Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 21 mai 2015 · monitorul.ai

## Domnule președinte,

„Un nou fiasco marca Ponta: impozitarea bacșișului va fi anulată la doar câteva zile de la adoptare”.

Ministerul Finanțelor va elimina probabil, cu data de 1 iunie a.c., obligativitatea taxării bacșișului, anunțând acest lucru la sfârșitul săptămânii trecute ministrul de resort Eugen Orlando Teodorovici, după o întâlnire cu reprezentanții patronatelor, recunoscând că, din păcate, nu se poate reglementa în toate spețele sale.

El a precizat că, deși taxarea bacșișului a fost introdusă la solicitarea mediului de afaceri, aplicarea acestuia se dovedește a fi extrem de dificilă. Fiscalizarea bacșișului, respectiv evidențierea pe un bon fiscal separat și taxarea cu 16%, a intrat în vigoare la 9 mai.

Decizia de eliminare a impozitului pe bacșiș vine în condițiile în care sute de mii de firme au fost obligate să își modifice casele de marcat pentru a putea emite bonuri fără TVA, iar patronii de restaurante, baruri și cafenele s-au înghesuit să-și cumpere registre de bani personali, în care angajații să își declare zilnic, înaintea începerii programului, sumele pe care le dețin asupra lor.

Ulterior, întocmirea acestor registre trebuia notificată la fisc. Solicitările au fost de amânare a taxării bacșișului sau de anulare a lui. „Am decis de comun acord”, spunea domnul ministru, „eliminarea taxării. Vom introduce probabil de la 1 ianuarie anul viitor un impozit forfetar. (...) Există un proiect în Parlament care se află la Camera Deputaților în acest moment și vom încerca să introducem în Codul fiscal prevederile acestui impozit forfetar după ce patronatele din turism se vor mai uita pe text încă o dată”, susținea ministrul Teodorovici.

Cu alte cuvinte, la doar o săptămână de la intrarea sa în vigoare, Guvernul a făcut un pas înapoi privind impozitarea bacșișului, măsura dovedindu-se o căciulă mult prea mare atât pentru autorități, cât și pentru agenții economici. Uite-așa, guvernanții noștri se joacă din nou de-a albaneagra în domeniul fiscalității.

Acțiunea bacșișul, pusă în practică de ministrul finanțelor, la inițiativa premierului Victor Ponta, este o nouă mostră de incompetență a acestui Guvern. Era previzibil că această

reglementare, luată pe genunchi, nu ar fi adus beneficii semnificative la bugetul de stat, ci doar harababură în activitatea agenților economici și asta pentru că, de exemplu, la un bon fiscal pentru un bacșiș de cinci lei, în conturile de la Finanțe ajung nici mai mult, nici mai puțin decât 80 de bani, adică un venit insignifiant la bugetul de stat.

Oare nu era normal ca, înainte de intrarea în vigoare a OUG nr. 8/2015, care legiferează bacșișul, să existe o consultare serioasă cu mediul de afaceri? Nu putea oare Guvernul să realizeze în prealabil un studiu de impact care să arate cât de benefică este această măsură și care sunt consecințele adoptării ei?

Din păcate, în stilul cu care ne-au obișnuit, guvernanții noștri au ales să aplice și această măsură fără a consulta pe nimeni și în câteva zile au reușit să bulverseze un întreg sector economic pentru o miză derizorie, din păcate.

Domnule prim-ministru Victor Ponta, mai bine v-ați îndrepta cu adevărat atenția...

Vasile Popeangă

#11076

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează „De ce Gorjul nu este prins în masterplan?”.

Am văzut cu toții zilele trecute, masterplanul de transport convenit cu Uniunea Europeană. Pe partea de drumuri se poate observa că ținta 2020 o reprezintă autostrăzile și drumurile expres.

Ca să nu se rămână în urmă, baza pare a fi pusă tot pe centurile ocolitoare, urmând ca, la finele perioadei, toate reședințele de județ să posede măcar așa ceva. Cu drumurile expres sau cu autostrăzile mai ușurel, dar centuri ocolitoare... gârlă. Că acestea mai au un pic și leagă un drum de țară cu un drum forestier pare a fi un aspect ce nu deranjează pe nimeni. Să mai punem problema și că, până se vor racorda la autostrăzi sau la drumuri expres, centurile respective se vor strica și repara de câteva ori? Deranjant este însă că, deși se recunoaște la toate nivelurile ca fiind o problemă deosebită, nici măcar un drum expres, ca să nu mai zicem de o autostradă, nu străbate partea sud-vestică a țării.

Mai mult decât atât, însuși ministrul Ioan Rus a recunoscut cu jumătate de gură că mai există încă probleme în proiectul elaborat de ministerul aflat în coordonarea sa, însă promite, ca în campanie, că va căuta soluții, dar nu promite că le găsește: „Nu e rezolvat cum se cuvine sud-vestul României și sperăm să îi găsim o soluție în perspectivă”, a menționat domnul Rus, în cadrul ședinței Comisiei pentru transporturi și infrastructură.

Întotdeauna totul trebuie să fie în viitor, niciodată azi, nici măcar primul pas. Până și proiectele mai vechi ale lui Ceaușescu vizau o autostradă între Craiova și Deva, ca o alternativă la cea de pe Valea Oltului, dar viziunea politicienilor de la Ministerul Transporturilor nu se poate ridica la cea a cizmarului, care vedea în Oltenia și în Gorj o zonă economică deosebită, ce necesita nu drum expres, ci autostradă.

După 1989, s-a mai pus în discuție ca zona Gorjului să fie racordată civilizat la vecinii săi. Astfel, Legea nr. 71 din 12 iulie 1996 privind aprobarea planului de amenajare prevedea un drum expres Deva – Petroșani – Târgu-Jiu – Craiova și un altul Drobeta-Turnu Severin – Târgu-Jiu – Râmnicu Vâlcea – Curtea de Argeș.

Ca un făcut, dacă suprapunem harta cu autostrăzile peste harta cu modul în care se votează de obicei în țară, vom avea surpriza să observăm că, acolo unde s-a votat cu partidele afiliate la Partidul Popular European, investițiile în autostrăzi sunt importante. Unde sunt așa-numitele județe roșii, miniștrii transporturilor – mai toți cu nașu-n suflet, indiferent de culoarea partidului, că altfel nu rezistă pe post – parcă fac concurs nu doar să nu se facă nimic, dar să se dărâme și ce mai există.

Cu o astfel de gândire, în curând, în Oltenia, se va merge doar pe drumuri de țară, cu cotiga trasă de măgăruș... Oricum, întrebarea rămâne: de ce Gorjul nu este prins în masterplanul până în 2020?

Vă mulțumesc pentru atenție.

Vasile Gudu

#14206

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi parlamentari!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Legalizarea de către Guvernul Ponta a corupției în silvicultură”.

Proiectul de modificare a Codului silvic, inițiat în vara anului trecut de 125 de parlamentari ai PSD și trimis înapoi la Parlament, pentru reexaminare, de către președintele Klaus Iohannis a intrat săptămâna trecută în dezbatere la comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților, care este Cameră decizională în acest caz. Această propunere legislativă a iscat mari controverse, din cauza unor prevederi pe care parlamentarii PNL le consideră aberante.

Partidul Național Liberal a avut obiecții care s-au suprapus pe obiecțiile președintelui Klaus Iohannis. Partidul Național Liberal a depus amendamente la Codul silvic și susține faptul că, în momentul de față, PSD încearcă să scoată 1,2 milioane de hectare de pădure din fondul forestier național și de sub regimul silvic. Este una dintre cele mai mari afaceri, în contextul în care modificarea articolului 20 ar fi pentru România cel mai mare dezastru ecologic, și anume scăderea dintr-o dată a suprafeței fondului forestier național la 22%, față de 32-33% cât este acum, și ar permite tăierea pădurilor până la zece hectare fără amenajament silvic, care ar duce la defrișări unde există suficiente zone împădurite mici, disparate.

Parlamentarii PNL privesc cu foarte multă responsabilitate modificările la Codul silvic și au luat act de toate informațiile oficiale și neoficiale care ne arată că fondul silvic din

România nu este bine protejat. Dacă defrișările care au avut loc în ultimii 20 ani s-au făcut legal, atunci e clar că legea nouă trebuie să reducă posibilitățile de a tăia pădurile. Dacă defrișările s-au făcut ilegal, atunci trebuie să asigurăm un control mult mai dur în acest domeniu. Dacă acum nu luăm măsurile corecte, răul ce va fi făcut nu va putea fi remediat prin schimbarea unor prevederi, așa cum se poate face în alte situații. Dacă se menține acest articol 20 înseamnă că 1,2 milioane de hectare de pădure sunt expuse defrișărilor ilegale.

Conform acestui Cod silvic, 1,2 milioane de hectare de pădure vor fi administrate de azi pe mâine, și nu pe 10 ani, asigurând continuitate, ordinea în lucrări. Este lăsată la îndemâna proprietarilor și a pădurarilor exploatarea pădurii.

O altă problemă o reprezintă prevederea că un operator sau un grup de operatori nu poate achiziționa/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie. Consiliul Concurenței a formulat niște obiecții conform cărora această formulare poate introduce bariere în circulația mărfurilor și, mai mult, ar putea încălca Tratatul de aderare, de unde va apărea riscul unui infringement.

România...

Ion Eparu

#17676

Domnule președinte de ședință, vă mulțumesc. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „21 mai 2015 – Ziua eroilor neamului”.

Stimați colegi,

Așa cum știm cu toții, astăzi poporul român își comemorează eroii. Prima sărbătorire a Zilei eroilor a avut loc pe 11 mai 1920. De altfel, Ziua eroilor a fost decretată atunci sărbătoare națională, sărbătoare menținută până în anul 1948. Legea nr. 48/1995 reia această prevedere: „Se proclamă Ziua eroilor, sărbătoare națională a poporului român, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paști – Ziua Înălțării Domnului Iisus Hristos, potrivit tradiției românești”. Așadar, astăzi îi cinstim pe toți cei care s-au jertfit pe câmpurile de luptă: în Războiul de Independență din 1877–1878, în Primul, dar și în Al Doilea Război Mondial, la Revoluția din 1989, în toate luptele în care s-au angajat pentru a-și apăra pământul strămoșesc, ființa națională, sau pentru convingerea că reprezintă singura cale pentru a putea începe o viață mai bună.

Este normal să ne comemorăm eroii. Nu trebuie să uităm cuvintele marelui istoric Nicolae Iorga, care spunea că „neamul devine etern prin cultul eroilor”. Este firesc gestul nostru de a depune coroane. Sunt frumoase paradele militare pe care le organizăm. Sunt înălțătoare gândurile de recunoștință, sunt pioase rugăciunile pentru odihna sufletului lor, le suntem datori cu toate acestea, dar nu cumva le suntem datori cu mult mai mult decât atât?

Vremurile s-au schimbat, câmpul de luptă este cu totul altul, însă eroismul ar trebui să fie la fel de mare. În România anului 2015 este un act de eroism să fii cinstit, să te împotrivești torentului atotcuprinzător al corupției și să iei atitudine, să tinzi către normalitate.

Am scris acest material în speranța că ne putem ridica la înălțimea eroilor noștri, care au avut curajul să-și sacrifice viața pentru ca urmașii lor să trăiască liberi. Noi ce le lăsăm urmașilor noștri? Cuvinte frumoase despre eroi? Este sublim, dar nu este suficient. România trebuie să-și recâștige locul meritat în lume și acest lucru va putea fi realizat doar când rezervele umane și intelectuale pe care le livrăm masiv lumii vor reveni în țară și vor produce plusvaloare. Cât de târziu se va întâmpla acest lucru? Aici se va vedea eroismul contemporan.

Hristos S-a înălțat!

Profesor universitar Ion Eparu, deputat, Colegiul nr. 10 – Prahova.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

Claudia Boghicevici

#20308

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la „Agenda pentru migrație propusă de Comisia Europeană”.

Subiectul migrației a fost adus de criza economică în prim-planul dezbaterilor politice din majoritatea statelor Uniunii Europene. Din păcate, de cele mai multe ori, abordarea a fost una populistă, contaminată de opiniile radicale ale unor partide de orientare extremistă.

Dacă în 2014 dezbaterea despre invazia românilor și bulgarilor în căutarea unui loc de muncă a fost concentrată în acest sens, atenția s-a mutat în aceste zile asupra imigrației din alte țări, din țările terțe. Despre invazia românilor și bulgarilor am văzut că aceasta nu s-a confirmat, dar toate analizele arată că influxul de forță de muncă proaspătă ajută aceste state pentru a acoperi nevoi reale din economie, pe care nu le mai pot acoperi localnicii.

În ceea ce privește agenda pentru migrație propusă de Comisia Europeană în urma tragediilor din Marea

Mediterană, cred că în primul rând sunt necesare mai multe clarificări și detalii. Deocamdată avem o statuare prin principii și obiective, dar nu avem măsurile efective pe care Comisia le va prezenta la sfârșitul acestei luni.

În al doilea rând, cred că cea mai importantă parte a acestei acțiuni în domeniul migrației ilegale este combaterea, limitarea traficului de persoane. Degeaba stabilim cote în interiorul Uniunii Europene, mecanisme de realocare a unui număr fix de persoane, dacă nu acționăm și pentru destructurarea acestor grupări infracționale, deseori cu infiltrații teroriste care trafichează persoane.

Revenind la chestiunea cotelor, pentru că aceasta este partea cea mai dezbătută în propunerile Comisiei, cred că ele sunt în linie cu principiul solidarității, care stă la baza Uniunii Europene, dar cred că ele nu pot fi un mecanism, decât un mecanism temporar, care să soluționeze această perioadă de criză. Migrația nu ar trebui văzută doar ca un fenomen negativ, ci și ca o reglare a pieței muncii. Pentru majoritatea statelor europene, populația îmbătrânită și lipsa de deschidere a rezidenților pentru anumite meserii fac ca migrația să fie singura soluție pentru acoperirea acestor goluri. Evident însă că trebuie stabilite reguli foarte clare încât migrația să nu se transforme într-o formă de asistență socială, dar nici nu trebuie repudiată. Cotele riscă să arunce povara de pe umerii unora pe umerii altora, fără o soluție autentică pentru aceste probleme, fără o analiză individualizată, doar pe baza unor algoritmi seci.

Mulțumesc.

Claudia Boghicevici, deputat PNL de Arad.

Laura Marin

#23131

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Tema declarației de astăzi este „Performanțe internaționale recente ale școlii românești”.

Dedic prezenta declarație politică unor campioni olimpici ai învățământului din țara noastră.

Luna aceasta, la a 49-a ediție a Olimpiadei internaționale de chimie, desfășurată în perioada 3–10 mai la Erevan, elevii din lotul olimpic de chimie al României au cucerit șase medalii: două medalii de aur, dintre care o medalie de aur cu punctaj absolut, trei medalii de argint și o medalie de bronz.

La această ediție a olimpiadei au participat 95 de elevi din 15 țări. Probele, problemele teoretice și experimentele practice au fost deosebit de complexe. Atrage atenția medalia de aur cu punctajul absolut, care echivalează cu zecele obținut acum câteva decenii de Nadia Comăneci la gimnastică.

Din păcate, olimpicii la disciplinele științifice nu se bucură de aceeași notorietate, precum cei din domeniul sporturilor. Din acest motiv, vă rog să-mi permiteți să-i numesc de la tribuna Camerei Deputaților pe acești tineri performeri și instituțiile din care provin. Medaliile de aur au fost obținute de Dumitru Călugăru – punctajul absolut, elev în clasa a XII-a la Colegiul național „Tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu, și Andrei Iliescu, elev în clasa a XI-a la Liceul Internațional de Informatică din București. Ambii performeri au fost laureați cu aur și la ediția precedentă. Medaliile de argint au intrat în posesia următorilor elevi: Paul Haidu Gerea – elev în clasa a X-a la Colegiul național „Mircea cel Bătrân” din Constanța, Cristian Robert Râclea, clasa a XI-a, Colegiul național „Vasile Alecsandri” din Galați, față de care, personal, ca deputat de Galați, profesor la acest liceu și inspector școlar, am un motiv în plus de mândrie, și Silvestru Alexandru Big, clasa a XII-a la Colegiul național „Alexandru cel Bun” din Gura Humorului.

Medalia de bronz i-a revenit lui Tiberiu Alexandru Pană – elev în clasa a XII-a la Colegiul național „Mihai Viteazul” din Ploiești.

Reține atenția și faptul că sunt licee din șase localități din toată țara, ceea ce înseamnă că nu este vorba de un caz singular, ci de o școală românească de chimie de mare întindere, competență și prestigiu.

Susțin această convingere deoarece, atunci când se vorbește despre succesele învățământului românesc, se dă de cele mai multe ori o interpretare greșită, după care rezultatele olimpicilor noștri nu ar fi decât un paravan al dezastrului. Or, eu cred că asemenea rezultate obținute an de an la foarte multe materii, de multe licee, de mulți elevi și profesori, nu se pot înregistra într-un deșert școlar. Spunând aceasta, nu intenționez să ascund și multele neajunsuri din învățământul nostru. Dar nu acesta este obiectul prezentei declarații. Acum este momentul să-i felicităm pe elevii și profesorii care au atins astfel de performanțe internaționale, pe toți cei care au contribuit la obținerea lor și să le mulțumim pentru bucuria pe care ne-au produs-o prin efortul și dăruirea lor.

Mulțumesc pentru atenția acordată. Laura Marin, deputat PSD Galați.

Sanda Maria Ardeleanu

#26498

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Hristos S-a înălțat!

„La mulți ani!” celor care poartă numele Sfinților Împărați Constantin și Elena!

Un gând pios eroilor neamului!

Poate nu întâmplător astăzi avem atâtea declarații focalizate pe educație.

Titlul declarației mele este „Educația – între frică și umilință”.

La finalul săptămânii trecute, am participat la întâlnirea organizată de Organizația PNL Bacău cu reprezentanți ai domeniului educației din județele Moldovei, dezbaterea constituind un moment remarcabil în parcursul școlii românești, pe care ni-l dorim cu toții ancorat în realitățile și nevoile societății noastre.

Am convenit, alături de cadre didactice din învățământul preuniversitar și universitar, studenți, părinți, că o „nouă viziune în educație”, așa cum este stipulat în programul PNL

pentru educație și cercetare, pornește de la respectarea Legii educației naționale, a principiilor acesteia, cărora li se adaugă, așa cum este firesc, o serie de priorități strategice înscrise în programul de guvernare al Partidului Național Liberal.

Printre subiectele de mare interes s-au aflat: finanțarea sistemului, asigurarea gratuității învățământului general obligatoriu și, în consecință, respectarea prevederilor constituționale, adaptarea curriculei la nevoile elevilor (de exemplu, o curriculă adaptată copiilor cu dizabilități), orientarea școlară și profesională specializată și asistența psihologului școlar, stimularea fiscală a celor care vor să susțină școala, formarea educatorilor conform prevederilor existente în Legea educației naționale nr. 1/2011, respectarea prevederilor acestei legi și respingerea așa-zisei noi legi scoase din sertar și impuse de cei care nu țin cont de nevoia de stabilitate și predictibilitate în sistem, racordarea specializărilor la nevoile pieței forței de muncă, depolitizarea și debirocratizarea școlilor și universităților, prevenirea și combaterea abandonului școlar, lupta împotriva violenței în școală, fracturarea învățământului la nivelul verigilor acestuia.

Statutul profesorului în societate este o prioritate în cadrul acestei „revoluții a învățării”, pe care o preconizăm, alături de finanțare, stimularea inițiativelor personale constituind o cheie de boltă a succesului programului Partidului Național Liberal pentru educație și cercetare.

O parte din subiectele dezbătute sâmbătă m-au trimis către un articol de presă, citit chiar în acea dimineață, care atrăgea atenția asupra unor probleme din sistem. Știam că doar 39% din copiii care termină liceul obțin diploma de bacalaureat. Am preluat apelul unui dascăl care invita cititorii să conștientizeze această tristă realitate, dar și problema lipsei unei alternative serioase a acestor elevi în școlile profesionale sau a scăderii dramatice a numărului studenților la jumătate în doar trei-patru ani.

Mihăiță Găină

#30300

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se numește „Salut diminuarea birocrației prin eliminarea ștampilei”.

Stimați colegi,

Obligativitatea ștampilei pentru firme va fi eliminată de la 1 iulie, potrivit anunțului pe care l-au făcut recent reprezentanții mediului de afaceri, în urma unor discuții purtate cu Ministerul Finanțelor. Deja Republica Moldova a implementat cu succes această măsură. Indiferent că va fi sau nu respectat acest termen, soluția este o binecuvântare pentru întreprinzătorii de toate rangurile și trebuie salutată. Acest nou instrument vine să consfințească deciziile Uniunii Europene în această privință, având în vedere că aderarea României la UE a eliminat, în mare, obligativitatea ștampilării.

Așadar, decizia ministrului de finanțe va conduce inevitabil și la modificarea legislației secundare, care, din fericire, va reduce birocrația și îi va oferi climatului de business mai multă credibilitate. Să nu uităm că semnătura este o condiție definitorie pentru ca majoritatea actelor să aibă valoare juridică. Este adevărat că semnătura și ștampila pot fi falsificate. Dar cel mai ușor de falsificat este ștampila, și nu semnătura.

Țin să subliniez de la această tribună a Parlamentului că aplicarea ștampilei societății pe actele juridice încheiate de persoana juridică nu reprezintă o condiție obligatorie pentru manifestarea de voință a societății, consimțământul la încheierea actului fiind exprimat prin semnarea contractului/convenției de către reprezentantul acesteia. Articolul 155 alin. (28) din Codul fiscal prevede explicit și clar că „semnarea și ștampilarea facturilor nu constituie elemente obligatorii pe care trebuie să le conțină factura”.

În prezent, totuși, de la această regulă există și unele excepții. Regulamentele Comisiei Europene în diferite domenii, în special în domeniul vamal, includ obligativitatea ca documentele societății, inclusiv factura, să poarte ștampila oficială a societății, fiind documente de intrare în țară a unor mărfuri chiar și din afara spațiului comunitar. Tot la capitolul excepții figurează, în continuare, anumite tipuri de formulare, anexe la ordonanțe de urgență sau hotărâri de guvern, care, după cum menționează textele de lege, se pot transmite în format electronic sau format de hârtie cu ștampila și semnătura reprezentantului legal al societății.

În afară de aceste excepții, validitatea actelor juridice comerciale emise de către o societate nu este afectată de aplicarea ștampilei, dacă legea nu prevede altfel sau dacă prin actul de înființare a societății nu s-a stipulat în mod expres ca orice act emis de firmă să fie și ștampilat ca să fie valabil.

Prin eliminarea obligației folosirii ștampilei din legislația secundară, punem punct unei lungi și foarte vechi istorii. Ștampila, care a avut ca înaintași pecetea și sigiliul domnitorilor, regilor, împăraților, sultanilor și care a fost pusă pe cele mai importante documente ale acestora, își va pierde rolul tradițional de inscripționare a unui document și deci atributul de a-i oferi valabilitate.

Ovidiu Cristian Iane

#33954

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea se intitulează „Democrația dincolo de Prut”.

Stimate domnule președinte,

Stimate colege, stimați colegi,

Democrația nu este un pseudonim sau o poveste și nici o butaforie în spatele căreia punem în scenă propriile idei, interese și metode, ci ea este o formă de guvernământ bazată pe principiul conform căruia puterea aparține poporului. Această formă de guvernământ are la bază o serie de valori fundamentale ce, odată încălcate, putem afirma că însăși democrația într-un stat de drept a fost încălcată.

Dar care sunt aceste valori care definesc regimul democratic?

Libertate, egalitate și fraternitate sunt principiile scrise pe frontispiciul Revoluției franceze și tot ele sunt cele care astăzi reprezintă și stau la baza acestei forme de guvernământ. Pentru ca aceste valori să devină practici curente, ele trebuie să fie respectate și implementate de către indivizi, comunități și autorități publice, în caz contrar riscă să rămână doar la stadiul de lozinci sau vorbe de fumoar.

Motivul care m-a determinat să nuanțez aceste caracteristici este acela că recentele derapaje democratice ale Republicii Moldova mi-au ridicat câteva semne de întrebare.

România a arătat bunăvoința și dorința de a sprijini Republica Moldova în procesul aderării la Uniunea Europeană însă, pe lângă noile reforme ce se cer implementate, și vechile valori trebuie respectate.

În acest context, expulzarea cetățeanului român George Simion este o măsura extremă condamnabilă, ce nu face cinste autorităților de peste Prut, dacă ținem cont de faptul că Republica Moldova a semnat pentru și se află pe traseul către Uniunea Europeană.

Legea supremă a Republicii Moldova garantează libertatea de gândire, opinie și exprimare, iar de această prevedere ar trebui să beneficieze și George Simion, tânărul care a avut intenția de a lua parte la un marș al unirii în mod pașnic și legal, așa cum întotdeauna a făcut-o, pentru a-și exprima în mod public o opinie, fie ea politică sau socială, fie că ne încântă auzul sau dimpotrivă.

Gestul în sine al autorităților nu poate fi scuzabil, chiar dacă putem înțelege contextul istoric și delicat în care se află mediul politic și întreaga țară. Însă declararea cetățeanului român drept persoană indezirabilă, ale cărui acțiuni atentează la securitatea națională, doar pentru a intra sub incidența articolului care le permite să nu divulge public motivul acestei decizii, este o reacție exagerată și superfluă. Motivele expulzării și interdicției impuse acestuia de a intra în Republica Moldova pe o perioadă de cinci ani pot fi multiple, iar în cazul compatriotului nostru, George Simion, nu s-a oferit nicio explicație și nicio scuză relevantă, având în vedere faptul că acestui cetățean i s-a imputat dreptul de a-și exprima o dorință legitimă.

Noi, politicienii din România, ne dorim ca Republica Moldova să rămână statornică acestui țel de reformare și integrare în Uniunea Europeană. Oferim toată susținerea și am făcut pe toate palierele lobby de susținere în fața diplomațiilor europene, dar nu putem pretinde că nu vedem asemenea incidente reprobabile.

Solicit astfel omologilor din Republica Moldova să iasă public și să confere explicațiile necesare, pe măsura gravității acestui fapt.

Vă mulțumesc.

Maria Grecea

#37478

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Mi-am exprimat și cu alte prilejuri nemulțumirea și indignarea față de modul în care înțeleg anumite televiziuni să prezinte subiecte așa-zise de top, dar care, în opinia mea și a milioane de români, nu fac altceva decât să contribuie în mod determinant la creșterea gradului de incultură a noastră, a tuturor.

În acest context, mi s-a părut incredibil și inexplicabil, în același timp, cum instituția abilitată să vegheze la buna desfășurare și corectitudine a emisiunilor difuzate pe posturile noastre de televiziune, în speță Consiliul Național al Audiovizualului, tolerează nepermis anumite produse media care promovează doar promiscuitatea, falsele modele și manelismul social generalizat!

De-a lungul ultimilor ani, au existat numeroase situații în care emisiunile de televiziune, mai mult sau mai puțin de gen tabloid sau can-can, au derapat nepermis de la normele Legii audiovizualului nr. 504/2002, precum și de la Deciziile CNA aflate în vigoare, dar și a normelor deontologice care ar trebui să guverneze profesia de jurnalist. În tot acest timp, nu am auzit să se ia măsuri logice împotriva acestor televiziuni care promovează la cel mai înalt nivel incultura și atitudinile jignitoare, singura sancțiune primită de un post TV fiind eminamente politică...

Ultimul exemplu de acest gen a fost mediatizarea excesivă și, să-mi fie scuzată expresia, dizgrațioasă, din multe puncte de vedere, a decesului mamei vedetei din show-biz Oana Zăvoranu. Este inexplicabil cum CNA nu a intervenit în niciun fel, după zecile de ore de emisie difuzate de majoritatea televiziunilor pe acest subiect! Sunt sigură că sunt în asentimentul a mii de români și a mii de părinți când afirm, cu responsabilitate, că prezentarea unei înmormântări,

preț de zeci de ore, pe mai toate canalele de televiziune, nu constituie un argument al profesionalismului!

Mai mult decât atât, anumite imagini pot afecta emoțional copiii noștri, ba chiar să-i traumatizeze, deoarece în zilele respective chiar nu se mai putea vedea nimic altceva la televizor în afara înmormântării respective.

Probabil însă că nu putem cere o altă atitudine din partea Consiliului Național al Audiovizualului atât timp cât însuși președintele acestuia, doamna Laura Georgescu, a fost prezentată deseori în ipostaze care nu fac deloc cinste acestei funcții importante ocupate în statul român. Toată România a văzut anul trecut cum doamna Laura Georgescu înjura ca birjarii în ședințele CNA și se lăuda în gura mare că favorizează anumite posturi de televiziune. Înregistrările scandaloase cu ieșirile nepotrivite ale președintei CNA au făcut înconjurul României, dar, culmea, ea a rămas în funcție până în ziua de astăzi, deși CNA este o instituție subordonată Parlamentului...

Situația impardonabilă a acestei doamne președinte cu rang de ministru este cu atât mai gravă cu cât Laura Georgescu este de ceva timp protagonista unor cercetări ale procurorilor DNA. Șefa CNA este urmărită penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, ambele în formă continuată.

În consecință, consider că ieșirile din decor ale televiziunilor românești nici nu mai trebuie să ne mire, în condițiile în care „paznicul” lor este urmărit penal și trebuie să-și dedice timpul propriei apărări.

Marioara Nistor

#41165

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, îmi cer scuze pentru voce.

Declarația mea politică de astăzi se referă la adoptarea Codului silvic în ședința de ieri.

Stimați colegi,

A trebuit să treacă un număr atât de mare de ani pentru ca defrișările ilegale să fie considerate atentat la siguranța națională?

De ani de zile, în România, se taie milioane de copaci. De ani de zile, pădurile din țară sunt defrișate într-un timp record. De ani de zile, sute de milioane de metri cubi de lemn sunt prelucrate și exportate peste hotare.

În România, defrișarea pădurilor constituie astăzi o problemă majoră. România este pe ultimul loc în Europa la capitolul suprafață împădurită, cu toate că, la începutul secolului al XIX-lea, România era acoperită de păduri în proporție de 80%. În momentul de față, nu se știe cu exactitate nici măcar câtă pădure a fost tăiată, nici câte suprafețe sunt neadministrate și nici cât ar trebui să plantăm, deoarece un inventar al pădurilor nu s-a mai făcut de foarte mulți ani.

Doresc să vă precizez că, în acest ritm, peste câțiva ani, România nu va mai avea păduri, iar noi nu putem aștepta să devenim cu bună știință victime ale calamităților naturale cauzate de defrișarea pădurilor!

Din păcate, fenomenul defrișărilor ilegale a scăpat de mult de sub control în România, munți întregi fiind rași. Pare tot mai evident că exploatarea lemnului a depășit orice logică, orice echilibru necesar, iar statistica ne dovedește acest lucru. Practic, volumul de lemn rotund (copaci tăiați) a crescut din 2002 și până în 2014 cu peste 40%. Fără a lua în calcul defrișările ilegale, furtul de lemn, în doar 12 ani volumul de lemn a înregistrat un avans imens, dacă avem în vedere că anumite esențe de lemn au nevoie chiar de 70 de ani până ajung la maturitatea de exploatare, ceea ce înseamnă că este distrus orice parcurs echilibrat.

România și așa este pe primele locuri în Europa la defrișări de arii verzi și pe ultimele la nivelul de împăduriri. Dacă vom continua defrișările, în câteva zeci de ani, România se va transforma în deșert. Consider că nu vrem un astfel de viitor pentru cetățenii acestei țări, pentru noi sau pentru copiii noștri!

Nu putem să lăsăm interesele personale să primeze!

Consecințele defrișărilor ilegale le resimțim cu toții. În multe comunități acestea au creat efecte dramatice, ce au fost resimțite puternic. Unul dintre exemplele clare sunt inundațiile din ultimii ani. În perioada de criză de după 2008, exploatarea lemnului a atins cifre record în România, iar exportul de masă lemnoasă a crescut fără precedent, adâncind statutul de economie.

Presiunile asupra pădurilor din România cresc în permanență.

Ana Birchall

#46248

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Hristos S-a înălțat!

Și vreau să urez tuturor „La mulți ani!”, celor care astăzi, în această zi sfântă, își serbează ziua onomastică.

În declarația politică de astăzi vreau să vorbesc despre nevoia de a avea cât mai mulți tineri pregătiți pentru realitatea din piața muncii.

Am avut privilegiul de a fi crescut într-o familie care a valorizat munca. Am fost educată de părinții și bunicii mei în spiritul unui principiu pe care îl consider sfânt, și anume acela că munca înnobilează omul. Îmi plac oamenii care muncesc și care respectă munca altora. Cred că poporul din care mă trag este format din oameni harnici. Totodată, mai cred că nu există meserii mai onorabile decât altele sau meserii rușinoase. Lumea în care trăim are în egală măsură nevoie și de profesori, dar și de instalatori, și de avocați, dar și de lăcătuși, și de medici, dar și de agricultori, ca să dau numai câteva exemple.

Am ales să abordez tema deficitului de tineri pregătiți în meserii tocmai pentru că, în ultimii ani, mediul privat reclamă tot mai frecvent lipsa unor buni meseriași în domenii în care în trecut aveam specialiști foarte buni. Iar dacă vrem să oferim soluții concrete la penuria de muncitori calificați în diverse domenii, consider că este fundamental să identificăm corect cauzele care au determinat acest fenomen. În județul Vaslui, județul pe care îl reprezint în Parlamentul României, mii de tineri au luat sau iau calea străinătății. Ca urmare, majoritatea localităților din mediul rural confruntate cu acest exod se găsesc în situația de a avea populația îmbătrânită, cu perspective sumbre pentru viitor. În schimb, dacă am crea programe și politici de specializare și pregătire a tinerilor pentru piața muncii, am acorda cu adevărat șanse tinerilor de a munci aici, în țară, având salarii decente.

Nu mai este un secret pentru nimeni că, în multe cazuri, sistemul de învățământ pregătește tineri pentru specializări care nu mai au căutare pe piața muncii în ziua de astăzi. De asemenea, o altă problemă acută este și aceea a dispariției școlilor de meserii. Tocmai de aceea am susținut încă din 2006, când am inițiat Pactul național pentru educație, necesitatea adaptării și modificării programei școlare astfel încât școala românească să și formeze, nu numai să informeze.

Mediul de afaceri din România reclamă lipsa unui personal calificat, pe ramuri de producție diversificate. Din păcate, acest personal specializat a cam dispărut și din cauză că nu am acordat importanța necesară școlilor de meserii, o verigă-cheie în formarea și pregătirea tinerilor, care permitea intrarea lor rapidă pe piața muncii.

Inadecvarea sistemului educațional la cerințele pieței muncii, precum și dispariția școlilor de meserii au generat, din nefericire, și o altă realitate dură cu care se confruntă tot mai mulți tineri – angajarea pe posturi sub calificarea și pregătirea dobândite în școală, în facultate. La fel de adevărat este că vorbim despre o perioadă economică încă dificilă, când România se află încă în procesul de recuperare după dezastrul pe care l-a reprezentat politica de austeritate girată de Traian Băsescu și guvernele pe care le-a patronat. În egală măsură, este nevoie ca inclusiv sistemul de învățământ autohton să fie mai bine adaptat în raport cu piața muncii.

Cred că putem face pași importanți în direcția racordării sistemului de învățământ din România la nevoile investitorilor, asigurându-se astfel un vector important de tracțiune în plan economic. Nu e nevoie să reinventăm roata, ci să învățăm din experiența altor state care au reușit să creeze un mecanism funcțional care permite tinerilor să intre facil pe piața muncii după încheierea studiilor, creându-se astfel un liant eficient între sistemul educațional și mediul de afaceri care poate prelua forța de muncă.

Desigur, nu e cazul să cădem nici în cealaltă extremă, alimentând o retorică falsă potrivit căreia școala românească ar produce șomeri pe bandă rulantă. Cu toate greutățile pe care le-a întâmpinat și dincolo de reformele pe care le-a traversat în toți acești ani, sistemul de învățământ produce vârfuri și are capacitatea de a se adecva cerințelor actuale. Cu investiții minime, rezolvăm două probleme dintr-un foc: deschidem școli de meserii, adaptate nevoilor pieței muncii, și reducem drastic rata șomajului în rândul tinerilor. Pe cale de consecință, creând noi locuri de muncă, presiunea asupra bugetului se va diminua, fiindcă statul va fi astfel degrevat de plata ajutoarelor sociale. În același timp, vom oferi tinerilor perspective reale de dezvoltare profesională, în conformitate cu așteptările mediului privat.

Soluția învățământului profesional dual, susținută de Guvernul Ponta și transpusă în Legea educației la începutul acestui an, este o măsură care răspunde solicitărilor venite

din zona mediului de afaceri. Autoritățile educaționale vor gestiona asigurarea resurselor umane și financiare și formarea tehnică din școală (1-2 zile de studiu pe săptămână), iar angajatorul va oferi resursele umane și financiare și va organiza formarea practică, de la locul de muncă (3-4 zile).

Toate aceste măsuri pot să ajute la reglementarea acestei probleme cu care se confruntă România.

Ion Bălan

#52421

Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu îi felicit pe toți cei care-și serbează ziua onomastică urându-le „La mulți ani!”.

Și, dacă astăzi s-au făcut multe declarații în domeniul educației, completez și eu lista cu una în domeniul cercetării, declarația mea intitulându-se „Mulți ani înainte Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare «Delta Dunării»!”.

Stimați colegi,

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” aniversează 45 de ani de excelență în cercetare și studiu în domeniul protecției mediului specific zonelor umede, în special Rezervația Biosferei „Delta Dunării”. Este un prilej bun pentru a găzdui cea de-a 24-a ediție a Simpozionului internațional „Delte și zone umede”, la care participă peste 100 de cercetători din 9 state, somități în domeniul cercetării.

Pe agenda simpozionului sunt dezbateri legate de probleme importante de mediu, cum ar fi biodiversitatea și conservarea naturii, factorii de mediu, reconstrucția ecologică și impactul antropic, resursele naturale vegetale și animale și dezvoltarea durabilă în delte și zone umede.

Sunt încântat că Tulcea găzduiește în aceste zile un eveniment atât de important în domeniul cercetării și inovării și, mai ales, că se pune o dată în plus problema Deltei Dunării, a studierii și conservării vieții speciilor de aici, un adevărat paradis pentru cercetătorii din întreaga lume.

Specialiști din România, Albania, Armenia, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Republica Moldova, Turcia și Ucraina vor participa și la o aplicație practică în Rezervația Biosferei „Delta Dunării”, la finalul acestui eveniment de interes național și internațional pentru fundamentarea științifică a managementului acestor arii protejate.

Noutățile din cercetare, dar și neajunsurile în privința fondurilor alocate acestui domeniu sunt și ele prioritare pe parcursul întâlnirilor de la Tulcea, unde sper să se propună și soluții pe termen mediu și lung, dar să se nască și noi colaborări în proiecte de impact pentru Delta Dunării.

Felicit Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” pentru simpozion, dar mai ales pentru aproape jumătate de secol de existență în beneficiul Deltei!

Deputat Ion Bălan, PSD Tulcea.

Mai am o declarație politică care se intitulează...

Radu Zlati

#55132

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarație politică: „Sistemul de învățământ preuniversitar românesc în mare suferință”.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Ministerul Educației Naționale a postat pe site-ul propriu, recent, rezultatele testelor naționale administrate în anul 2014 elevilor din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Interpretarea acestor rezultate nu poate naște decât serioase întrebări asupra eficienței învățământului preuniversitar, primar și gimnazial.

Astfel, în medie, unul din patru elevi nu rezolvă în mod corect testele de dificultate medie, iar în cazul elevilor din mediul rural rezultatele sunt semnificativ mai proaste decât ale celor din mediul urban. Avem astfel imaginea a două Românii: una dintre ele, specifică lumii rurale, orașelor mici și cartierelor sărace ale orașelor mari, în vădită inferioritate față de cealaltă Românie, specifică zonelor socioeconomice mai dezvoltate.

Datele prezentate mai sus sunt doar pojghița faptelor. Dacă am cerceta mai îndeaproape, am constata că elevii din învățământul preuniversitar românesc testați au rezultate acceptabile doar când vine vorba despre reproducerea informațiilor (68% din aceștia reușesc să identifice corect informațiile prezentate), dar scorul este catastrofal atunci când vine vorba despre analiza și interpretarea informațiilor: doar unu din patru elevi români face față acestui gen de sarcină didactică.

Să nu ne mire faptul că, dintre absolvenții de gimnaziu sau dintre cei de liceu, proporții semnificative nu reușesc să treacă pragul examenelor naționale. Ei culeg, la sfârșitul unui

ciclu școlar, roadele felului defectuos în care este așezat și funcționează un întreg sistem de învățământ.

Este nevoie urgentă de o nouă lege a învățământului preuniversitar românesc. Nu una dospită în subteranele ministerului de resort, ci una dezbătută public de către toți factorii implicați: specialiști în educație, părinți, elevi, cadre didactice, sindicate, parteneri economici ai instituțiilor de învățământ, reprezentanți ai administrațiilor locale și centrale. Iar această lege trebuie, printre altele, să aibă în vedere nu doar alocarea a minimum 6% din PIB învățământului și cercetării românești, dar și cuprinderea acelor măsuri concrete pentru realizarea egalității reale a condițiilor de învățământ pentru toți elevii, indiferent de starea socioeconomică a părinților lor, precum și implementarea unui curriculum care să vină în întâmpinarea solicitărilor unei societăți într-o tot mai rapidă schimbare.

Ministrul educației a eșuat să prezinte comisiilor de specialitate ale Parlamentului un raport pe educație în această sesiune legislativă, conform prevederilor în vigoare. Ministrul educației a demarat procedurile pentru realizarea unei noi legi a educației fără să asigure existența și transparența unor dezbateri între actorii implicați în realizarea acestei legi. Iată de ce solicit încă o dată, de la această tribună, demisia de onoare a ministrului educației, Sorin Mihai Cîmpeanu.

Vă mulțumesc pentru răbdare.

Ghervazen Longher

#58341

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

La invitația Președintelui Poloniei, Bronisław Komorowski, am participat la festivitățile organizate în Varșovia cu prilejul sărbătoririi: 2 mai – „Ziua drapelului Poloniei și sărbătoarea polonezilor din diasporă”; 3 mai – „Ziua Constituției – Ziua Națională a Poloniei”.

În cadrul acestor manifestări, am avut onoarea de a primi din partea Președintelui Republicii Polone steagul Poloniei, în semn de apreciere și recunoaștere a activității polonezilor din România. Ziua diasporei poloneze s-a sărbătorit și la Ministerul Afacerilor Externe. Aici, în prezența domnului ministru al afacerilor externe Gregorz Schetyna, s-au discutat cele mai importante probleme ale diasporei polone.

Uniunea Polonezilor din România a marcat aceste zile atât de importante pentru polonezii din întreaga lume printr-o serie de manifestări organizate în ziua de 16 mai. Manifestările au debutat la Poiana Micului, acolo unde trăiește o importantă comunitate de polonezi. Tot în cadrul aceleiași manifestări, s-au sărbătorit și 25 de ani de existență a ansamblului folcloric „Mała Pojana”.

După sfânta liturghie celebrată de episcopul de Iași, Excelența Sa Petru Gherghel, și de preoții decanatului de Bucovina la biserica cu hramul Sfântul Ioan Paul al II-lea, oaspeții, printre care s-au numărat reprezentantul Ambasadei Republicii Polonia la București, doamna consul Beata Gołębiewska și prefectul județului Suceava, domnul Constantin Harasim, s-au deplasat la Casa Polonă din Poiana Micului.

Aici, elevii Școlii gimnaziale „Krystyna Bochenek” și membrii ansamblului „Mała Pojana” au prezentat un program artistic dedicat acestor sărbători, care a cuprins cântece și poezii în limba polonă.

În cei 25 de ani de existență, ansamblul „Mała Pojana” a evoluat pe scene din România, dar și peste hotare. A participat la 25 de ediții ale Festivalului internațional „Întâlniri bucovinene” în Polonia, la edițiile din Câmpulung Moldovenesc și la cele din Slovacia.

Ansamblul „Mała Pojana” participă și evoluează în aproape toate manifestările organizate de Uniunea Polonezilor din România și este întotdeauna prezent la sărbătorile bisericești și la evenimentele importante; în acest fel păstrează și transmite tradițiile poloneze.

Pentru comunitatea poloneză din România, ziua de 16 mai a fost o zi plină de bucurie, pentru că a prilejuit întâlnirea polonezilor din România.

Mulțumesc.

Ioan Cristian Chirteș

#60955

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta declarație politică se referă la un aspect foarte important în ceea ce privește viitorul micilor fermieri și în special al micilor producători de lapte. Este vorba de aplicarea prevederilor Legii nr. 145/2014 în domeniul laptelui de bovine și ovine.

Această lege stipulează faptul că în conformitate cu prevederile articolului 7 și 8 „se interzice comercializarea produselor agricole fără carnet de comercializare”.

Din păcate, această lege și aplicarea ei se adresează și unei categorii de oameni săraci și bătrâni, care nu vor reuși să se alinieze cerințelor prevăzute în prezenta lege.

Dacă această lege se aplică, respectând condițiile direcțiilor sanitar-veterinare, colectarea laptelui este obligatorie de două ori pe zi, deci țăranul va trebui să se deplaseze la punctul de colectare cu două file pe zi, ceea ce înseamnă că unui țăran nu îi ajunge un carnet de comercializare pe lună, deoarece are 40 file. Costul acestuia este între 30 de lei și 80 de lei, iar venitul unui mic producător de lapte este de 100-150 de lei.

Am informații că marile firme deja au renunțat să colecteze laptele micilor producători români, deoarece presupune o muncă infernală atât la sediul firmelor, cât și în cadrul primăriilor unde se vor centraliza și raporta către finanțe. Acestor firme o să le fie mai convenabil să importe laptele din străinătate decât să achiziționeze laptele autohton.

Iată un alt motiv pentru care țăranul român va renunța la creșterea de animale, din cauza birocrației, și îi luăm poate și singura sursă de venit.

Completarea formularului din carnetul de producător este imposibilă în formatul de lege deoarece, la plecarea din curte, micul producător trebuie să specifice cantitatea de lapte, prețul unitar și prețul total. Se știe că în contractul

negociat de procesatori cu producătorii de lapte plata se face la unități de grăsime, care la sfârșitul lunii transformă laptele dintr-o cantitate într-una mai mare sau mai mică.

Care ar fi soluția? Amendarea Legii nr. 145/2014 prin modificarea art. 7 și 8 în care emiterea certificatelor de producător pentru micii fermieri cu una sau două vaci să se facă lunar.

Iată cum o lege care era destinată combaterii speculanților și samsarilor din piețe lovește de fapt în țăranii și micii producători de lapte.

Fac un apel pe această cale la toți colegii parlamentari de a modifica în regim de urgență prevederile Legii nr. 145/2014, pentru a debloca o situație deosebită apărută în agricultura românească.

- Vă mulțumesc. Deputat PNL, Cristian Chirteș.

Ștefan Alexandru Băișanu

#63733

Hristos S-a înălțat! Și „La mulți ani!” tuturor celor care poartă numele de Constantin și Elena!

Declarație politică: „PNL a solicitat înființarea unei comisii de anchetă pentru organizarea ilegală și dezastruoasă a concursurilor pentru managementul școlar”.

Stimați colegi,

După 4 ani de la intrarea în vigoare a Legii educației, culmea vitezei de reacție în aplicarea acestei legi, abia anul acesta a catadicsit Guvernul Ponta să organizeze pentru prima dată concursurile pentru posturile de inspectori generali, inspectori generali adjuncți și directori de case ale corpului didactic, organizate anul acesta de Guvernul Ponta, care au fost doar o paradă, marcând încălcări profunde ale legii și deontologiei profesionale.

De asemenea, susținem noi, liberalii, că este necesară înființarea unei comisii de anchetă pentru verificarea modului în care Guvernul Ponta actual a organizat aceste concursuri, deoarece este limpede că aici s-au petrecut lucruri grave, în mod evident ilegale, extrem de controversate, iar guvernanții PSD, după ce au așteptat atâția ani ca să pună în aplicare o lege aflată de multă vreme în vigoare, au sărit din prima etapele firești în privința ocupării acestor posturi și au făcut mai mult sau mai puțin intenționat o serie de greșeli grave, doar pentru a-și plasa oamenii legați de partid în funcții de conducere în sistemul de educație.

În acest sens, cea mai gravă greșeală constă în faptul că ministerul nu a elaborat formularul-tip pentru certificatul medical necesar candidaților, iar după ce Partidul Național Liberal a sesizat această problemă, ministerul de resort a elaborat rapid un certificat cu grave erori, iar din cauza acestor lipsuri mulți candidați au fost respinși sau nu și-au mai putut depune dosarul la concurs.

Mai mult decât atât, trebuie precizat și faptul că, la concursurile pentru funcțiile de inspectori generali adjuncți, candidații care au luat sub punctajul minim prevăzut de metodologie s-au prezentat la proba orală și au luat punctaj maxim. Astfel, aceștia au ajuns să-i depășească la punctajul final pe cei care au trecut de drept testul scris. Să fie vorba doar de inspirație în masă la un concurs sau de o culme a paradoxului, inventată de metodologia Guvernului PSD? Sau ce explicație aveți dumneavoastră, domnilor guvernanți ai PSD, pentru faptul că din comisia de evaluare a candidaților pentru posturile de inspectori au făcut parte și unii inspectori generali care erau în același timp și candidați? Cum a fost posibil ca unii dintre inspectori să fie în prima săptămână evaluatori, iar în a doua săptămână să ajungă să fie evaluați? Sau în ce țară democratică și normală...

Varol Amet

#68836

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Genocidul din 18 mai 1944, o zi neagră în istoria poporului tătar”.

Anul acesta, pe data de 18 mai, s-au împlinit 71 de ani de la teribilul genocid al tătarilor crimeeni, o zi de doliu pentru întreaga etnie, care își amintește cu durere în suflet tragica situație prin care a trecut poporul nostru. Ziua Surghiunului este puternic înrădăcinată în memoria fiecărui tătar, reprezentând momentul în care populația tătară din Crimeea, din ordinul lui Stalin, a fost îmbarcată cu forța în vagoane de tren și deportată în Siberia și în ținuturile pustii ale Uzbekistanului. Întreaga călătorie s-a întins pe o perioadă de 12 zile, cu opriri la două sau trei zile, tătarii fiind supuși unui regim de exterminare în masă. Pe parcursul deplasării au murit mulți bătrâni, copii și bolnavi, din cauza setei, a foametei, frigului, lipsei medicamentelor și asistenței sanitare. Autoritățile sovietice au creat contextul unui motiv plauzibil pentru această exterminare mișelească, catalogând tătarii crimeeni drept trădători de țară, dușmani ai patriei, hoți și colaboratori ai Germaniei, astfel asigurându-se că toate aceste acuze aduse la adresa lor vor fi suficient de persuasive pentru a determina populația locală să nu intervină în ajutorarea acestora.

În memoria victimelor genocidului crimeean, dar și a actualei situații tensionate dintre Crimeea și Rusia, sâmbătă, 16 mai, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România a organizat în exclusivitate un marș comemorativ, dorind totodată să-și exprime dezaprobarea cu privire la anexarea ilegală a peninsulei de către forțele ruse. La marșul organizat de către UDTTMR și autorizat de către autoritățile române au participat aproximativ 2.000 de membri ai comunității tătare din județele Constanța și Tulcea. Marșul a urmat traseul Gara Constanța – Bulevardul Ferdinand – Bulevardul Tomis – Prefectura Constanța. Pe parcurs, s-au făcut două opriri, la Consulatul General al Republicii Turcia la Constanța și la Consulatul General al Federației Ruse la Constanța. După finalizarea marșului, în fața Prefecturii Constanța a fost ținut un scurt ceremonial religios în memoria victimelor genocidului, iar organizatorii au depus tot aici o scrisoare de mulțumire adresată Guvernului român pentru drepturile de care tătarii se bucură în România.

Vă mulțumesc.

Deputat minorități, Amet Varol.

Florica Cherecheș

#71452

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Familia – nucleul societății”.

Familia a fost primul nucleu al civilizației și a rezistat milenii întregi, fiind o prezență constantă și un motor al dezvoltării societății.

Din păcate însă promovarea în spațiul public a unor noi tipuri de familii constituite prin căsătoria dintre persoane de același sex sau prin încheierea unui act civil ca alternativă la căsătorie contribuie la slăbirea familiei și la pierderea valorilor tradiționale.

Sărbătorirea în data de 15 mai a fiecărui an a Zilei internaționale a familiei ne dă șansa de a sublinia și transmite, încă o dată, faptul că familia nu este un lucru important, ci este totul.

Cu această ocazie, am organizat, în colaborare cu Facultatea de Științe Socioumane – Departamentul de psihologie, Facultatea de Drept și Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științele Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea, o masă rotundă cu tema „Familia – nucleul societății”, la care au participat studenți, cadre didactice și membri ai societății civile.

În urma discuțiilor purtate cu studenții am fost plăcut surprinsă de gândirea matură de care dau dovadă, de faptul că ei conștientizează faptul că „în familie avem iubire, încredere, sprijin, potrivire, lucruri în comun, prietenie, fericire”, iar căsătoria constituie un prim pas, normal și firesc, în clădirea unei familii care să îi întregească și să îi sprijine. Totuși, aceștia tind să amâne momentul căsătoriei până la atingerea unei stabilități financiare.

Reafirmarea valorii căsătoriei este vitală, sprijinirea și consolidarea familiei trebuie să fie în atenția tuturor, în condițiile în care numărul divorțurilor este în creștere.

Principiile morale și valorile tradiționale trebuie să ne ghideze, iar curajul de asumare a responsabilității ne va ajuta să ne dezvoltăm reciproc într-o familie.

De aceea, consider că promovarea politicilor publice care să încurajeze căsătoria și stabilitatea relațiilor de căsătorie, care să asigure recunoașterea femeilor ca parteneri egali și decizionali în familie și care să combată violența domestică trebuie să fie o prioritate, nu doar strategii pentru care Guvernul nu alocă fondurile necesare implementării lor. În condițiile în care România a ajuns la cel mai scăzut nivel al natalității de după Al Doilea Război Mondial, cu consecințe deosebit de negative pe termen lung, se impune adoptarea de urgență a unui pachet de măsuri de stimulare a natalității, de sprijinire a familiilor și a unor măsuri inovative de armonizare a vieții profesionale cu viața de familie.

Vă invit, stimați colegi, să lăsăm la o parte orice partizanat politic și să ne aplecăm cu toții deopotrivă asupra problematicii familiei, încurajând și sprijinind tinerii pentru a construi familii puternice și stabile, care vor dezvolta o societate puternică.

Florica Cherecheș, deputat PNL de Oradea.

Cezar Cioată

#76029

## Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi voi prezenta „Situația dezastruoasă a DN 17B Vatra Dornei–Poiana Largului – aceleași gropi, alte promisiuni”.

Drumurile naționale din Suceava sunt încă în Evul Mediu. Drumul național DN 17B, ce vine de la Vatra Dornei pe Valea Bistriței către Poiana Largului și care continuă apoi spre Bicaz și Piatra-Neamț, are mare nevoie de reparații, în unele zone fiind asfaltul surpat, iar în altele fiind erodat. În alte locuri carosabilul este deteriorat din diverse motive.

Porțiuni mari din DN 17B, de la Vatra Dornei la Poiana Largului, arată ca după bombardament. De ani de zile, nimeni nu a mișcat un deget ca să rezolve această situație. Nici măcar campania electorală nu le aduce localnicilor binecuvântata peticeală de formă. Motivația autorităților locale pentru nerealizarea lucrărilor de reparații este lipsa fondurilor.

Localnicii sunt cei care au de suferit: își distrug mașinile și stau cu ele în service, cheltuind o grămadă de bani. Atunci când plouă, drumul se umple de noroi, iar gropile devin capcane pentru cei care nu cunosc zona. Astfel, drumul devine un pericol pentru viața celor care se încumetă să îl străbată. Deși cunosc bine zona și fac slalom printre gropile mari apărute în asfalt, locuitorii zonei au ajuns la capătul puterilor.

Interpelat cu privire la reabilitarea acestui drum, domnul ministru al transporturilor, Ioan Rus, a precizat că Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași a inclus obiectivul „Reabilitare DN 17B” în prima formă a Programului anual de achiziții publice pe 2015, care a fost înaintat spre avizare către CNADNR central, care va declanșa, la rându-i, procedurile de achiziție publică pe anul 2015. Astfel, demararea licitației pentru obiectivul „Reabilitare DN 17B” va putea fi realizată doar după aprobarea formei finale a Programului anual de achiziții publice al CNADNR SA, cu încadrarea, bineînțeles, în bugetul pe 2015 alocat.

În concluzie, locuitorii zonei Vatra Dornei – Poiana Largului, adică Valea Bistriței, o vale foarte frumoasă, mai au mult și bine de așteptat până când drumul va ajunge să fie reabilitat.

Dar până atunci le propun locuitorilor zonei să ieșim împreună, înarmați cu lopeți, ghivece cu panseluțe și cu multă speranță și să astupăm gropile din asfalt.

Și, pentru că în alte județe din România această metodă a funcționat, vom facem o încercare și pentru drumul național 17B. Iar dacă panseluțele nu au succes, vom trece la plantat copaci în mijlocul dramului: țin și umbră, arată și frumos, și fac și bine la... austrieci. Vă mulțumesc.

Răzvan Rotaru

#78790

Vă mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Creșterea alocațiilor pentru copii”.

Mă bucur foarte mult că am reușit să majorăm alocațiile pentru copii de la 42 la 84 de lei și consider că această majorare este utilă nu numai pentru copii, ci și pentru acele persoane care nu au alte venituri și au copii în îngrijire.

Alocația de stat din România a fost cea mai mică dintre toate cele 28 de state ale Uniunii Europene, doar 9 euro, față de 13, la vecinii bulgari, și 63 de euro în Ungaria.

În România, valoarea alocației nu era corelată nici cu inflația, nici cu puterea de cumpărare și nici cu coșul zilnic și, mai ales, cu necesitățile unui copil la hrană, întreținere și studiu, și evident că avem cel mai mic raport alocație/salariu din Uniunea Europeană, valoarea alocației însemnând doar 4% din salariul minim.

În România sunt 3.700.000 de copii, la o populație de 19.900.000, procentul copiilor în risc de sărăcie și excluziune socială fiind de 48,5% – pe locul 2 în Uniunea Europeană, după Bulgaria, cu 51,5%, dar la mare distanță de media europeană, 27,7% (conform Eurostat).

Guvernul trebuie să găsească fonduri suplimentare și pentru copiii cu handicap. Aceștia vor primi 200 de lei lunar, în loc de 84, în prezent.

Peste 32 de milioane de euro trebuie să plătească statul în plus, în fiecare lună, pentru cei aproximativ trei milioane și jumătate de minori. Până acum, alocația lor era una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, unde copiii primesc în medie 100 de euro în fiecare lună.

Un alt lucru mai puțin cunoscut este că pentru copiii ai căror părinți lucrează legal într-o țară membră a Uniunii

Europene aceștia pot primi alocațiile care se plătesc în țara respectivă. Potrivit regulamentului european, copiii români care au părinții plecați la muncă în străinătate pot beneficia de alocație de stat mai mare decât cea oferită în România, cu condiția ca cetățenii români să lucreze legal în țara respectivă. Părintele trebuie doar să completeze formularul E411, pe care îl găsește pe internet și pe care trebuie să-l depună fie la Agenția de Prestații Sociale din România, fie la instituția omoloagă din țara respectivă în care lucrează. O altă condiție pentru a primi aceste drepturi din statul în care lucrează este ca solicitantul să fi contribuit la sistemul de asigurări sociale o anumită perioadă, care diferă de la un stat la altul.

Câteva exemple. În țările dezvoltate din vestul Europei, alocațiile depășesc de cele mai multe ori 100 de euro, recordul deținându-l Luxemburg, cu peste 800 de euro pentru cel de-al treilea copil născut. Belgia stabilește cuantumul alocației în funcție de numărul copiilor dintr-o familie. Astfel, pentru un copil se acordă o alocație de 83 de euro, pentru doi copii, 154 de euro, iar pentru trei sau mai mulți copii, alocația este de 230 de euro pe lună. În Spania, valoarea alocației este de 41 de euro, pentru copiii sub 3 ani, și de 24 de euro, pentru cei între 4 și 18 ani. Franța plătește o alocație de 124 de euro pentru doi copii...

Natalia Elena Intotero

#82313

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „România este un jucător regional important în cadrul politicii europene de securitate”.

Noul concept privind revizuirea politicii europene de securitate pe care România îl propune, acela de „Security Trusts”, presupune crearea unor platforme de dialog politic permanent, inclusiv între statele din regiune, în cadrul cărora să se abordeze atât chestiuni de securitate, cât și proiecte concrete de interes comun pentru toate părțile implicate. O astfel de comunicare permanentă, atât formală, cât și informală, poate oferi în același timp și o anumită doză de predictibilitate a situațiilor de criză.

Confruntările armate declanșate recent în orașul macedonean Kumanovo, situat în apropierea frontierei cu Kosovo, soldate cu moartea a 8 agenți de poliție și 14 presupuși membri ai unui grup kosovar de gherilă sunt cel mai clar argument în sprijinul propunerii României în vederea modernizării politicii de vecinătate a Uniunii Europene. Apelul la reținere adresat de NATO părților aflate în conflict a părut că vine de la foarte mare distanță și din partea unei organizații prea cuprinzătoare pentru un conflict atât de limitat cum este cel din Macedonia.

Dar România și Macedonia nu sunt state vecine. Tot așa, conflictul de la granița răsăriteană a Ucrainei a creat îngrijorare și în România. Iar experiența României în legătură cu evenimentele derulate în vecinătatea răsăriteană a Uniunii Europene, începând din februarie 2014, este că limitarea politicii de vecinătate doar la vecinii de la graniță nu mai reprezintă o abordare viabilă. Și viața a demonstrat că este necesară o extindere a mediului de încredere între Uniunea Europeană și vecinătatea care să îi includă și pe „vecinii vecinilor”. Numai în acest fel, reconfigurând dialogul politic prin platforme comune de dialog zonal și extinzând aria de cuprindere a acestui dialog pentru a-i cuprinde și pe „vecinii vecinilor”, „centura de securitate” creată în Balcani, în zona Mării Negre și a Europei răsăritene, va putea deveni mai eficientă.

Așa cum a afirmat și premierul Victor Ponta la Summitul Regional de Securitate Cibernetică, România reprezintă un bastion de securitate, de stabilitate, de predictibilitate în regiune. Țara noastră este un jucător regional important în cadrul politicii europene de securitate și ea poate deveni în același timp și un furnizor de securitate zonală. Reconfigurarea politicii de vecinătate a Uniunii Europene asigură cadrul optim pentru ca România să poată și exporta securitate în regiune, iar stabilitatea politică și pacea în Balcani sunt o condiție obligatorie pentru ca națiunile din această zonă și această parte a lumii să prospere. Vă mulțumesc.

Cuprins

Stenograma

Ședința