în raportul comisiei. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei, președintele, domnul senator Dobrițoiu.

Vă rog, microfonul 5.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru apărare a luat în dezbatere acest proiect de act normativ care fusese avizat favorabil de către Consiliul Legislativ.

Trebuie notat totuși că, la nivelul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului, a primit un aviz negativ.

Totuși, în urma dezbaterilor în cadrul comisiei, Comisia pentru apărare a decis să adopte raport de admitere, cu amendamente, fapt pentru care propunem plenului adoptarea modificărilor acestei propuneri legislative.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri? Nu există. Le declar închise. Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră.

Supun aprobării dumneavoastră raportul, cu amendamente.

Supun aprobării propunerea legislativă, pentru că raportul a fost cu amendamente.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 680 din 26.09.2011.

Punctul 8 din ordinea de zi.

Inițiatorul este?

Nu este.

Din partea Guvernului României, domnul Răzvan Vulcănescu, da?

Prezent ca întotdeauna.

Secretar de stat în Ministerul Sănătății. Microfonul 9.

Vă rog, domnule Răzvan Vulcanescu.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportat la inițiativa în discuție, apreciem necesitatea asigurării unui cadru legal și instituțional în materia aplicării calculului diferențiat al contribuției datorate de către deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor, având ca scop stabilirea unor sarcini fiscale proporționate și echitabile, raportat la consumul real de medicamente.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Președintele Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Luchian.

Vă rog, microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 11.06.2014, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Mulțumesc tare mult, domnule senator. Dezbateri? Nu există. A! Îmi cer scuze.

Vă rog, poftiți, microfonul central.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Legat de această propunere legislativă, sigur că Guvernul de această dată spune că nu este de acord cu propunerea.

Inițial, dezbaterile în comisie au fost amânate de mai multe ori pentru...

Nu are aviz!

Este. Este. Eu am ultimul aviz de la ministru că nu este de acord.

În principiu, cred că trebuie să susținem producătorii din România, pentru că fabricile de produse generice se găsesc pe teritoriul României și nu firmele mari producătoare de medicamente, pe de o parte.

Pe de altă parte, ei au dreptate, pentru că Guvernul stabilește un preț de cost de 65% din produsul original. Nu au voie să-l depășească.

Dacă ar vrea să exporte, trebuie să exporte la prețul de cost și atunci, în distribuția și în vânzarea de medicamente pe care le fac farmaciile, au posibilitatea să facă un adaos comercial destul de mare, adaos care nu se regăsește în curtea celor care produc aceste medicamente.

Motiv pentru care susținem această propunere legislativă. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult, domnule senator. Declar dezbaterile închise.

Vă aduc la cunoștință că raportul comisiei, așa cum ne spunea un pic mai devreme și domnul senator, este de admitere, fără amendamente.

Inițiativa legislativă are caracter de lege ordinară, noi fiind prima Cameră.

Supun aprobării dumneavoastră raportul și propunerea legislativă.

Punctul următor, punctul 9, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatorii... nu sunt.

Din partea Guvernului României, domnule secretar de stat Vulcănescu, vă rog, punctul de vedere, succint.

Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Un pic, un pic, un pic!

Nu, e punctul 9.

Numai o secundă, că este prezent inițiatorul! Vă rog. Microfonul 5.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Dovezile neutre ale crizei profunde în care se află sănătatea au fost aduse la cunoștința cetățenilor prin două rapoarte emise de..., primul de Comisia prezidențială din 2008, care s-a ocupat de problemele sănătății și care – citez din raport – a menționat: „Din cauza disfuncțiilor sistemului sanitar, anual, mor în România 60.000 de români.”

Și un al doilea raport, emis în anul 2012 de către Institutul Britanic pentru Excelență în Sănătate NICE International, care menționa că, citez: „În România nu există nicio analiză a prețului, a eficienței costurilor, a impactului bugetar total sau a costului de oportunitate de care să se țină seama la alocarea resurselor financiare.”

Constituția menționează la art. 34 alin. (1): „Dreptul la ocrotirea sănătății este garantat.” Or, atât timp cât banii din sănătate sunt utilizați – dovedit – prost, rezultă că modul actual al gestionării banilor de către Casa de Asigurări de Sănătate nu este corespunzător, pentru simplul motiv că asigură din aceeași sumă de bani o cantitate mai mică de servicii medicale la un nivel comparabil al calității, iar garanția constituțională privind ocrotirea sănătății fiind, astfel, pe fond, profund viciată.

Decesul anual a peste 60.000 de români din cauza disfuncțiilor sistemului sanitar, dar și deturnarea a peste un miliard de euro din fondurile sănătății, respectiv o treime din cei 5 miliarde alocați anual...

Domnule, numai o secundă! Domnule Todirașcu, noi suntem la punctul 9, de asta v-am și dat cuvântul. Eu... ați insistat... Luăm punctul 10, dar nu pot să modific ordinea de zi, pentru că așa a fost aprobată. Proiectul legislativ al dumneavoastră este la punctul 10.

Îmi cer scuze!

Noi suntem la punctul 9.

## **Domnul Valeriu Todirașcu:**

Atunci îmi cer scuze!

## Revenim.

## Domnule ministru,

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului. Punctul 9, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatori: domnul Luchian, domnul Barbu, domnul Boeriu, domnul Dobra și așa mai departe. Mai mulți colegi.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă stabilește un interval de timp de doi ani pentru parcurgerea procedurilor de includere a unui medicament în domeniul de aplicare al sistemului de asigurări de sănătate publică, interval de timp care depășește contextul legislativ actual, atât european, cât și național.

Față de momentul depunerii inițiativei legislative, apreciem faptul că, în cadrul discuțiilor din comisia de specialitate, a fost formulat un amendament, care pune în concordanță inițiativa legislativă cu punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea comisiei, vă rog, domnule președinte.

Sper să citesc bine...

Punctul 9, vă rog.

Da.

Legea nr. 95/2006.

## Așa este.

În ședința din 24.06.2014, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă.

Menționez că inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Există dezbateri?

Nu există.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente...

Vă rog.

## **Domnul Ion Luchian:**

Sunt inițiator și atunci trebuie să zic măcar două vorbe legat de această...

Este clar că, din 2008 până astăzi, această listă nu a fost actualizată. Se lucrează la ea de mai multă vreme și discuțiile în spațiul public le știți și dumneavoastră, comentariile și protestele asociațiilor bolnavilor cronici. Ideea a fost că, dacă s-a întârziat șase ani, măcar să o facem la doi ani. În discuțiile însă din comisie s-a venit cu un amendament, ca acest lucru să se întâmple la șase luni. Guvernul a avut două puncte de vedere și eu cred că trebuie să se grăbească și să găsească o soluție, încât lista să rămână deschisă, ca la șase luni – în țările europene se întâmplă chiar la trei luni – să poată fi modificată, în sensul scoaterii, retragerii unor medicamente și introducerii de molecule noi, astfel încât să venim în sprijinul pacienților noștri. Așa încât eu

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Raportul comisiei de admitere, cu amendamente.

Inițiativa legislativă are caracter de lege ordinară, Senatul este prima Cameră.

Supun aprobării dumneavoastră raportul, cu amendamente.

Cu 86 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, propunere legislativă a fost adoptată.

Mulțumesc tare mult.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea titlului VIII, cap. 6, al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu completările și modificările ulterioare.

Inițiatorul este prezent.

Vă rog să continuați. Îmi cer și eu scuze că s-a întâmplat ce s-a întâmplat. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Voi continua de unde m-am oprit anterior.

Spuneam că decesul anual a peste 60.000 de români și deturnarea a peste un miliard de euro din fondurile sănătății, adică o treime din cei 5 miliarde de euro alocați anual, sunt determinate de faptul că actuala Casă de Asigurări este condusă de către reprezentanți ai statului, numiți acolo politic, care, conform actualei legi, nu răspund în fața contribuabililor, ci, conform Legii nr. 95/2006, în fața Ministerului Sănătății.

Conform adresei emise de Ministerul Sănătății, pe care o am aici, din data de 30 iulie 2014, deci acum o lună și ceva în urmă, Ministerul Sănătății confirmă că contribuția bugetului de stat la Fondul de sănătate, în anul 2012, a fost de 3%, restul de 97% fiind a angajatorilor și asiguraților. După care a fost... Astfel, principiul reprezentativității din conducerea Casei de Asigurări, conform modelului german, după care a fost înființată Casa de Asigurări din România, este acum încălcat în raport cu contributivitatea și veniturile Fondului de sănătate, unde reprezentanții numiți de stat – Guvern, Președinție, autorități locale – dețin acum 80% din dreptul de vot, chiar dacă contribuie cu 3%.

Sistemul de sănătate din România este organizat după modelul german inițiat de Bismarck, unde casele de asigurări sunt independente de stat, conducerea acestora fiind aleasă de cei care contribuie cu banii lor la Fondul de sănătate, iar plătitorii de asigurări pot pretinde să le dea socoteală cei pe care i-au ales să le reprezinte interesele.

Totuși, România nu s-a debarasat complet de modelul comunist în care serviciile de sănătate sunt plătite și decontate de către stat, iar deturnarea către stat și prin lege

Domnule senator,

Aș vrea să sintetizați, dacă se poate.

Da.

Această inițiativă legislativă propune modificarea actualei legi a reformei sănătății prin aplicarea până la capăt a modelului german al organizării Casei de Asigurări, model care s-a oprit la locul unde este aleasă conducerea care decide modul de cheltuire a banilor.

Modificările propuse vizează depolitizarea Casei de Asigurări de Sănătate, înlocuirea actualilor – numiri politice – cu votul direct al asiguraților, o dată la patru ani, pentru alegerea democratică a reprezentanților asiguraților în conducerea Casei, eliminarea conflictelor de interese și a incompatibilităților membrilor adunării reprezentanților și ai consiliului de administrație, negocierea corectă a contractelor între asiguratori, asigurați și furnizori, și nu între stat și stat cum este acum, controlul legitim real și colectiv al contribuitorilor asupra conducerii Casei, care va duce la diminuarea cu peste un miliard de euro anual a risipei din fondurile sănătății.

Mulțumesc.

Și ultima propoziție. E chiar concluzia.

Vă rog. Vă rog.

Astfel, lista funebră a sănătății în care anual mor 60.000 de români ar putea fi mult mai scurtă dacă actuala situație ar fi schimbată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnule ministru. Microfonul 9, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Astfel cum rezultă și din punctul de vedere formulat de către Guvern, există o serie de aspecte de ordin financiar, juridic și administrativ pentru care Guvernul nu susține inițiativa legislativă și este de acord cu raportul de respingere formulat de către comisia de specialitate.

Mulțumesc. Din partea comisiei, vă rog, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al propunerii legislative constă în modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, în scopul creării cadrului legal pentru alegerea de către asigurați a conducerii caselor publice de asigurări de sănătate.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri, Ministerul Sănătății, prin punctul său de vedere, nu susține propunerea.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au transmis avize negative.

La dezbaterea propunerii legislative au participat, în conformitate cu art. 61 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, din partea Guvernului, domnul Răzvan Teohari Vulcănescu, subsecretar de stat în Ministerul Sănătății, și doamna Liliana Mihai, director CNAS.

În ședința din 18.06.2014, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, fără amendamente.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc. Există puncte de vedere. Vă rog. Microfonul 2, domnul senator Iovescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primul rând, vreau să felicit inițiatorul. A muncit foarte mult, cred că e o inițiativă foarte bună. Sunt convins că nu v-ați aplecat asupra ei, dragi colegi. Dacă v-ați fi aplecat, probabil că cineva ar fi luat cuvântul, să o combată, să o aprobe.

Mă surprinde punctul de vedere al Guvernului, care o dă pe implicații financiare. Eu mă întreb, oare cei care conduc, actualmente, Casa nu sunt plătiți sau... nu știu care ar fi implicațiile financiare în plus pentru aplicarea propunerii colegului nostru. Deci eu cred că ar trebui...

Mă surprinde, de fapt, și raportul comisiei și sunt dezamăgit și de atitudinea comisiei mele din care fac parte, că am dat aviz negativ.

Eu, personal, o să votez. Sigur că suntem doi, trei care o să votăm, dar haideți să ne aplecăm... Noi suntem aici...

Vreau să fac o scurtă paranteză. Aceasta este a 200-a intervenție și în prima intervenție am subliniat faptul și am mulțumit lui Dumnezeu că am ajuns aici, dar să știți că toți suntem aici cu voia lui Dumnezeu și toți vom fi judecați pentru ceea ce nu facem în Parlament.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Mulțumesc tare mult, stimate coleg. Domnul senator Cadăr, vă rog, microfonul 2.

Mulțumesc.

Domnule senator Oprea, vă rog.

Propunerea este una citită de mine și e foarte interesantă, destul de bine justificată, încât punctul de vedere al antevorbitorilor este unul motivat.

Mă surprinde Guvernul, pentru că săptămâna trecută am avut o serie de patru proiecte legislative, care vizau ordonanțe de urgență, în care, pe tehnică legislativă, nicio acoperire vizavi de fișa financiară cerută în cazul de față. Nicio acoperire. Nici pentru mămici, nici pentru tătici, nici pentru bunici. Țineți minte cele trei proiecte.

Mulțumesc, stimați colegi. Domnul senator Popa, vă rog. Microfonul 3.

Mă simt puțin obligat să iau cuvântul, având în vedere că comisia din care fac parte a respins această inițiativă, care, la prima vedere, într-adevăr, pare tentantă. O singură observație am de făcut: nu cred în ideea aceasta a depolitizării Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, pentru că e o idee care nu ar trebui să apară într-o discuție în Senatul României. Și spun asta pentru că sistemul de sănătate, în ansamblul lui, nu poate fi politizat. Niciun element, nicio verigă a acestui sistem nu are cum să fie politizată.

Această alegere democratică, să spunem, a conducerii Casei poate ar avea un efect benefic, dar nu ar însemna neapărat depolitizarea.

Susțin în continuare poziția Comisiei pentru sănătate, având în vedere că consider că, la acest moment, a lua o astfel de decizie nu ar fi o treabă chiar foarte potrivită pentru sistem.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Replică? Dar nu am auzit să spună cuvântul Oprea, dar poate s-a spus și nu l-am auzit eu.

Atac la?

Domnule senator, nu, dar... după aceea vă supărați că stricați ședința.

Vă rog, o frază.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La prima vedere, inițiativa legislativă pare tentantă, democratică, sună bine și european. Eu mă tem că sistemul nostru de sănătate nu este pregătit pentru așa ceva, dimpotrivă, este un pericol să formăm din România numai caste: castele medicilor, avocaților și așa mai departe.

Îi dau colegului și prietenului meu, Florian Popa, un exemplu: este unul dintre cei mai performeri rectori ai educației medicale din România și nu este președintele Comisiei pentru sănătate din Senat. E un exemplu de nepolitizare?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Declar dezbaterile închise.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Legea are caracter ordinar, Senatul este prima Cameră. Supun la vot raportul de respingere.

Raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea art. 20 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Domnul senator Ilie Sârbu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Solicităm retrimiterea la comisie pentru armonizarea punctelor de vedere cu Guvernul, care încă nu a emis acest...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Termen? O săptămână?

O săptămână.

Supun aprobării dumneavoastră solicitarea făcută de liderul Grupului parlamentar al PSD.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul Oprea dorește...

**Domnul Alexandru Vasile Oprean** _– secretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul României susține adoptarea acestei propuneri legislative, având în vedere faptul că observațiile formulate au fost însușite și statuate prin amendamentele raportului de admitere al comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și eu.

Punctul de vedere al comisiei de specialitate, vă rog.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri, din partea Consiliului Legislativ.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a Senatului ne-a transmis avizul favorabil, cu amendamente.

Propunerea legislativă a fost luată în dezbaterea Comisiei pentru cultură și media în ședința din 11 iunie, în prezența inițiatorului și a domnului Alexandru Oprean, secretar de stat în Ministerul Culturii.

Au fost dezbătute și aprobate, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, amendamentele cuprinse în avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități. Amendamentele admise sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport și sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc domnului senator Pașcan pentru prezentarea raportului.

Dacă există... Domnul senator Oprea, puncte de vedere la limba cehă.

Explicația votului, domnul senator Oprea. O frază, da?

O frază. Propunerea aparține UDMR-ului și liderul dumnealor de grup nu poate vorbi în numele grupului?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Dar nu-i cazul să-l interogați dumneavoastră. Nici eu nu îmi permit, cu atât mai mult.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei limbii cehe.

Inițiatorul este prezent? Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul Valentin Iliescu,

da?

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu**

**:**

Nu, nu, nu!

Numai o secundă. Secretarul de stat de la cultură. Mulțumesc tare mult.

Domnule Alexandru Oprean, vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

S-ar supăra colegii mei de la PSD dacă nu aș lua cuvântul.

Și suferiți!

Întrebarea mea este: de ce 28 septembrie, și nu 28 octombrie 1918, de exemplu, când ar fi independența față de Austro-Ungaria? Sau 1 ianuarie ’93, când și-au căpătat independența și Cehia, și Slovacia?

Dacă reprezentantul...

Bănuiesc că întrebarea este retorică. Inițiatorul nu este în sală...

Nu este retorică. E un punct de vedere, fiindcă și la următoarea, la fel, este o dată care nu are nicio legătură cu vreun element specific culturii cehe sau slovace.

Îmi pare rău că nu-i inițiatorul aici, domnul Miroslav Merka, dar poate știe domnul secretar de stat.

Mulțumesc tare mult. Domnule senator Popa, vă rog.

## Stimați colegi,

Eu am o întrebare și o problemă de principiu. Să nu ducem în derizoriu această instituție, pentru că avem o instituție de care, în ultima perioadă, s-a folosit foarte mult, și anume „ziua a ceva”.

Sigur, aș fi fost de acord, dacă limbile minorităților din România ar avea o zi în care acești oameni să sărbătorească și să-și motiveze toate acțiunile politice și culturale, dar, dacă ne gândim bine și suntem echilibrați, vom vedea că, dacă va fi acest precedent, vom ajunge la cel puțin 25 de zile, dacă nu și mai mult, pentru că nu putem discrimina, nu putem să adoptăm Ziua limbii cehe și să respingem Ziua limbii slovace.

Adică, dacă nu cumva este o gândire care..., și asta este întrebarea la Guvern, dacă au apreciat Domniile Lor că este bine ca în România să avem în jur de 25 de zile în care să se sărbătorească câte o limbă a minorităților.

Mulțumesc tare mult, domnule senator. Domnul senator Georgică Severin, microfonul 4.

## Stimați colegi,

Vreau să vă spun că pentru cei interesați există Google. 28 septembrie reprezintă ziua suveranității Cehiei și ziua sfântului protector al Cehiei și Slovaciei, Sfântul Václav. Deci ziua are o semnificație extrem de importantă și are nivel de sărbătoare națională.

Vă mulțumesc.

Iar pentru domnul..., pentru precizările de mai devreme, urmează un text de lege care va fi cu Ziua limbii slovace.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Stimați colegi, declar dezbaterile închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de admitere, cu amendamente admise.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei limbii slovace.

Dacă este inițiatorul?

Nu este.

Domnul secretar de stat Oprean, din partea Guvernului. Microfonul 8, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe aceleași considerente, fiind o propunere legislativă similară, Guvernul susține adoptarea acesteia.

Au fost făcute și aici o serie de observații, de altfel însușite și statuate prin amendamentele aceleiași comisii de specialitate.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule ministru. Domnule vicepreședinte, vă rog.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri, din partea Consiliului Legislativ.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a Senatului ne-a transmis avizul favorabil, cu amendamente.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere raportul de admitere, cu amendamente, și Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei limbii slovace. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Domnul Oprea.

La dezbateri, în afară de domnul senator Oprea? Vă rog, domnule senator.

Vreau să-i reamintesc colegului nostru de Senat, președintele Comisiei pentru cultură, Severin, că în limbajul unor „lideri de frunte în mass-media” se pronunță „goagăl”, nu „google”.

Dar, căutând pe Google, putea să găsească un element de referință pentru ziua de 25 mai, fiindcă și eu am consultat, folosind motorul de căutare, 25 mai 1848 este cel mai vizibil ceh în relația cu România, recunoscut și de Academia Română. Și de asta am pus întrebarea. Mă gândeam că inițiatorul știa de așa ceva. 1848. Se numea Ioan Urban Jarnik.

Mulțumesc.

Referitor la propunerea privind limba slovacă, aceeași întrebare: ce legătură are și ce sărbătoresc? Fiindcă puteau să afle și alte elemente la fel de relevante. Dar era o întrebare vizavi de inițiator.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc tare mult.

Se apropie 12.30. Nu am discutat nicio lege organică.

De asta, vă rog frumos să supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, de admitere, cu amendamente admise.

Supun și propunerea legislativă votului dumneavoastră.

Punctul 14, Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 10 februarie Ziua egalității de șanse între femei și bărbați. Inițiatorul? Nu este.

Din partea Guvernului României, domnul Valentin Iliescu. Microfonul 10. Pe scurt, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Scopul acestei propuneri legislative este acela de a aduce în atenția societății promovarea egalității de șanse între femei și bărbați ca parte integrantă a politicii sociale.

Egalitatea de șanse între femei și bărbați este un drept fundamental al Uniunii Europene. De asemenea, este o condiție necesară pentru îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene: de creștere economică, de ocupare a forței de muncă, dar și a celor sociale, de coeziune și competitivitate.

Guvernul României susține această propunere legislativă, cu atât mai mult cu cât acest lucru, adoptarea acestei propuneri legislative, este un semnal în consens cu Strategia Uniunii Europene, dar și cu Strategia națională 2014–2017.

Aș vrea, înainte să închei, să vă spun că au fost foarte corecte observația comisiei de specialitate și amendamentele aduse în raportul de aprobare. Fac, mai mult decât atât, precizarea că data pe care comisia o propune ca dată de Zi a egalității de șanse între femei și bărbați – nu 10 februarie, zi care nu avea niciun fel de semnificație, ci ziua de 8 mai – are o semnificație importantă, aceea că la acea dată, 8 mai 2002, a fost aprobată pentru prima dată în România o lege care promovează egalitatea de șanse între femei și bărbați.

Mulțumesc, domnule ministru. Domnule vicepreședinte al comisiei, vă rog. Vă rog, domnule Ioniță.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru egalitatea de șanse a decis, în ședință, acordarea avizului favorabil, cu amendamente. Mulțumesc.

Domnule senator Vasiliev, mulțumim frumos pentru prezentarea succintă a raportului comisiei. Dacă există puncte de vedere? Doamna senator Câmpeanu, vă rog.

## **Doamna Mariana Câmpeanu:**

Stimați colegi,

Că eu cred că asta este adresarea cea mai corectă în Senatul României, în Parlamentul României, aproape și în Guvernul României și în toate instituțiile statului... mă bucur foarte mult că se aprobă o astfel de zi. M-aș bucura și mai mult dacă aș putea să spun din toată inima „dragi colege și colegi” în orice instituție a statului.

Ne vom bucura pe deplin noi, femeile, atunci când în Parlamentul României, în Guvernul României și în toate instituțiile statului va fi, într-adevăr, egalitate. Până atunci, ne bucurăm, așa, de o zi festivă, ca cea de 8 Martie.

Poate ne spuneți, domnule președinte, câte femei sunt în Biroul permanent al Senatului, câte femei sunt președinți de comisii, câte femei sunt vicepreședinți și, mai ales, câte femei conduc instituțiile în Țara Românească.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Am să vă răspund, sigur, doamna președintă. Domnule senator Cadăr, vă rog, microfonul 2. Și domnul Severin Georgică, vă rog.

Domnul Cadăr întâi. Domnul senator Cadăr întâi și, după aceea, domnul senator Georgică. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că sunt 20–25 de ani de când utilizăm termenul de egalitate între femei și bărbați.

Eu aș propune mai mult de atât, aș propune ca, în viitor, în vocabularul politicienilor să apară protecția femeii, protejarea femeii. Nu de alta, dar nu mi-aș dori ca pe o femeie să o văd cu drujba în mână.

## Mulțumesc.

Domnul senator Georgică Severin, microfonul 4.

Domnule președinte, Stimați colegi, Voi fi foarte scurt.

Cred că este momentul ca, atunci când dezbatem această lege, să salutăm cu toții prezența la nivel european a unui comisar european femeie, a doamnei Corina Crețu, care, spre insatisfacția multora, va deține un portofoliu extrem de important, cel al politicilor regionale. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Mărturisesc că...

Mărturisesc că...

Doamna Cristiana Anghel, vă rog.

Vă rog! Vă rog! Vă rog!

Nu vorbim de egalitate la propriu, vorbim de egalitate de șanse. Or, în România, egalitatea de șanse tinde spre minus infinit.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Dacă nu mai există puncte de vedere, vreau să-i aduc aminte doamnei Câmpeanu că noi și aici, în Parlamentul României, încă mai avem multe de făcut, ca să nu spun multe de învățat. Deci am primit observația dumneavoastră cu toată deschiderea. Sigur că putem lua exemplul din acest punct de vedere al Comisiei Europene, al Parlamentului European, noi nu avem niciun fel de problemă. E un exemplu pozitiv pe care sper ca la următoarele alegeri partidele politice..., că, până la urmă, ele sunt cele care generează ocuparea unor asemenea posturi – și electoratul, firesc – de către doamne.

## Declar dezbaterile închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul suplimentar al comisiei, care este de admitere, cu amendamente admise.

Supun aprobării dumneavoastră și propunerea legislativă.

Punctul 15 – legi organice –, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Inițiatorul este?

Da, am preluat, s-a înregistrat în comisie, sunt surprins că nu există în raport să fiu eu cel care pot să-l susțin.

Există în regulament, nu în raport.

Mă retrag, iau cuvântul la...

Nu este.

Din partea Guvernului României, ca de obicei, domnul ministru Liviu Stancu, secretarul de stat în Ministerul Justiției.

Domnule ministru, succint, vă rog, prezentați proiectul. De fapt, punctul de vedere al Guvernului pentru propunerea legislativă.

Microfonul 8.

## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

Domnule președinte de ședință, Onorat Senat al României,

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc. Comisia, pe scurt, raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru administrație și Comisia pentru drepturile omului au transmis avize negative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu numeroase observații și propuneri.

În ședința din 3 iunie 2014, membrii Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

Inițiatorul a propus un amendament pe care domnul senator Cătălin Boboc și l-a însușit, fiind cuprins în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. Prin respingerea propunerii legislative a fost respins și amendamentul.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Stimați colegi, dacă amendamentul respins este susținut?

Nu-i amendamentul dumneavoastră. Eu am întrebat dacă autorul amendamentului este prezent, dacă susține amendamentul.

Fără niciun fel de probleme vă dăm cuvântul pe procedură. Vă rog să fie chestiune de procedură.

Eu am fost primul care am preluat amendamentul domnului deputat, care nu...

Nu sunteți inițiator.

Bine, mulțumesc frumos.

Nu...

Dacă la dezbateri generale... colegi? Vă rog, domnule Iovescu, vă rog.

În mod firesc, cred că o să se respingă, cum e și poziția Guvernului, poate și pentru faptul că au trecut alegerile. Dar amendamentul despre care era vorba cred că cei de la Guvern și dumneavoastră, de la conducere, ați putea să-l luați în calcul, pentru că, în momentul când tehnologia a avansat, a strânge semnături online ar fi o soluție.

Și aș mai avea o propunere, tot ca un sfat pentru cei care gândesc și Autoritatea Electorală, reducerea numărului de semnături este o soluție. Mai bine semnături mai puține, să poată fi verificate, decât un număr imens, care nu poate fi verificat.

Mulțumesc tare mult.

Stimați colegi, declar dezbaterile închise. Lege organică. Vot, 12.30.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal al României și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Inițiatorii sunt prezenți? Nu sunt.

Din partea Guvernului, domnul ministru Liviu Stancu. Vă rog.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Punctul de vedere al Guvernului este negativ în legătură cu acest proiect de act normativ, motivând prin aceea că propunerea de introducere a unor noi variante agravante..., elementele agravante avute în vedere de propunerea legislativă pot fi valorificate corespunzător fie aplicându-se regulile concursului de infracțiuni, fie în cadrul individualizării judiciare, conform criteriilor generale de individualizare a pedepsei deja existente.

Vă mulțumim.

Mulțumesc și eu.

Raportul comisiei, doamna vicepreședinte, vă rog.

Pentru această propunere legislativă, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis un aviz negativ.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

În consecință, în ședința din 24 iunie 2014, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri.

Vă rog.

Doamna senator Cristiana Anghel, microfonul 3.

Întrebare pentru domnul reprezentant al Guvernului: între 15 și 18 ani, pe noul Cod penal, cine-i apără pe minori?

Vă repet următoarea chestiune: în actuala reglementare, în actuala reglementare există instituții foarte clare de modalități de agravare a pedepsei în funcție de datele fiecărui fapt în sine. Deci avem reglementare foarte clară privitoare la modul în care, în funcție de faptele săvârșite, pedeapsa primită de făptuitor este adaptată la fapta pe care a produs-o.

Deci și în cazul pe care dumneavoastră îl relevați, al unor fapte care sunt îndreptate împotriva minorilor la care făceați referire, există formule penale de represiune, care, individualizând făptuitorul, fapta respectivă, conduc la o pedeapsă adecvată.

Acestea sunt mecanismele de care vă spuneam și problema pe care dumneavoastră o puneți, cu apărarea acestor persoane vătămate de infracțiuni în mod adecvat, există și este soluționată în textele actuale ale Codului de procedură penală și, respectiv, ale Codului penal.

Vă rog. Un minut, doamna senator, vă rog.

Alte intervenții? Nu sunt.

Din partea Guvernului, domnule secretar de stat, doamna senator așteaptă un răspuns, da?

Vă rog să luați loc.

## Domnule președinte, Distinsă doamnă,

Modalitățile de apărare a tuturor persoanelor sunt prevăzute clar de textele normelor procedurale, respectiv procedura civilă. Există modalități diverse de apărare. Vă indicăm să verificați aceste chestiuni și, în funcție de fiecare situație, există formule de apărare adecvate. Deci este vorba de o paletă întreagă de situații, în care pentru fiecare din acestea există anumite situații..., există formule prevăzute de lege.

## Domnule președinte,

Eu nu vreau vorbe. Am spus: între 15 și 18 ani copiii nu mai sunt copii... minori, deci nu sunt apărați de Codul penal. Dacă domnul are cunoștință de un articol pe care eu nu l-am citit sau nu l-am văzut, îl rog frumos să mi-l citeze și, mai mult decât atât, să-mi citeze și mie sau să-mi explice cum poți să adaugi altă pedeapsă în momentul în care spune foarte clar, pe această infracțiune, de la 7 luni la 3 ani. O viață de om valorează 7 luni sau 3 ani?!

Mulțumesc...

Omul respectiv sau copilul poate să moară în niște chinuri cumplite.

Doamna senator!

Vă rog.

Mie nu-mi „indicați” să citesc. Eu am citit. Vă rog să-mi citiți mie articolul care spune în Codul penal cum sunt apărați copiii care sunt abuzați sexual, între 15 și 18 ani. Și vă rog să-mi spuneți, dacă aveți un copil, este abuzat sexual, moare în urma acestui abuz, pedeapsa este între 7 luni și 3 ani!? Ce mizerie poate să fie!? Cum e posibil așa ceva?

Citiți, vă rog frumos, articolul, ca să vedeți dacă am dreptate sau nu.

Doamna senator, mulțumesc tare mult pentru întrebare. Sigur că nu o să răspundă pentru Codul penal domnul ministru, dar aștept răspunsul dumnealui pentru întrebarea dumneavoastră, însă haideți să revenim la subiectul pe care-l discutam.

Vă rog, domnule secretar de stat. Vă rog.

Nu mai vorbim de presiunea psihică pe care o poate avea un copil toată viața, în urma a ceea ce i s-a întâmplat. Păi, ce facem? Încurajăm lucrurile astea? Nu, domnilor!

Mulțumesc.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

20 de ani de pușcărie pentru așa ceva!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Am să-l rog pe domnul secretar de stat să facă o documentare...

Vă rog!

Am să-l rog pe domnul secretar de stat să facă o documentare completă, să i-o trimită doamnei senator, pentru că cred că este justificată preocuparea dumneaei în acest domeniu și mi se pare firesc, dacă ne-a atras atenția, să vedem exact cum stăm cu reglementarea.

Pe procedură, da?

Vă rog, domnule Barbu.

Cu tot respectul față de distinsa mea colegă, doamna Anghel, nu cred că este momentul să facem o disertație sau o lecție de drept, de penal, în plenul Senatului. Una.

Al doilea, discutăm despre un alt articol, doamna nefiind jurist nu se apleacă foarte atent asupra Codului penal în vigoare și nu cred că un reprezentant al Guvernului trebuie să facă, repet, lecții pe momentul în care noi chiar avem de legiferat legi organice, care, dacă ne uităm la ceas, își așteaptă foarte repede timpul.

O singură precizare, domnule ministru.

Nu vreau să intru într-o discuție strict pe anumite termene, pe anumite pedepse prevăzute aici, dar, vedeți, reglementăm așa, pe repede înainte, și nu este în regulă.

Încă o dată spun, în încheiere, doamna senator a ridicat, în principiu, aici, niște chestiuni asupra cărora Parlamentul, parlamentarii trebuie să reflecteze mult mai serios. Pentru că avem, dacă ne uităm la televizor, în fiecare zi avem astfel de exemple, avem astfel de situații care, domnule, poate necesită pedepse mai aspre. Asta a spus doamna senator.

## Mulțumesc tare mult.

De asta l-am și rugat pe domnul ministru să înainteze doamnei senator o documentație completă și, sigur, asta nu împiedică pe nimeni să aibă o inițiativă legislativă, să vină cu o propunere de modificare a Codului penal. Aș vrea să... Domnule Iovescu, vă rog. Și, după aceea, domnul Barbu.

Vă rog.

Doamna Anghel nu este „distinsă doamnă” este „distinsă doamnă senator”.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Hașotti, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc.

Intervenția doamnei senator este justificată, din ce punct de vedere: noi avem un cod penal foarte de curând adoptat. Inițiativa legislativă a unui domn deputat, Tudor Ciuhodaru, ar trebui să ne îndemne totuși la reflecție, dacă nu cumva..., în sensul că dacă nu cumva ar trebui să ne gândim la unele modificări pe care le avem în Codul penal, modificări care vizează exact relațiile sexuale cu minori și consecințele acestora, diferitele consecințe ale acestora. Pentru că noul Cod penal reduce la jumătate actele sexuale cu minori și...

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O felicit pe doamna senator pentru modul de abordare. Îmi pare rău că se suprapune ceea ce facem noi, în momentul când noi avem plen și deputații au plen, și acest lucru afectează faptul că nu pot inițiatorii să vină să-și susțină inițiativa, deci domnul deputat.

Inițiativa, cum a subliniat și domnul Hașotti, se pare că este foarte bună și noul Cod penal reduce pedepsele. Mai grav este că diferența de 3 ani iar nu este un lucru OK. Mă surprinde atitudinea domnului Barbu, care, sigur, nu mai are copii minori, dar eu am copii minori și mă gândesc la treaba asta.

Haideți... Nu... Mă așteptam la domnul Hașotti să ceară o retrimitere la comisie. Sigur, nu am calitatea asta, dar liderii de grup îi rog să reflecteze...

Mulțumesc.

...și dumneavoastră ați spus că putem face alta, dar este una făcută, haideți să o retrimitem. Cer liderilor de grup să ia inițiativa aceasta.

Pedeapsa! Pedeapsa!

Pedeapsa, da. Mulțumesc. Pedeapsa.

De asemenea, noul Cod penal nu sancționează actul sexual și coruperea sexuală a minorilor dacă diferența de vârstă nu depășește 3 ani. Sunt o serie de prevederi în noul Cod penal la care ar trebui să reflectăm. Și cred că acesta era demersul pe care l-a făcut doamna senator.

Vedeți, trecem, din păcate, cam repede, pentru că ne forțează timpul, domnule președinte, cum ați spus, peste unele chestiuni care merită chiar o dezbatere foarte serioasă. Chiar foarte serioasă. Nu cumva parte din această propunere legislativă ar necesita o aplecare mult mai serioasă a noastră, a parlamentarilor, asupra acestor chestiuni? Pentru că se vine aici, vine reprezentantul Guvernului și spune că nu e de acord, raportul comisiei nu e de acord, dar sunt unele prevederi în această propunere legislativă care, repet, nu sunt jurist, poate ar trebui să aibă o atenție mult mai mare din partea noastră.

Mulțumesc tare mult.

Vă rog, domnul senator Barbu, microfonul central. Un minut.

Îmi cer iertare. Doar pentru că eram foarte aproape de microfonul central.

Nu mă miră faptul că domnul Iovescu mi-a invocat numele spunând că l-am „șocat” prin intervenția mea. Domnul Iovescu nu citește site-ul Senatului, pentru că, dacă îl citea, ar fi constatat că doamna Vrânceanu-Firea, domnul Vasiliev, domnul Rogojan și subsemnatul suntem inițiatorii unui proiect legislativ care prevede ca, în cazul în care un minor este abuzat sexual, făptuitorul să fie pedepsit prin castrare chimică, domnilor!

Deci nu numai că nu suntem – cum spune domnul Iovescu – nepreocupați, avem o inițiativă, în urma unor dezbateri ample în societatea civilă, pentru ca România să se alinieze acolo unde sunt țări, guverne și parlamente care nu numai declară că iubesc copiii țării aceleia, dar îi și protejează...

Mulțumesc.

...domnule Iovescu.

Deci inițiativa privind castrarea chimică a făptuitorilor mă are ca inițiator. Și domnul Hașotti, cum bine ați spus, preocuparea marelui Partid Național Liberal se oglindește alături de distinșii mei colegi de la toate partidele, tot spectrul politic, față de ceea ce înseamnă grija reală în raport cu minorii.

Mulțumesc.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

**Domnul Ioan Iovescu**

**:**

Drept la replică!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile generale închise. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Peste 10 minute reluăm...,

## **Domnul Ioan Iovescu**

**:**

Am dreptul la replică!

Am trecut deja la alt proiect. Propunerea legislativă privind stabilirea unor măsuri pentru buna desfășurare a alegerilor și a referendumului din România

Inițiatorul este? Nu este.

Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Doresc să vă spun că Guvernul nu a formulat un punct de vedere față de inițiativa legislativă. Analizând însă punctele de vedere exprimate de mai multe instituții, trimise Guvernului, dar și argumentele invocate în aprobarea unui raport de respingere a acestei inițiative legislative, susțin că Guvernul susține propunerea comisiei, deci respingerea Guvernului.

Vreau să fac câteva precizări pentru un vot corect, dacă-mi permiteți.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea regulilor privind efectuarea supravegherii video a secțiilor de votare în scopul unei mai bune desfășurări a alegerilor și a referendumului din România.

Din capul locului trebuie să menționăm... și argumentele pe care vi le pot aduce dovedesc că nu îndeplinește condițiile de tehnică legislativă, are multe lacune, multe neclarități.

Pe de altă parte, raportul nu vine cu niciun fel de argumente pentru îndeplinirea dispozițiilor art. 111 alin. (1) din Constituție privind susținerea financiară a unui asemenea proiect. Mai multe instituții, asociații ale comunelor, orașelor, municipiilor au formulat puncte de vedere negative față de această propunere.

Și aș mai vrea să spun, dacă-mi permiteți, domnule senator, că există și un punct de vedere al Autorității Electorale Permanente, care vine cu câteva argumente pe care aș vrea... ca votul dumneavoastră să fie în susținerea raportului...

Domnule ministru, colegii senatori au citit toate punctele de vedere.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Proiectul va suscita, sigur, dezbateri.

O rog pe doamna secretar al Comisiei juridice, doamna Doina Federovici, punctul de vedere al comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Consiliul Legislativ a avizat favorabil această inițiativă, cu numeroase observații și propuneri.

Comisia pentru administrație a avizat favorabil propunerea legislativă, iar Comisia pentru drepturile omului a transmis un aviz negativ.

În ședința din 24 iunie 2014, membrii Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și avizele primite și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

Mulțumesc. Dezbateri... Pe procedură, domnul Hașotti. Vă rog.

Mulțumesc.

Foarte scurt, stimați colegi.

În primul și în primul rând, cu tot respectul față de domnul secretar de stat Iliescu, cu care ne cunoaștem de mult timp, Domnia Sa este aici să ne spună punctul de vedere al Guvernului, nu propriul său punct de vedere. Să fie foarte limpede.

În al doilea rând, ar fi bine totuși ca din partea comisiei să ni se spună despre ce este vorba în această propunere legislativă, pentru că tot noi ne lamentăm că propunerile parlamentarilor primesc aviz negativ... Iată, de data asta, nu există niciun punct de vedere...

Și, luați aminte, nu există niciun punct de vedere al Guvernului. A fost doar un punct de vedere exprimat personal de către domnul secretar de stat și ar fi bine să aflăm ce conține această propunere pentru a putea angaja dezbateri.

Acum, domnule președinte, sigur, marea majoritate a senatorilor citesc toate propunerile, toate proiectele, dar se poate întâmpla să nu avem timp sau să nu putem, sau să nu vrem să le citim pe toate. Hai să vedem despre ce este vorba în acest proiect și, în general, în propuneri sau în proiectele venite de la Guvern. Nu, pur și simplu, vine raportul și spune comisia că nu a fost de acord sau a fost de acord. Două cuvinte, două fraze, că nu este nicio nenorocire dacă angajăm o dezbatere. Știm cât de cât despre ce este vorba.

Mulțumesc domnului Hașotti. Îl invit la microfonul central pe liderul Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Oprea.

Vă rog.

Domnul Iliescu vrea să utilizeze un...

Domnul secretar de stat. Bănuiesc că la dumnealui vă referiți.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu. Nu. Nu. Principiul unui silogism întors pe dos. Pentru că dumnealui, care ne prezintă punctul de vedere al Legislativului, este de acord. Guvernul nu a dat un punct de vedere și, atunci, el, domnul Iliescu, impune punctul de vedere al Guvernului nedat. Adică nu e de acord. De unde știe domnul Iliescu... Fiindcă spuneți: din punct de vedere legislativ, este aviz favorabil. De unde luați dumneavoastră punctul de vedere al Guvernului?

Motiv pentru care chiar, de data asta, rog colegii, că nu este o crimă dacă întoarcem și noi o săptămână, cum au făcut colegii de la PSD, cerând totuși un punct de vedere al Guvernului până săptămâna viitoare. Și

Deci solicitați să întoarcem...

Pentru o săptămână.

Pentru o săptămână.

Da.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Bine. Supun aprobării dumneavoastră solicitarea liderului Grupului parlamentar al PDL, de întoarcere la comisie a acestui proiect legislativ pentru o săptămână.

Propunerea a fost respinsă. Continuăm dezbaterile. Domnul senator Iovescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Să știți că eu cred că regulamentul este același pentru toți, dreptul la replică îl are și un simplu senator neafiliat.

Deci numai două cuvinte îi spun domnului Barbu, că eu am fost singurul de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități care i-am aprobat proiectul. Aveți aviz negativ. Știu, eu chiar sunt aici să-mi fac treaba, nu fac lucrurile...

Mulțumesc tare mult.

Aș prefera observațiile să le faceți în comisie, domnule senator.

Referitor la... Referitor la...

Observațiile să le faceți în comisie, nu în plenul Senatului. Vă rog.

Păi, nu, dar dumneavoastră, dacă îmi dădeați dreptul la replică, puteam să-i spun. Și, vă rog frumos, este a doua oară când mi se rostește numele și conform... Și nu mi se rostește ca să mă laude cineva. Nu? Deci vă rog frumos!

Revenind la ordinea de zi, dacă tot nu s-a aprobat retrimiterea, haideți să ne aplecăm și la camerele care supraveghează în școli și să le scoatem și pe alea, dacă acolo au fost bani... haideți să vedem, că se spune... Acum începe campania, se spune că vor fi fraudate alegerile, că se vor întâmpla lucruri. Haideți să le vedem, să fie totul la Big Brother.

Mulțumesc tare mult. Domnul senator Dincă, vă rog.

Domnule președinte, înainte de a intra pe fondul acestui proiect, aș vrea să ridic o problemă de procedură.

Vă rog.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

La începutul ședinței am votat și programul dezbaterilor, și votul final pe legile organice. Uitându-ne în partea din spate a sălii, vedem că ar fi trebuit, cam de 7-8 minute, să

Mai dezbatem.

...odată cu acest lucru găsim și înțelepciune la reprezentantul Guvernului și la majoritate de a aștepta până vine punctul de vedere al Guvernului, pentru că am avut proiecte pe ordinea de zi care nu aveau punctul de vedere al Guvernului și am fost de bună-credință și am votat trimiterea pentru o săptămână pentru a avea acest punct de vedere.

Repet. Pe procedură, vă rog să luați act de hotărârea de la începutul ședinței și să dispuneți în consecință.

Da. Mulțumesc. Există alte puncte de vedere? Nu există. Declar dezbaterile închise. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Suntem, într-adevăr, în perioada de la 12.30 la 13.00, în care votăm legi organice. Aceasta este o lege organică și vom începe votul cu această propunere legislativă.

Procedură.

Vă rog.

## Domnule președinte,

Ați deschis dezbaterile după ora prevăzută în hotărârea dată la începutul ședinței. Drept urmare, eu v-am rugat să luați act de hotărâre, iar după aceea, după ce se dă vot și se epuizează toate celelalte proiecte, să începem dezbaterile pe acest proiect, pentru că niciun coleg nu a apucat să vorbească pe fondul acestui proiect.

Colegul nostru, domnul Hașotti, a cerut la începutul ședinței să existe și o poziție a Comisiei juridice și să detalieze acest proiect, dar asta este o chestiune opțională a celui care reprezintă Comisia juridică.

Ideea este că, până în momentul de față, nu au început dezbaterile pe acest proiect și v-am cerut să suspendați, să respectăm hotărârea Senatului de la începutul ședinței, după care, dacă avem răgaz, putem să dezbatem și acest proiect. În caz contrar, rămâne pentru săptămâna următoare. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Stimați colegi,

Eu sunt de acord că putem invoca, așa sunt dezbaterile și poate au farmecul lor că sunt așa, că putem invoca ora 12.30 pe care am stabilit-o pentru vot pe legi organice. Vreau să știți și motivul pentru care am depășit această oră, la 12.30 era o singură lege organică trecută prin dezbateri și în folosul dezbaterilor și al muncii în Senat am făcut acest lucru, nu în folosul meu personal. Vă dați seama că nici nu încape discuție.

De aceea, nu am nimic împotriva propunerii dumneavoastră din acest punct de vedere.

Votăm legile organice care s-au dezbătut până în prezent și continuăm dezbaterile cu acest proiect de act normativ.

Dar nu am votat. Stați, ce am votat?

La alt proiect? Păi, pe acesta l-am votat, domnule profesor. Ce să... Haideți să le votăm pe astea, că suntem în termen.

Domnule profesor, ieșim și din jumătatea de oră. Avem două proiecte de votat. Vă dau cuvântul după ce votăm cele două proiecte.

Punctul 15, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Stimați colegi!

Stimați colegi,

Este raport de respingere, cu un amendament nesusținut, care a fost respins.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

A, amendamentul a fost respins, îmi cer scuze. Amendamentul a fost respins, așa este.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal al României și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Raportul comisiei este de respingere. Legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Raportul a fost admis cu 113 voturi pentru, două voturi împotrivă și 5 abțineri.

Ca atare, și propunerea legislativă a fost respinsă.

Revenim la propunerea legislativă a cărei dezbatere s-a întrerupt invocându-se excepția.

- Continuăm dezbaterile.

Dacă există alte puncte de vedere?

Domnul senator Dincă Mărinică.

Punctul 17, da.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

Un coleg de-al dumneavoastră, domnule președinte, spunea, în decembrie 2009, că „mașina lor de furat a fost mai bună decât mașina noastră de furat voturi”. Am încercat să citez cât mai fidel.

Sper că nu dialogați cu mine, că mă puneți în postura să vă spun mașina cui a fost mai bună.

Domnule președinte, eu doar am citat, fără să intru în polemică cu nimeni.

Vă rog, vă rog.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

În momentul de față, avem posibilitatea, prin acest proiect legislativ, să nu mai dăm prilejul nimănui, indiferent cum îl cheamă, să mai aibă asemenea declarații. În esență, proiectul permite existența camerelor de luat vederi și a unui sistem informatic care să înregistreze pe durata alegerilor cine votează în secția de votare.

S-a spus aici de către reprezentantul Guvernului cum că este o problemă cu impactul asupra bugetului, că nu există un studiu. Avem experiența din săptămâna trecută, când mai mulți colegi au făcut amendamente în plenul ședinței, cu votul Senatului, iar la acel moment nu exista niciun studiu de impact și ministrul, fiind de față, nici măcar nu a putut să spună câți beneficiari are acel proiect.

Astăzi, când vorbim de proiectul de față, pe de o parte, mare parte din această infrastructură există. După cum știți, instituțiile de învățământ pentru bacalaureat folosesc camerele de luat vederi și au sistemul informatic. Cele mai multe secții de votare, într-o proporție covârșitoare, sunt în școli, iar excepții sunt în afara instituțiilor de învățământ, așa încât impactul bugetar este mai mult decât minor.

Mai mult decât atât, Guvernul are posibilitatea să facă acest studiu de impact în perioada următoare, pentru că, tradițional, știm, în toamnă, încep rectificările de buget și poate și să prevadă, după acest studiu de impact, sumele care trebuie alocate de Ministerul Afacerilor Interne, iar, din punctul de vedere al Guvernului – punct pe care nu îl are, în mod concret –, vă pot spune că este singura șansă sau singura modalitate în care să dovedească faptul că nu este interesat să fure aceste alegeri.

Din punctul meu de vedere, cred că toți cei care vor vota împotriva acestui proiect legislativ au un gând ascuns și sper ca marea majoritate a colegilor să voteze, pentru că nu avem decât a arăta lucruri bune prin aprobarea acestui proiect legislativ.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Markó Béla.

Liderul... Vă rog.

Domnule senator Markó Béla, microfonul 2.

Domnule președinte,

Resping astfel de acuzații ca cea formulată de antevorbitor, și anume că toți cei care vor vota împotriva unei astfel de inițiative au gânduri ascunse.

Eu, de exemplu, voi vota împotriva acestei inițiative, fiindcă nu cred că peste tot va trebui să încercăm și vom reuși să înlocuim moralitatea cu camere de luat vederi.

În cazul secțiilor de votare, sunt prezenți reprezentanții partidelor politice, cei din opoziție, în momentul actual, cei de pe partea guvernamentală, tot în momentul respectiv, care au menirea să asigure corectitudinea votării.

Nu voi continua, dar totuși v-aș recomanda, stimați colegi, să ne ferim de astfel de acuzații și să interpretăm votul celuilalt. Eu voi vota împotrivă.

Mulțumesc. Doamna Anghel, vă rog.

Nu spun să votăm „da” sau „nu”, dar întreb un singur lucru: dacă la bacalaureat se folosesc camerele de luat vederi și nu e miza din alegeri, și am încălcat prezumția de nevinovăție a elevilor respectivi, de ce nu am avea și aici aceleași condiții?

Ați văzut câți au picat și pică la bac, după ce au fost camerele puse? Probabil că așa se va întâmpla și la alegeri.

Mulțumesc. Domnule senator Deneș, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Am să fiu foarte scurt.

Nu știu dacă se potrivește vorba pe care o avem noi, în popor, cu „Hoțul strigă: hoții!”, dar cred că a fost suficient pentru această țară ca să avem un referendum în 2012, în

care au umblat anumite organe de control să-i pună pe oameni să jure pe Biblie că au fost sau nu au fost la referendum și acum mai venim și cu un proiect legislativ prin care să le spunem oamenilor: „da, aveți dreptul de a vota și de a fi votați, dar supravegheați cu camere video”.

Foarte bine spunea antevorbitorul. Fiecare dintre partidele politice are reprezentanți în secțiile de votare. Nu au decât să-și facă treaba.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Stimați colegi, declar dezbaterile închise.

Vă aduc la cunoștință cu suntem în prezența unei legi organice.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Stimați colegi,

Pentru că tot s-a votat, vă aduc la cunoștință că, în urmă cu doi ani de zile, nu a fost nevoie de camere pentru a se fura în Camera Deputaților. Lăsați!

Punctul 18, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/2008...

Nu speciale! Nu speciale!

...pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Dacă inițiatorul este prezent? Nu este.

Din partea Guvernului, domnul Valentin Iliescu. Vă rog frumos, succint.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa domnilor senatori, autorii acestui proiect, vine din faptul că, la momentul de față, în legislația electorală actuală nu există o reglementare clară în cazul vacantării – în caz de deces, demisii, incompatibilitate – a unui mandat de deputat ales din partea organizației minorităților naționale.

Din păcate, Guvernul nu a formulat un punct de vedere.

Argumentele prezentate de membrii comisiei de specialitate au condus la un punct de vedere, consider, corect.

Mulțumesc.

Din partea comisiei, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație a acordat un aviz negativ. Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Întrucât prevederile prezentei inițiative legislative sunt contrare principiului securității raporturilor juridice în componența sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, membrii prezenți ai Comisiei juridice, în ședința din 24 iunie 2014, au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport de respingere.

Mulțumesc. Dezbateri.

Domnule senator Oprea, vă rog. Vă rog.

Este un caz în care se repetă situația unei propuneri legislative făcute de PNL–PDL.

Cred că ar trebui ca la nivel de comisii și de Birou permanent al Senatului, dacă nu se respectă unul dintre elementele care să ducă tehnica legislativă până la final, nici nu ar trebui să discutăm în Senat.

În acest caz, pe 4..., nu, pe 3... 4 martie 2014, s-a cerut un punct de vedere al Guvernului. Comisia cum a putut să judece? Reprezentantul Guvernului cum poate să formuleze un punct de vedere, dacă nu există un astfel de document?

Dumneavoastră, când ați supus la vot la propunerea PSD-ului, corect, ați zis să meargă înapoi la comisie o săptămână, ca să primim punctul de vedere al Guvernului, comisia neavând nicio vină.

De ce, când am propus și noi același lucru, nu acceptați să se respecte principiul? Că, aici, de fapt, asta este, lipsește o piesă care, conform legii, nu dă voie votului final.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumim tare mult. Alte intervenții?

Declar dezbaterile generale închise.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Legea are caracter organic.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

În sfârșit, cred că este ultima propunere legislativă de astăzi, în dezbateri, punctul 19, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 11 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, cu modificările și completările ulterioare, republicată.

Dacă inițiatorul este?

Nu este.

Din partea Guvernului României...

Domnul Stancu.

Domnul secretar Stancu.

S-au cam încurcat numele pe aici, pe la mine, de asta... Vă rog.

Luând în considerare următoarele aspecte, Propunerea legislativă de modificare a art. 11 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 nu poate fi susținută. Adoptarea acesteia ar presupune redobândirea, prin efectul legii, a cetățeniei române de către toate persoanele care se găsesc în ipoteza descrisă în proiect. Or, beneficiul acordării cetățeniei române

trebuie să se realizeze numai cu respectarea ordinii publice, având în vedere importanța raporturilor juridice care se stabilesc între solicitant și statul român.

În cazul redobândirii cetățeniei române, legiuitorul a menținut condiția unui comportament de loialitate față de statul român, de a nu întreprinde sau sprijini acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale.

Un alt motiv este necesitatea aprecierii riguroase a eventualelor implicații asupra relațiilor de politică externă ale României, plecând de la împrejurarea că propunerea legislativă are ca efect acordarea _ope legis_ a cetățeniei române, implicit a cetățeniei europene, unui număr nedeterminat de persoane, cetățeni ai unor state vecine cu statul nostru.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei, doamna secretar al comisiei, Doina Federovici, vă rog.

Distinși colegi senatori,

Pentru această propunere legislativă, Consiliul Legislativ a acordat un aviz negativ.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis, de asemenea, un aviz negativ.

În consecință, în data de 24 iunie 2014, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Dincă Mărinică.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnule senator Dincă, vă rog, microfonul 2.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Și Iovescu.

România a fost sancționată prin Pactul RibbentropMolotov. Asemenea, și cetățenii săi. Acest proiect nu face decât să îndrepte ce se mai poate îndrepta după atâția ani.

Nu se obține, în mod automat, cu toate formalitățile, cetățenia, așa cum l-am auzit pe domnul secretar de stat. Se transcrie sau se înscrie la starea civilă, în funcție de situație, cetățenia... și toate documentele. Se transcrie, în cazul cetățenilor care au avut cetățenie română și care mai trăiesc – și, din păcate, sunt foarte puțini –, și se înscrie în registrele de stare civilă și în celelalte documente, moștenitorii sau, dacă vreți, ascendenții și descendenții, deși ascendenți mai greu, celor care sunt în viață până la gradul 3.

Drept urmare, nu avem cum să ne trezim de-a doua zi, după ce acest proiect de lege intră în vigoare, că avem deja, în mod direct, imediat, cetățeni români care, în momentul de față, locuiesc pe teritoriul altor state sau nu și care au o altă cetățenie acum decât cetățenia română. Repet, vorbim numai de persoane care au avut cetățenia română și de descendenții acestora până la gradul 3, cu obligația ca aceștia să transcrie sau să înscrie documentele pe care le au.

Care este diferența dintre procedurile actuale de dobândire a cetățeniei române ale unor cetățeni care au fost cetățeni români sau care sunt descendenți ai acestora până la gradul al 3-lea? Este o procedură mult mai scurtă și mult mai eficientă, doar prin depunerea documentelor spre înregistrare, fără să mai facem zeci de dosare, zeci de proceduri, să avem o procedură mai mult decât birocratică, o procedură care ține și un an, și un an și jumătate.

Deci, din acest punct de vedere, noi ne referim doar la cei care au fost cetățeni români și și-au pierdut cetățenia, și nu oricum, ci în urma Pactului Ribbentrop-Molotov. Numărul lor este extrem de mic, iar procedura este extrem de clară.

Vă rog, dragi colegi, să votăm tocmai ca o reparație morală.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Stimați colegi, Declar dezbaterile generale închise.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Legea are caracter organic.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei.

Stimați colegi,

Permiteți-mi să vă aduc la cunoștință că astăzi doi dintre colegii noștri își aniversează ziua: domnul senator Cristina Ion și domnul senator Frătean Petru. În numele dumneavoastră, permiteți-mi să le spun „La mulți ani!”.

Declar închisă ședința Senatului de astăzi. Ne revedem săptămâna viitoare.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.05._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|812901]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 93/17.IX.2014 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei