Dumitru Oprea

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația este făcută cu ocazia Zilei internaționale a democrației, sărbătorită în fiecare an la 15 septembrie. Este a noua sărbătoare generată de Organizația Națiunilor Unite.

Titlul declarației: „«Democrația 2030» va fi democrația copiilor de astăzi”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Organizația Națiunilor Unite a ales pentru ediția din 15 septembrie 2016 a Zilei internaționale a democrației tema „Democrația și Agenda pentru Dezvoltare Durabilă 2030”.

Astfel, s-a dorit readucerea în prim-plan a Agendei 2030, care este o veritabilă „foaie de parcurs” a statelor lumii în privința creșterii economice și a bunăstării sociale pentru următorii ani. Al 16-lea obiectiv al Agendei este dedicat democrației.

Este unanim recunoscut faptul că, indiferent de modelul național pe care îl îmbracă democrația, valorile și principiile ei sunt universale și nu lasă loc jumătăților de măsură.

Pacea, justiția și statul de drept, cu instituții eficiente, responsabile și incluzive, sunt dezideratele dezvoltării durabile. Ele trebuie să reprezinte valorile în jurul cărora se construiește lumea de mâine.

În acest spirit, Comitetul director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare a considerat oportun să dea curs inițiativei lansate de către Uniunea Interparlamentară de a aduce în atenția parlamentarilor și a parlamentelor naționale, în contextul acestei zile aniversare, tema „Democrația în 2030”. Actor de marcă pe scena globală, Uniunea Interparlamentară este promotorul consolidării democrației și instituțiilor parlamentare, inclusiv al implicării parlamentelor în realizarea obiectivelor Agendei 2030.

Prin adoptarea Declarației privind obiectivele dezvoltării durabile, în iunie 2016, Parlamentul României și-a asumat responsabilitatea transpunerii obiectivelor Agendei în documentele programatice naționale, acordând prioritate consolidării democrației participative.

De altfel, în cei peste 25 de ani de la revenirea țării noastre la un regim democratic, Parlamentul a acționat conform realităților naționale și internaționale, cu scopul de a profesionaliza și eficientiza activitățile din cele două Camere, astfel încât să se înregistreze creșterea transparenței și a interacțiunii cu societatea civilă în toate etapele procesului legislativ.

Evident, realitățile socio-economice în permanentă schimbare, necesitatea continuării reformelor asumate în plan european și euro-atlantic, provocările globalizării și noilor tehnologii informaționale impun o adaptabilitate crescândă și o reacție promptă din partea instituțiilor statului. Ca urmare, consolidarea și deschiderea către cetățeni a celei mai reprezentative instituții pentru statul de drept trebuie să rămână o constantă a preocupărilor societății românești, indiferent că vorbim despre aleși sau despre alegători.