Deci, în cele aproximativ 100 de zile pe care le-a petrecut deja în fruntea unui minister esențial, mai ales într-o perioadă de criză profundă pe care o traversează România, ministrul Miruță s-a concentrat prioritar pe promovarea intereselor de partid ale USR. Ministerul Economiei a ajuns să funcționeze ca o agenție de plasare de forță de muncă pentru membri și apropiați*, în loc să îndeplinească rolul strategic.
Într-un moment foarte dificil pentru economia privată românească*, ministerul care ar trebui să genereze o strategie care să ajute companiile cu capital românesc este inert. În locul unor soluții concrete, conducerea ministerului livrează conflicte minore și declarații de presă*
În acest răstimp, companiile de stat continuă să adune datorii, în timp ce se plătesc salarii colosale sistemului „pile, cunoștințe și relații” plămădit de partidele vechi. Această situație se suprapune peste presiuni fiscale și costuri în creștere pentru mediul privat.
– Ministerul Economiei, agenție de plasare a forței de muncă.
Guvernul Bolojan, compus din PSD, PNL, USR și UDMR*, și-a asumat ca piatră de căpătâi eficientizarea instituțiilor publice și a companiilor unde statul deține capital majoritar. Chiar ministrul economiei, Radu-Dinel Miruță, a identificat ca fiind problematic faptul că din cele peste 40 de companii aflate în subordinea sa 12 se află în insolvență. Soluția găsită este însă de „noaptea minții”. În locul unei reforme, al aplicării unor principii clare de guvernanță corporativă, Radu-Dinel Miruță s-a gândit că e mai bine să promoveze numiri cu criteriu politic care să „salveze” companiile de stat. Pentru că așa funcționează economia, în viziunea ministrului actual: se reduc cheltuielile angajând oameni pe criterii politice.
De altfel, presa a relatat faptul că președintele USR, Dominic Fritz, a convocat o ședință a Biroului Național al partidului său în aer liber, pe marginea lacului, pentru a nu exista riscul unor interceptări ambientale. Acolo s-ar fi decis pornirea campaniei de ocupare a pozițiilor din sectorul public, lucru confirmat și de mesajul dat de un apropiat al liderului USR pe un grup intern de partid ce indică presiune politică pentru ocuparea funcțiilor. Mesajul publicat în presă este următorul: „Vorbind despre răbdare, știu că absolut toată lumea se întreabă de posturi: când vin posturile, câte sunt, unde și cine le ocupă. Realitatea este că negocierile în patru partide sunt extrem de complicate. Încă se negociază, însă aș vrea să știți că USR este adultul din cameră. Despre posturi, în urma CV-urilor depuse – peste 1.000! –, Dominic le-a citit pe toate, CV cu CV. Deci președintele partidului spune despre fiecare dintre voi: știu ce-ai făcut vara trecută!” În urma avalanșei de CV-uri, chiar partenerii de guvernare ai ministrului USR au reacționat:
– „România are o problemă: cele 1.000 de CV-uri de la USR. Sunt deja 600 la Ministerul Economiei, așa că pot înțelege presiunea de pe umerii conducerii ministerului, care
trebuie să-și încalce toate «principiile» clamate până acum și să satisfacă mulțimea USR-istă avidă de funcții. Dar, lăsând gluma la o parte, haideți să vedem realitatea despre guvernanța corporativă. Spiritul legii este ca politicul să nu mai poată interveni abrupt în procesul de selecție sau în activitatea decizională de zi cu zi a unei companii. Adică, conform principiilor OCDE, companiile de stat să activeze în piață ca fiecare companie cu capital privat. Or, tocmai acest lucru îl deranjează astăzi pe ministrul Radu-Dinel Miruță, că litera legii interzice politizarea și numirea la bunul-plac al unui decident politic, fie el și ministrul de resort, a conducerilor companiilor. Dar misiunea rămâne misiune, trebuie numiți în funcții cei mai buni manageri ai țării, cei cu «diplomă» de la USR. Acest lucru, de altfel, a început.” – a comunicat secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, de la PSD.
– „Ministrul Miruță a avut o reacție aproape istericuță. Aș putea spune că o înțeleg dacă această discuție ar fi în interiorul coaliției.* Munca într-un guvern nu se face doar prin declarații, pentru admirație. Să pună osul la treabă” – a declarat, pe aceeași temă, deputatul PNL Ciprian Dobre.
Nu există o evidență clară a numărului de persoane numite de USR. Există însă cazuri punctuale care dau măsura acestui fenomen. Astfel, ministrul Radu-Dinel Miruță i-a numit în CA-ul Întreprinderii Optice Române pe Ștefan Cojan, Ana-Maria Hrimiuc-Zăiceanu, Doina Ana-Maria Cândea-Bielă și Ion Udroiu. IOR a avut o cifră de afaceri de aproape 34,5 milioane de lei și un profit de peste 900.000 de lei. În consiliul de administrație sunt cinci posturi, fiecare remunerat cu 4.336 de lei pe lună, la care se adaugă contribuții și sporuri.
Același lucru l-a făcut ministrul Miruță și la Avioane Craiova. Acolo au fost numiți alți trei USR-iști: Nicu Fălcoi – fost deputat USR de Timiș, Iulia Dudu și Claudia Gasperini, de la USR Dolj. Compania aeronautică Avioane Craiova a trecut pe pierdere de 15,6 milioane de lei în primul semestru din 2025, după ce veniturile au ajuns la 54,1 milioane de lei. Acolo s-a înregistrat o scădere a veniturilor de 27% față de anul trecut.
Evident, toți acești USR-iști din eșaloanele II ale partidului progresist au fost selectați pe bază de CV. Nici măcar nu s-a mimat un concurs sau un proces de selecție complex, iar criteriul politic a prelevat asupra competenței, fiind o abatere de la guvernanța corporativă cerută companiilor cu capital de stat.
– Nicio luare de poziție față de efectul pe care măsurile fiscal-bugetare le generează asupra economiei private.
În primele 5 luni ale anului 2025, aproape 2.800 de firme au intrat în insolvență. Numărul dosarelor de insolvență din luna august a acestui an indică o creștere de 15% față de aceeași lună a anului trecut. Folosind aceleași intervale de comparație, se pot observa creșteri semnificative ale numărului dosarelor de insolvență în domenii precum construcții, HoReCa, transport sau comerț.
Conform unor analiști economici, multe IMM-uri din România se află în pericol de a pune lacătul pe ușă. Creșterea costurilor operaționale – la energie, combustibili, taxe locale și contribuții – cu circa 15-20% a redus competitivitatea IMM-urilor și le-a adus într-un risc ridicat de insolvență*, afectând sute de mii de angajați. La această situație dramatică au contribuit măsurile luate de Guvernul Bolojan: creșterea TVA, perspectiva majorării impozitelor pe dividende, introducerea de criterii suplimentare privind capitalul social, eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică, creșterea accizelor la combustibili, amânarea investițiilor în infrastructură și lista poate continua.
În această situație foarte dificilă pentru mediul de afaceri din România, Ministerul Economiei a vrut să fie într-o atitudine pasivă și lipsită de inițiativă în momentul în care a avizat o serie de măsuri prociclice de natură să împingă economia spre recesiune. Or, ministrul economiei ar trebui să fie un factor de echilibru, care să insiste asupra necesității încurajării IMM-urilor din România. Din păcate, domnul RaduDinel Miruță a fost deopotrivă martor și părtaș la retorica depreciativă la adresa mediului privat, promovată inclusiv de alți membri ai coaliției. Același ministru avizase însă favorabil eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri pentru marile companii, măsură însă la care s-a renunțat, în urma scandalului public.
În acest context, mediul de afaceri din România nu numai că nu simte că are sprijin sau partener în Guvern, ci se află în situația de a fi diabolizat și persecutat. Iar ministrul economiei se face că plouă și, la fiecare măsură publică asupra căreia ar trebui și ar putea să intervină pentru a apăra antreprenorii români, el își găsește teme parazite pe care să le promoveze în spațiul public.
– Salina Praid a fost distrusă.
Pe 3 iulie 2025, ministrul economiei, într-o apariție publică intens mediatizată, a intrat într-o emisiune televizată să anunțe demiterea directorului Salrom și dizolvarea Adunării generale a acționarilor. „Este un raport al corpului de control care stabilește un prejudiciu. Oamenii n-au avut decența să realizeze că performanța lor n-are nicio legătură cu ceea ce s-a întâmplat. Eu trebuie să respect. Eu spun public că, în 30 de zile, Adunarea generală a acționarilor, conform legii, va fi dizolvată, va fi revocată de drept, pentru că există un prejudiciu și consecințele se vor răsfrânge și către directorul Salrom” – declara atunci Radu-Dinel Miruță.
Au trecut 3 luni și jumătate de la respectivul moment și pesedistul Constantin Dan Dobrea, fiul primarului PSD de la Galați, Ionuț Pucheanu, este în continuare pe funcție. Ba chiar salariul său a fost mărit cu 20%, de la 32.000 de lei lunar la 38.000 de lei lunar. Acest lucru s-a întâmplat pe 28 mai, la câteva zile după inundațiile catastrofale care au distrus Salina Praid.
Nici până acum situația de la Praid nu a fost rezolvată. Așa cum arată măsurătorile din zonă, atunci când plouă, Corundul, care se varsă în Târnava Mică, se umflă la cote mult peste limitele de mediu ale salinității, ceea ce afectează nu doar mediul, ci și pe cei peste 50.000 de locuitori.
Întrebarea naturală este: de ce angajamentul ministrului economiei nu a fost dus la bun sfârșit? Este lipsă de voință politică, incapacitate administrativă sau dorința de a menține artificial un conflict pentru capital de imagine? Dacă fundamentul este că nu poate să se atingă de un director profund incompetent precum Constantin Dan Dobrea, pentru că ar arunca în aer coaliția de guvernământ, atunci RaduDinel Miruță ar trebui să aibă decența să demisioneze de bunăvoie.
Situația în care Ministerul Economiei se ceartă cu conducerea Salrom arată nu doar cât de disfuncțională este actuala guvernare, ci este chiar o amenințare la adresa unor interese strategice ale României. Pentru că ministrul Miruță, de la USR, e în război cu Dobrea, de la PSD, se creează perspectivele de a rata investiția într-o mină de grafit la Ungurășelu, în Gorj, chiar județul natal al ministrului în cauză.
Tot la preluarea mandatelor, domnilor colegi, ministrul Miruță se angaja că se va ocupa personal de un plan pentru a săpa o nouă galerie de sare la Praid. Evident, odată depășită isteria mediatică, acest proiect a fost abandonat.
Deși nu este de mult timp în funcție, titularul portofoliului economiei reușește deja contraperformanța de a-și anula propriile termene la care s-a angajat.
– ReArm.
Dezbaterea europeană este dominată în această perioadă de planul Comisiei Europene intitulat „ReArm”, în valoare de 800 de miliarde de euro, până în anul 2030. În cadrul acestuia se instituie un program intitulat SAFE – acesta este, în esență, un instrument de împrumut de 150 de miliarde de euro pentru achiziții comune de tehnică militară. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a deplasat la Constanța, unde a discutat cu Președintele României pe această temă majoră, care implică multe dintre companiile aflate în subordinea Ministerului Economiei, cea mai cunoscută dintre ele fiind Romarm.
Pe această tematică atât de importantă, în care România este, practic, obligată, vrea, nu vrea, să pompeze 20 de miliarde de euro în următorii ani, Ministerul Economiei pare să fie blocat, incapabil să reacționeze strategic.
1. Așa cum recunoaște inclusiv ministrul Miruță, procedura de selecție și numire a noii conduceri la Romarm a fost profund viciată politic. Răzvan Marian Pîrcălăbescu, noul director general al companiei, este apropiat politic al lui Radu Oprea, fost ministru al economiei, actualmente secretar general al Guvernului. Se repetă același tipar ca și în cazul Salrom: un ministru denunță public politizarea, dar nu reușește să o oprească.
Voce
voce proprie
Marker
Cadru
Justificarea combină interesele unui grup specific (companiile cu capital românesc) cu binele comun (stabilitatea economică a țării).
„ministerul care ar trebui să genereze o strategie care să ajute companiile cu capital românesc este inert. [...] În această situație foarte dificilă pentru mediul de afaceri din România”