Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·21 mai 2015
other
Mihăiță Găină
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea de astăzi se numește „Salut diminuarea birocrației prin eliminarea ștampilei”.
Stimați colegi,
Obligativitatea ștampilei pentru firme va fi eliminată de la 1 iulie, potrivit anunțului pe care l-au făcut recent reprezentanții mediului de afaceri, în urma unor discuții purtate cu Ministerul Finanțelor. Deja Republica Moldova a implementat cu succes această măsură. Indiferent că va fi sau nu respectat acest termen, soluția este o binecuvântare pentru întreprinzătorii de toate rangurile și trebuie salutată. Acest nou instrument vine să consfințească deciziile Uniunii Europene în această privință, având în vedere că aderarea României la UE a eliminat, în mare, obligativitatea ștampilării.
Așadar, decizia ministrului de finanțe va conduce inevitabil și la modificarea legislației secundare, care, din fericire, va reduce birocrația și îi va oferi climatului de business mai multă credibilitate. Să nu uităm că semnătura este o condiție definitorie pentru ca majoritatea actelor să aibă valoare juridică. Este adevărat că semnătura și ștampila pot fi falsificate. Dar cel mai ușor de falsificat este ștampila, și nu semnătura.
Țin să subliniez de la această tribună a Parlamentului că aplicarea ștampilei societății pe actele juridice încheiate de persoana juridică nu reprezintă o condiție obligatorie pentru manifestarea de voință a societății, consimțământul la încheierea actului fiind exprimat prin semnarea contractului/convenției de către reprezentantul acesteia. Articolul 155 alin. (28) din Codul fiscal prevede explicit și clar că „semnarea și ștampilarea facturilor nu constituie elemente obligatorii pe care trebuie să le conțină factura”.
În prezent, totuși, de la această regulă există și unele excepții. Regulamentele Comisiei Europene în diferite domenii, în special în domeniul vamal, includ obligativitatea ca documentele societății, inclusiv factura, să poarte ștampila oficială a societății, fiind documente de intrare în țară a unor mărfuri chiar și din afara spațiului comunitar. Tot la capitolul excepții figurează, în continuare, anumite tipuri de formulare, anexe la ordonanțe de urgență sau hotărâri de guvern, care, după cum menționează textele de lege, se pot transmite în format electronic sau format de hârtie cu ștampila și semnătura reprezentantului legal al societății.
În afară de aceste excepții, validitatea actelor juridice comerciale emise de către o societate nu este afectată de aplicarea ștampilei, dacă legea nu prevede altfel sau dacă prin actul de înființare a societății nu s-a stipulat în mod expres ca orice act emis de firmă să fie și ștampilat ca să fie valabil.
Prin eliminarea obligației folosirii ștampilei din legislația secundară, punem punct unei lungi și foarte vechi istorii. Ștampila, care a avut ca înaintași pecetea și sigiliul domnitorilor, regilor, împăraților, sultanilor și care a fost pusă pe cele mai importante documente ale acestora, își va pierde rolul tradițional de inscripționare a unui document și deci atributul de a-i oferi valabilitate.