Viorel Chiriac

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se numește „Un om pentru istorie, un om pentru eternitate”.

## Stimați colegi,

Istoria consemnează în dreptul zilei de 30 septembrie 1452 înfăptuirea unei realizări excepționale a spiritului uman: tipărirea primei cărți, Biblia, cu 42 de rânduri și 1.282 de pagini, într-un tiraj fabulos pentru acele vremuri, de 200 de exemplare, de către Johannes Gutenberg.

Astfel, pentru prima dată a fost transpusă în practică ideea tipăririi, folosindu-se plăci pentru imprimare realizate din litere metalice mobile, marcându-se apariția tiparului, în accepțiunea modernă a acestui termen.

Biblia lui Gutenberg, cunoscută drept prima carte tipărită, era în limba latină și caracterele folosite erau reproduse după scrisul de mână. Prin această extraordinară realizare, genialul Johannes Gutenberg devine inițiatorul comunicării prin cuvântul scris tipărit, care în decursul vremurilor va căpăta o amploare inimaginabilă pentru acele timpuri de pionierat.

Desigur, această realizare tehnică spectaculoasă a avut un impact favorabil asupra opiniei publice, asupra culturii europene în ansamblul ei, imediat după difuzarea celor 200 de exemplare, începând cu data de 23 februarie 1455.

Dar adevărata importanță a tiparului constă în consecințele rezultate din utilizarea pe scară largă în decursul secolelor care au urmat acestei geniale descoperiri.

Astfel, tiparul a avut un rol hotărâtor în fixarea, unificarea și dezvoltarea limbilor naționale ale popoarelor europene. Acest proces lingvistic a condus în mod inevitabil la accentuarea conștiinței de neam, de apartenență la o comunitate etnică și, pe cale de consecință, a contribuit în mod esențial la apariția națiunilor europene moderne.

O altă consecință, de importanță similară, a constituit-o coagularea unei categorii sociale legate indisolubil de scris și de tipar, anume intelectualitatea, care avea să joace un rol determinant în dezvoltarea și progresul societății și fără de care ne este imposibil să ne imaginăm lumea contemporană.

Nu credem că această epocală descoperire sau genială invenție s-a materializat întâmplător într-o Biblie, ci, mai mult ca sigur, a fost nu numai concretizarea unei imperioase necesități istorice, cât mai ales a unei inspirații divine fără precedent.

Cu siguranță, lumea ar fi fost alta fără tiparul lui Gutenberg și treptele spiritualității umane spre epoca informațională ar fi fost urcate într-un interval de timp mai îndelungat și într-un mod mult mai anevoios, pe care greu ni-l putem imagina.

Să apreciem, așadar, tiparul, chiar în această eră a internetului, și să prețuim cartea, ca unele dintre cele mai de preț bunuri ale patrimoniului universal și ca unelte ale răspândirii ideilor de democrație și progres.

Mulțumesc.