Stenogramă plen

Bună dimineața!

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 30 septembrie 2014.

Stimați colegi,

Vă informăm că Biroul permanent, întrunit în ședința din data de 29 septembrie 2014, a hotărât pentru această săptămână depunerea în scris a întrebărilor și interpelărilor formulate de senatori și înregistrate la secretariatul desemnat.

Vă mulțumesc.

Intrăm în declarații politice.

O invit la microfon pe doamna senator Firea Gabriela.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Rectificarea bugetară aduce mai mulți bani pentru educație, sănătate și confortul cetățenilor”.

Pentru cei mai puțin familiarizați cu modul de întocmire a unui buget, care s-au grăbit să acuze Guvernul Ponta că a diminuat, cu ocazia rectificării bugetare, sumele destinate educației și sănătății, facem precizarea că, în realitate,

se vor acorda mai mulți bani pentru școli, mai mulți bani pentru sistemul de sănătate.

Bugetul Ministerului Sănătății apare ca fiind diminuat cu 265 de milioane de lei din cauza reducerii cu 408 milioane de lei a transferurilor de echilibrare către Fondul național de sănătate, fapt datorat exclusiv gradului de creștere a colectării contribuțiilor pentru sănătate, ceea ce duce la reducerea necesarului de finanțare a fondului din bugetul Ministerului Sănătății.

Prin urmare, rectificarea _de facto_ operată de sănătate este una pozitivă, de peste 140 de milioane de lei, care vor fi direcționați către programele naționale de sănătate, reabilitarea maternităților, finanțarea centrelor de permanență, măsuri de prevenire a Ebola, precum și pentru finanțarea drepturilor salariale ale personalului din spitalele aflate în rețeaua autorităților administrației publice locale și a activității serviciilor de ambulanță.

În ceea ce privește educația, reducerea cu 34 de milioane de lei a bugetului ministerului de resort este strict contabilă, generată de diminuarea cu 50 de milioane de lei a capitolului „Cheltuieli cu proiecte finanțate prin fonduri europene nerambursabile”, diminuare bazată pe execuția bugetară înregistrată la 31 august.

Trebuie precizat însă că, în ciuda acestei reduceri a sumei bugetate, aceasta reprezintă o dublare, de fapt, a sumei cheltuite la acest capitol în 2013, 355% din execuția bugetară pe 2012, 852% din cea pe 2010 și 5.615% din cea pe 2009. Progresul este mai mult decât evident.

În rest, rectificarea bugetului educației este una pozitivă, urmând a fi suplimentate transferurile către universități – 1,8 milioane de lei, cheltuielile cu transportul studenților – 3 milioane de lei sau cele pentru investiții – 10 milioane de lei. Tot pentru educație se vor aloca, prin intermediul bugetelor autorităților publice locale, sume defalcate din TVA, peste 140 de milioane de lei, care vor fi folosite pentru salarii în învățământul preuniversitar și special, precum și pentru plata unor titluri executorii în învățământul preuniversitar, special și superior de stat.

De asemenea, proiectele autorităților locale primesc un plus de un miliard de lei prin Programul național de dezvoltare locală, gestionat de Ministerul Dezvoltării. Acești bani vor putea fi folosiți pentru sporirea confortului cetățenilor, la lucrări de reabilitare și asfaltare a drumurilor, lucrări de canalizare și apă curentă, precum și la alte lucrări de construcții, toate în interes public, inclusiv reparații și consolidare de școli și grădinițe.

## Și eu vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea Mario Ovidiu. Se pregătește domnul senator Oprea Dumitru, liderul opoziției reunite.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică se numește „«Maria are o lamă nouă» sau cum a reformat PSD educația în România”.

## Stimați colegi senatori,

Mi-am rezervat această intervenție pentru a bate public obrazul acestui Guvern nepăsător, care amână zi de zi progresul copiilor, de data aceasta lăsându-i pe cei mici fără manuale într-una din cele mai importante etape a creșterii lor. Acești demagogi care și-au fabricat propriile diplome pentru a ajunge cineva conduc ministerele unei țări și ne mint viitorul cu reforme educaționale care nu au prins niciodată contur, pentru că au devenit reforme electorale în sprijinul baronilor ce citesc cu asistență.

În numele părinților dezamăgiți și bulversați de interesele obscure apărute în spatele licitației pentru manuale, îi transmit domnului Remus Pricopie că am să mă opun prostirii maselor de către PSD, care consideră că șpaga te ajută în viață mai mult decât cărțile. Mă opun acestui ministru incult, care s-a făcut de râs, arătând că nu-și cunoaște nici măcar originea numelui. Aceasta nu este ură personală, este un dispreț politic și social manifestat față de abuzul unui partid cu membri școliți pe sistemul PCR – Pile, Cunoștințe, Relații. Este o piedică simbolică pusă unui lider de toată jena, care confundă lupoaica din mitologia romană cu o vulpe ce nu figura în evidențe ca cetățean.

Copiii vor aștepta și în luna octombrie manualele la clasă. Până atunci, cadrele didactice vor improviza un sistem de pedagogie, în lipsa cărților care nu trebuie să lipsească de pe bănci. Până când se vor plăti polițele, până când cei nedreptățiți vor contesta, până când cadrele didactice vor consulta materialele propuse.

## Domnule Pricopie,

Poate nu-i atât de rușinos să nu deosebești un lup de o vulpe, dar este o dovadă de tupeu fără margini să rămâi înfipt într-un guvern ce sfidează limita penibilului la fel ca acei inculți în negare pe care-i cumpărați în campanii, grație neștiinței pe care o încurajați. Reprezentați un guvern care elimină, la orice nivel posibil, cetățenii ce gândesc și se exprimă ca atare împotriva nedreptăților și abuzurilor pe care

Vă mulțumesc, domnule senator, pentru raportul prezentat în fața Senatului, care a luat exact 10 minute din timpul alocat, de 23 de minute.

Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea Dumitru. Se pregătește doamna senator Doina Silistru. Vă rog, domnule senator.

Un comentariu la declarația anterioară. Se pare că, de zeci de ani, Ana avea și mere, avea și Abecedar. De un an, nu mai e nici Ana, nu mai sunt nici merele, nu mai este nici Abecedar. Halal educație!

Declarația mea poartă titlul „Premierul Ponta suferă de amnezie când vine vorba de redevențe”.

Declarațiile lui Victor Ponta în Statele Unite cu privire la exploatarea resurselor naturale readuc în actualitate ipocrizia fără seamăn pe acest subiect. În 2012, aceeași persoană, aflată pe atunci în opoziție, era virulentă la adresa premierului Ungureanu în legătură cu nivelul redevențelor percepute de România. Mai mult, a inițiat o moțiune de cenzură în care acuza Executivul PDL de servirea unor interese străine României și de vânzarea, în condiții inacceptabile, a bogățiilor naționale. În plus, pretindea că acel Guvern ar fi gestionat resursele țării în condiții de șantaj extern.

Dublul limbaj al lui Ponta se vede din nou, prin prisma declarațiilor făcute după o întrevedere cu reprezentanții a două mari companii americane. Astfel, a uitat brusc de discursul cu șantajiștii străini, anunțând că redevențele, din 2015, nu vor crește spectaculos, contrar propagandei sale anterioare, din 2012.

De fapt, când e sincer prim-ministrul? Când pe plan intern acuză că resursele țării sunt jefuite sau când declară că exploatarea resurselor de companii străine nu trebuie

descurajată? Era onest când pretindea că redevențele sunt prea mici sau atunci când se afișează ca adept al menținerii unui nivel cât mai scăzut al lor? Să-l luăm în seamă când își demonstrează veleitățile de populist pentru electoratul său sau când vorbește pe placul marilor corporații? Nu e greu să constați, a câta oară?, duplicitatea lui Victor Ponta în privința unor probleme fundamentale ale României.

Concluzia nu poate fi decât una singură: minciuna este resursa de aur a premierului, pe care o exploatează fără limite, în defavoarea națiunii.

Mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna Doina Silistru. Se pregătește domnul senator Frătean.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Utopii de toamnă”.

Stimați colegi,

La ora la care vorbim, de multe ori doar spectatori ai evenimentelor de pe scena politică, câțiva sunt actori de film. Domnul Iohannis, spre exemplu, a jucat până mai ieri în „A fost sau n-a fost?”. Cât pe ce să rămână ACL-ul fără candidat. Și ar fi fost păcat, spun eu, pentru că viitorul președinte al țării, care nu am niciun dubiu că va fi Victor Ponta, are nevoie de o luptă dreaptă pentru a fi validat moral. Nu ca domnul președinte în funcție, Traian Băsescu, personajul principal din „Țepele din Navarone” – sau or fi fost „tunurile”, nu-mi mai amintesc bine –, căruia 7,5 milioane de români i-au cerut înapoi banii pe bilete. Dar ăsta e deja film de arhivă; s-a așternut un praf pe role...

Între timp, alte filme, cu buget mai mare sau mai mic, s-au făcut. Unul dintre acestea, regizat chiar de președinte, este „Blonda de la Drept”. Știți subiectul: este despre o studentă blondă care, în momentele-cheie ale sesiunii, dă cu mopul, împletește sau gătește. Frumos, dar cam slab scenariul, drept pentru care nici spectatorii nu se prea îngrămădesc în cinematografe.

Revenind însă la domnul Iohannis, căruia nu pot să-i doresc succes din cauza convingerii exprimate mai sus, să ne-ntrebăm ce-ar fi fost dacă justiția se pronunța, repede și clar, în defavoarea Domniei Sale. ACL-ul oricum mergea de la început pe o gheață subțire. Rămâneau fără candidat, un fel de „Moartea domnului Lăzărescu”, dar fără ambulanțe și spitale. Din fericire, nu e cazul, dar continui cu proiecția aceasta.

Fără candidat – care, că veni vorba, și-ar fi pierdut și funcția de primar, nu numai mult doritul „Buletin de București” –, ACL-ul s-ar fi rupt. Nu chiar ca-n „Armageddon – Sfârșitul lumii?”, dar câteva cariere politice s-ar fi sfârșit înainte de a începe, cu regretul, a câta oară mărturisit, că ieșirea de la guvernare a fost o greșeală. Din fericire, încă o dată spun, nu e cazul. Fără candidatul ACL, victoria lui Victor Ponta ar fi fost mult mai dificilă, pentru că, în loc să ne raportăm la o entitate clară, cu statură de adversar serios – deși ieri poza în partener de nădejde, alături de partidul pe care îl conduce –, ne-am fi risipit forțele în mai multe direcții. Și cine ar fi beneficiat de pe urma ruperii ACL? Poate domnul Meleșcanu, care oricum își trage seva din PNL? Probabil și domnul Tăriceanu, despre care nu se poate spune că nu este unul dintre liberalii autentici ai țării. Dar „blonda de la Drept”? E posibil, dar nu foarte mult, pentru că s-a cam dus vremea primarilor care dormeau cu poza ei sub pernă.

Mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Petru Frătean. Se pregătește domnul senator Marin Burlea.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Declarația mea de astăzi se intitulează „Cine nu are bătrâni să-și cumpere”.

„Cine nu are bătrâni să-și cumpere”, spune un vechi proverb românesc, să-i asculte, să-i iubească și să-i respecte. Vârstnicii noștri sunt cei care ne-au vegheat în perioada copilăriei și ne-au modelat spiritul. Experiența lor este foarte prețioasă, confruntările lor cu viața ne emoționează, iar blândețea și răbdarea lor ne fac mai buni. La fel ca într-o familie, cu toții le datorăm celor din generațiile vârstnice respect pentru ce ne-au oferit, pentru educația și pentru valorile pe care ni le-au transmis. Avem o datorie foarte mare față de ei și nu numai că sunt cei care au construit România, dar sunt și cei care în continuare păstrează la nivel social un echilibru al ideilor și al atitudinii.

Din păcate, pensionarii sunt o categorie socială care a suferit adeseori în urma unor decizii greșite ale politicienilor, fiind subiectul unor programe de austeritate complet greșite.

Noi, Partidul Social Democrat și Guvernul Victor Ponta, am început să le facem dreptate. Am contestat la Curtea Constituțională tentativa Guvernului PDL de a tăia pensiile și am avut câștig de cauză. Am returnat banii tăiați pe nedrept pensionarilor de către guvernarea PDL. Nu le-am dat pomană, deoarece erau drepturile lor, drepturi care fuseseră încălcate, și doar am reparat nedreptățile.

Ne-am ținut de cuvânt și am indexat pensiile cu rata inflației și anul trecut, și în acest an. Prin reducerea TVA-ului la pâine, a prețului la energie electrică, compensarea medicamentelor cu 90% pentru cei cu pensii sub 1.000 de lei și prin alte tipuri de sprijin social, vrem să atenuăm lucrurile dificile care țin de viața de zi cu zi a oricărui om care în această țară trăiește din pensie.

Vom continua cu măsurile reparatorii și cu respectarea legislației, în așa fel încât de la 1 ianuarie 2015 pensia să fie majorată, conform legii, cu 5%. De asemenea, se ia în calcul și majorarea pensiilor mici începând cu anul 2015.

Vreau să-i asigur pe toți cei care au muncit o viață întreagă că ne preocupă, în continuare, îmbunătățirea situației vârstnicilor. Mâine sărbătorim Ziua internațională a persoanelor vârstnice, ocazie cu care vreau să le transmit tuturor gândurile mele cele mai bune, sănătate și zile senine!

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Burlea Marin. Se pregătește domnul senator Tișe Alin.

Mulțumesc, domnule președinte.

Misiunea mea este relativ ușoară, pentru că abordez un subiect pe care l-a prezentat și colegul meu anterior, dar viziunea mea și postura mea de medic mă fac să am din alt unghi analiza făcută. Deci declarația se numește „1 octombrie – Ziua internațională a vârstnicilor”.

De multe ori, societatea tratează vârstnicii ca pe niște cetățeni-problemă, dependenți economic de stat și instituțiile statului și sunt văzuți ca o categorie inactivă, vulnerabilă, o povară pentru ceilalți. Definiția persoanei vârstnice nu trebuie să stigmatizeze pe nimeni și nici să definească o categorie de oameni vulnerabili și marginalizați, până la urmă, pentru că viața arată, în fiecare zi, că orice categorie de vârstă are doza ei de vulnerabilitate, iar viața, în sine, îl transformă pe cel care astăzi este tânăr, peste un număr de ani, în bătrân.

Imediat după 1990, populația României a început să scadă constant și asta e problema pe care aș vrea să o supun meditației.

Asistăm, mai mult sau mai puțin contemplativ, la o depopulare a României. Orice strategie economică fără un segment de populație tânără și activă este iluzorie, este fantezistă. Previziunile pentru 2030 arată că populația va fi de maximum 20 de milioane. Părerea mea este că aceasta este o eroare statistică. 16 milioane este o cifră la care trebuie să ne gândim mai mult, din care 4 milioane sunt de vârsta a treia. Toate statisticile arată că în 2060 România ar urma să aibă 35% din populație peste 65 de ani și 13% peste 80 de ani. E clar că e un motiv de preocupare, de îngrijorare, în același timp de grijă pe care trebuie să o avem față de acest segment populațional.

Cele mai multe persoane din categoria vârstnicilor trăiesc în mediul rural. Nu au facilități precum apă curentă, racord la gaze, canalizare, baie și așa mai departe, iar nivelul de trai al acestora este mult mai scăzut. Cel mai adesea ei sunt singuri, fără ajutor și eu cred că societatea are datoria să găsească soluții pentru ei. Cea mai mare parte a lor, cum spuneam, sunt pensionari. Unii sunt activi, între 65 și 74 de ani, cam 17,6%.

Cu toate aceste neajunsuri, în România persoanele vârstnice sunt privite și tratate într-un mod ceva mai pozitiv, comparativ cu alte state europene, unde se consideră că, din punct de vedere economic, o societate cu populație vârstnică crescută are cheltuieli mai mari. Și asta este realitatea, dar este normal să fie așa.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Tișe Alin. Se pregătește domnul senator Florian Coca.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează „Guvernul PSD a început campania de pomeni electorale”.

Distinși colegi,

Guvernul PSD a decis că banii din bugetul național nu sunt bani publici, ci sunt privați: aparțin PSD-ului. Așa că PSD poate dispune de bugetul național exact ca de bugetul partidului, fără criterii obiective și prin alocări secrete, majoritatea, exact înaintea campaniilor electorale.

Guvernul PSD a renunțat total la transparență în alocarea banilor publici, a eliminat criteriile de transparență, a eliminat criteriile obiective și a introdus un singur criteriu, subiectiv: voința și pixul ministrului.

Le reamintim că doar în vremea dictaturii totalitare criteriul reprezenta voința personală și era suficient pentru a putea să conduci o țară. Într-o democrație, banii publici se cheltuie și se alocă transparent, prin hotărâri de guvern publicate în Monitorul Oficial. Altfel, comunitatea care contribuie cu acești bani la bugetul de stat nu doar că nu este consultată, ci este ignorată.

Guvernul PSD a decis că sănătatea, educația, cultura, proiectele cu fonduri europene, infrastructura, autostrăzile, școlile nu sunt lucruri prioritate pentru țară și cetățeni. Prioritatea zero o reprezintă campania electorală a premierului, mai exact campania de pomeni electorale, pe care le alocă în momentele acestea întregului popor.

Guvernul PSD a constatat, probabil, în acest periplu electoral că spitalele noastre au suficiente aparate medicale, că sunt suficiente spitale, mai ales regionale, că nu mai sunt școli cu toalete în curte, că s-au finalizat toate manualele, că nu mai avem sate fără electricitate – doar toți copiii au tablete și smartphone-uri pe care să le încarce de la curent –, că autostrăzile brăzdează țara în lung și în lat, legând Constanța de granița cu Ungaria și Timișoara, că marii producători, exportatori și deci contribuabili la bugetul de stat au drumuri expres pe care pot să facă export, că suntem independenți și securizați energetic în prag de iarnă, că nu mai există localitate inundabilă pentru că s-au ridicat prea multe diguri ori că nu mai alunecă niciun munte pentru că s-au plantat suficiente păduri.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Florian Coca. Se pregătește domnul senator Sorin Lazăr.

Mulțumesc, domnule președinte. Declarația mea politică poartă titlul „Ziua internațională a persoanelor vârstnice”.

Ne aflăm în Anul european al îmbătrânirii active și al solidarității între generații. Aceasta este frumoasa deviză sub care sărbătorim în prezent Ziua internațională a persoanelor vârstnice. Îmbătrânirea activă este atât o aspirație și o cerință a vieții individuale sănătoase, cât și o necesitate socială, date fiind procesele de îmbătrânire a populației în cele mai multe din statele dezvoltate ale lumii.

Potrivit aprecierilor Oficiului European de Statistică – Eurostat, aproape o treime din cetățenii Uniunii Europene vor avea vârsta de peste 65 de ani până în 2050. Și în România segmentul populației vârstnice, de peste 60 de ani, va înregistra o tendință de creștere, de la 3,1 milioane în 2004 la 5 milioane în 2050.

Ponderea mare și în creștere a acestei categorii de vârstă și problemele specifice pe care le trăiește au determinat statele lumii ca în fiecare an, la 1 octombrie, să marcheze prin diferite acțiuni Ziua internațională a persoanelor vârstnice.

În context internațional, primul plan de acțiune privind ajutorarea persoanelor vârstnice a fost elaborat de Organizația Națiunilor Unite în 1982, dar sărbătoarea vârstnicilor a fost instituită în decembrie 1990 de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, în baza Rezoluției nr. 45/106. Printr-o serie de rezoluții ulterioare, Adunarea Generală a ONU și Consiliul Economic și Social au cerut guvernelor statelor membre ONU să elaboreze cu prioritate programe vizând sprijinirea persoanelor de vârsta a treia. În acest sens, în cadrul guvernelor statelor lumii au fost înființate departamente specializate pe acest gen de probleme.

După cum știți, Guvernul României s-a conformat acestor recomandări și practici, iar Guvernul actual a introdus expresia „persoanele vârstnice” chiar în denumirea Ministerului Muncii. Lucrul acesta nu este întâmplător sau lipsit de importanță, ci reflectă preocuparea alianței aflate la guvernare de a trata cu mare atenție și spirit de solidaritate problematica vieții persoanelor de vârsta a treia.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Sorin Lazăr. Se pregătește domnul senator Ichim Paul.

## **Domnul Sorin Constantin Lazăr:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Astăzi doresc să supun atenției dumneavoastră importanța dreptului de vot. Procesul decizional public știm cu toții că este influențat prin vot. Astfel, cetățenii cu drept de vot pot participa la conducerea statului, pot participa la guvernare, prin votul lor desemnând organele reprezentative ale poporului.

Stabilirea dreptului poporului de a participa la guvernare și de a se bucura de sufragiu universal este reglementată chiar în Declarația universală...

Domnilor colegi, vă rog să păstrați liniștea în sală.

...a drepturilor omului astfel, prin art. 21: „Voința poporului trebuie să constituie baza puterii de stat. Această voință trebuie să fie exprimată prin alegeri nefalsificate, care să aibă loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal și exprimat prin vot secret sau urmând o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului.”

Domnule senator Coca..., iertați-mă, domnule coleg..., domnule Coca...

Domnule președinte, vă rog să restabiliți liniștea în sală.

Domnule Coca, vă rog să folosiți scaunul pe care îl aveți. Vă rog frumos.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Încă puțin și închei.

Vă rog.

Am făcut această introducere pentru a readuce aminte că de noi depinde ceea ce se va întâmpla la alegerile de la începutul lui noiembrie. De noi depinde, de clasa politică, dacă ne vom asuma promisiunile făcute în campania electorală, astfel ca toți cetățenii să privească cu mai multă încredere spre liderii politici.

Nu este o noutate că, în ultimii ani, s-a înregistrat un declin al participării la vot în România. Problema este că absenteismul poate reprezenta o sancțiune adusă clasei politice sau, și mai rău, lipsa de interes a cetățeanului.

Stimați colegi,

Este necesar să luăm măsuri cu privire la repararea imaginii pe care o au anumite partide politice în fața electoratului. Ar trebui să fim mai atenți asupra calității persoanelor desemnate să intre în lupta electorală, pentru că, în caz contrar, ne putem afla iar în situația de a ne plânge de procentul mic al participării la vot sau de o formă de protest a voturilor albe sau a voturilor cu mai multe ștampile. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Paul Ichim. Se pregătește domnul senator Găvrilă Ghilea.

## **Domnul Paul Ichim:**

„Despre realitățile, și nu despre realizările din terapia oncologică”

Ce am de spus astăzi vă rog să nu o luați cu notă electorală, pentru că nu este cu notă electorală. Aș fi spus-o și în altă perioadă, nu neapărat preelectoral. Dacă o să mă urmăriți cu atenție, o să vedeți că nu am nimic neapărat politic de acuzat pe cineva, ci este o realitate pe care trebuie să o cunoască toată lumea.

Din toate programele din sănătate, cu care toți suntem de acord că există, am ales-o pe cea din patologia oncologică.

Vă informez că știu bine această problemă, sunt unul din parlamentarii care vin de la patul bolnavului, așa cum, de fapt, sunt toți colegii noștri senatori, deci, cum se spune, vin de la rasul ierbii, cunosc realitatea de la rasul ierbii. Acum 30 de ani...

Domnilor colegi, din respect pentru colegul care face această declarație politică, vă rog să vă așezați în bănci. Vă rog, domnule senator.

Propun, dacă este atâta patimă politică, să dotăm Parlamentul și cu niște Xanax, ca să se mai calmeze lumea.

Deci, acum 30 de ani, pe vremuri, când abia intram în practica medicală, patologia oncologică era destul de rară, se vorbea doar despre incidența cancerului la persoanele vârstnice, despre cancer în familii de canceroși. Realitatea de azi: aproape că nu există familie în țară care să nu aibă pe unul din membrii săi cu o astfel de patologie, nu există categorie de vârstă care să fie iertată de astfel de patologie. Operațiile, acum 30 de ani, erau complexe, normal. Patologia chirurgical-oncologică și tehnica chirurgicală complexă erau o raritate, erau urmărite de întreaga echipă chirurgicală. Astăzi, ea a devenit ceva uzual, nu există zi lăsată de la Dumnezeu să nu ai de operat un pacient cu patologie oncologică.

Bun. Nu dezvolt, din patologia asta oncologică și din problemele oncologiei, lista de compensate, noile molecule... Se vede că nici după șase ani nu s-a terminat. Nu a făcut-o nici ministrul nostru și nu a definitivat-o, nu o definitivează nici ministrul actual. Se tot promite la televizor. Poate dă Dumnezeu și până la urmă se face cost-volum, acel preț, acel calcul nemaipomenit de către Casa de Asigurări.

Nu vorbesc nici de screening, nu vorbesc nici de screeningul mamar, care înseamnă în România milioane de ecografii sau mamografii făcute anual. Nu vorbesc de screeningul cancerului de col uterin, care ne poziționează în lume pe locul întâi, însă trebuie să rețin... ca om... s-a zis... avem de-a face cu o epidemie de patologie oncologică.

Și atunci despre ce vorbesc? Vorbesc de aparate de radioterapie.

Din știrea mea, există în România, din informațiile pe care le dețin, 17 centre care fac terapie prin radiații, distribuite total neuniform. Am să compar două zone care au cam același număr de populație deservită.

Ardealul – găsim centrele: Târgu-Mureș, Cluj, Oradea, mai nou – baftă cu ministrul Ritli –, Timișoara, Brașov, Sibiu.

Luăm Moldova, de unde vin – Iașiul s-a chinuit, în sfârșit, și a terminat Institutul Oncologic și mai are trei acceleratoare liniare de particule, după ani de luptă; Bacăul a închis centrul acum patru-cinci ani și a mai rămas Galațiul, care avea două aparate, unul s-a terminat, a fost scos din funcțiune – era depășit și uzat –, iar al doilea, defectat în vară, s-a putut rezolva prin canibalizarea unui aparat scos din funcțiune la Oradea și, în sfârșit, oamenii au putut să rezolve procedura terapeutică.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ghilea Găvrilă. Se pregătește domnul senator Deneș Ioan, cu scuzele de rigoare.

Vă rog, domnule senator.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează „Cine râde la... urnă râde mai bine”.

În data de 10 martie 2014, într-o interpelare adresată noului titular, la acea vreme, al portofoliului dialogului social, doamna Aurelia Cristea, reaminteam că revizuirea urgentă a Legii nr. 62/2011 a reprezentat una din promisiunile pe baza căreia USL a obținut un suport important din partea marilor centrale sindicale în competițiile electorale ale anului 2012.

Prin demersul meu parlamentar sesizam faptul că modificarea acestui act normativ încă bătea pasul pe loc, cel mai mare dezavantaj resimțit de sindicate fiind imposibilitatea încheierii contractelor colective de muncă la nivel național și pe domenii de activitate.

În acest context, solicitam doamnei ministru delegat să prezinte strategia pe termen scurt pe care o va implementa pentru consolidarea relației cu sindicatele în vederea asigurării unei protecții reale a salariaților și alinierii relațiilor de muncă din România la cele din Uniunea Europeană.

Am presimțit, lecturând răspunsul remis câteva săptămâni mai târziu de la cabinetul ministrului delegat pentru dialog social, că promisiunile preelectorale ale USL au reprezentat doar un cadou otrăvit pentru sindicate.

M-am convins însă de acest trist adevăr recent, când am aflat că răbdarea marilor centrale sindicale dă în clocot, în următoarele săptămâni, în plină campanie electorală, fiind programate ample acțiuni de protest.

Dar nici nu-i de mirare, atâta vreme cât, în primăvara anului 2013, Victor Viorel Ponta declara solemn: „Legea dialogului social vreau să o promovăm rapid și să facem toate acele modificări care permit ca drepturile salariaților să fie protejate”, iar un an mai târziu, în răspunsul la interpelarea pe care i-am adresat-o, ministrul delegat pentru dialog social o întorcea ca la Ploiești: „Prim-ministrul a precizat faptul că amendarea Legii nr. 62/2011 este posibilă doar în urma unui consens tripartit și că nu pot fi avute în vedere doar aspecte convenite între Guvern și sindicate.”

Prins între ciocanul federațiilor sindicale și nicovala organizațiilor patronale, premierul va afla în curând că obținerea de avantaje pe termen scurt prin câștigarea bunăvoinței partenerilor sociali doar pe baza unor promisiuni, fie ele și electorale, fără acoperire, reprezintă foloase necuvenite, care se pot întoarce împotriva celui care le-a primit.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Deneș Ioan. Se pregătește domnul senator Constantinescu Florin.

Vă rog, domnule senator, și, încă o dată, scuze.

Nu trebuie să îmi cereți scuze, domnule președinte de ședință. E normal, sunt colegi care, probabil, au și alte urgențe.

Declarația mea politică am intitulat-o „Candidatul potrivit... la timpul potrivit!”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Deși oficial încă n-a început, campania electorală pentru alegerile prezidențiale de anul acesta pare să aibă deja o vârstă venerabilă. De ce avem acest sentiment? În primul rând, datorită acțiunilor politice care au vizat-o și i-au premers. Mă refer îndeosebi la ruperea USL și încheierea unor noi alianțe electorale, la implicarea pe față a actualului președinte la apariția și dispariția unor prezidențiabili, dar și la șicanarea mediatică și administrativă a altora, la senzația publică a implicării presei, justiției și serviciilor în demersul electoral, la numărul mare de candidați care se visează președinte de țară sau doar sunt puși de alții să fărâmițeze rezultatele electorale pe cele două axe politice firești: stânga și dreapta.

Un lucru e cert: peste câteva zile va începe poate cea mai atipică și dură campanie electorală din istoria ultimelor decenii din România. Atipică pentru că se poartă deja cu mijloace care par a fi din anturajul ridicolului unui marketing de produs. Cum altfel ar putea fi catalogate gesturile de susținere retorică la adresa propriului candidat, altfel, mut ca o lebădă, de genul „Domnule, sunteți frumos, femeile vor să vă atingă, lăsați-vă atins!” sau „Cine comunică mai bine atunci când tace?”, ori cumpărarea de borș și zacuscă de la târgurile tradiționale de către o candidată care, deși sare cu parașuta, greu poate fi imaginată mâncând zacuscă pe pâine ori zeamă acră cu tacâmuri de pui?

În același timp, duritatea campaniei electorale ce stă să înceapă e dată și de faliile sociale și de opinie pe care au reușit, prin acțiunile lor, să le traseze în România actualul președinte și regimul care l-a susținut. Societatea românească pare să nu mai cunoască noțiunea de „noi”, adică noi toți românii, ci doar pe acelea de „ai noștri” și „ai voștri”.

E doar unul dintre motivele pentru care Victor Ponta, candidatul PSD, va câștiga alegerile și va deveni Președintele României. E candidatul potrivit la timpul potrivit. E politicianul echilibrat, capabil să reunească societatea românească atât de dezbinată astăzi. E prezidențiabilul diplomat în acțiuni și declarații în vremuri atât de tensionate geopolitic. E câștigătorul social-democrat care, odată ajuns președinte, va fi reprezentantul tuturor românilor, nu doar „al nostru”. Din decembrie încolo, veți simți asta cu toții. Veți vedea.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Florin Constantinescu. Se pregătește doamna senator Rozalia Biró.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației de astăzi este „România trebuie să continue progresele”.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

În ultimii ani, România a făcut progrese remarcabile în domeniul economic, progrese care trebuie continuate.

Dacă în 2009–2010 asistam la cea mai mare cădere economică din Uniunea Europeană, după țările baltice, în anul 2013 aveam a doua creștere economică din Uniunea Europeană, iar, anul acesta, cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, România depășind PIB-ul din 2008, Guvernul Victor Ponta recuperând tot ce s-a pierdut în timpul crizei.

Câteva date concrete sunt relevante în acest sens. Stimularea industriei românești a condus la creșterea producției. Un factor important a fost acela că investitorii străini și-au recăpătat încrederea în economia românească, iar investițiile străine directe sunt la maximumul ultimilor patru ani. Un alt factor important, despre care am vorbit și la Gala Consiliului național al întreprinderilor private mici și mijlocii din România, de săptămâna trecută, a fost adoptarea noii legi a IMM-urilor. De acest act normativ beneficiază acum peste 700.000 de întreprinderi din România, firme care gestionează aproximativ 60% din totalul locurilor de muncă și peste 60% din produsul intern brut.

Date recente din agricultură arată că România este pe locul doi la producția de porumb în Europa, după Franța. Producătorii români urmează să strângă 11,5 milioane de tone de porumb în această toamnă, o cantitate similară cu cea de anul trecut, în valoare de 1,5 miliarde de euro.

Rata de absorbție a fondurilor europene a ajuns la peste 35%, un nou record pentru țara noastră, care a influențat în mod pozitiv și rata de construcție de autostrăzi. S-au mai construit 250 de km până în prezent și peste 150 de km vor fi deschiși traficului în 2014–2015.

În plan social au fost create, în primii doi ani de guvernare Ponta, 140 de mii de locuri de muncă. Noi joburi vor fi create prin atragerea fondurilor europene, investițiile statului, în special în infrastructură, facilitățile acordate firmelor pentru angajarea de tineri și pentru crearea de locuri de muncă și deblocarea la angajarea în sistemul public. Rata de ocupare a populației cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani a ajuns la 61,2% în cel de-al doilea trimestru din 2014, în creștere cu 1,7 procente față de trimestrul anterior, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.

Vă mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Rozalia Biró. Se pregătește domnul senator Boeriu Valeriu. Vă rog, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice este „26 septembrie – Ziua europeană a limbilor”.

Stimați colegi,

Ziua europeană a limbilor, declarată de către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, este celebrată în fiecare an pe 26 septembrie.

Consider că ar trebui să cunoaștem faptul că Europa are un patrimoniu lingvistic bogat și variat, și aici mă refer la cele 225 de limbi autohtone, incluzând dialectele, în 59 de țări, cu o populație totală de 737 de milioane. În Europa, în anul 2013, se vorbesc 24 de limbi oficiale.

Nu putem vorbi despre Ziua europeană a limbilor, care a trecut neobservată de către autoritățile locale unde trăiesc minorități naționale, fără a face legătură cu multilingvismul, ce este corelat cu existența minorităților naționale și a limbilor vorbite de aceste minorități.

Problematica privind minoritățile naționale din Europa a făcut obiectul unor lungi dezbateri, care au determinat Consiliul Europei să creeze două instrumente internaționale importante cu privire la protecția și promovarea bogăției lingvistice din Europa. Primul este Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, care e în vigoare în 22 de state. Al doilea este Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, convenție care conține anumite dispoziții pentru limbile minoritare și care a fost adoptată de 39 de state.

Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale este primul instrument juridic multilateral destinat protecției minorităților naționale. România a ratificat Convenția-cadru la 11 mai 1995.

Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare a fost adoptată la Strasbourg în 1992, semnată de România în 1995 și ratificată prin Legea nr. 282/2007. Carta a intrat în vigoare începând din 1 mai 2008.

Chiar dacă au trecut atâția ani de la adoptarea legilor de ratificare, punerea în practică a prevederilor cuprinse în aceste acte normative lasă mult de dorit. Chiar dacă avem stabilit în legea fundamentală, la art. 120 alin. (2), că „în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice

Vă mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Valeriu Boeriu. Se pregătește domnul senator Todirașcu Valeriu.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Valeriu Victor Boeriu:**

Vă mulțumesc. Declarația politică...

Vă rog să păstrați liniștea în sală.

Declarația mea politică se numește „Târgul primarilor funcționează”.

Guvernul cumpără primari pentru Partidul Socialist. A apărut o nouă specie de primar – primarul migrator. Acesta este un primar vertical, ancorat puternic în propriul partid, dar care este măcinat de frământări doctrinare, mai ales după apariția bombei că Iohannis s-a întâlnit cu Băsescu în 2012.

Partidul Socialist profită acum de vulnerabilitatea primarului migrator și îi oferă inelul de logodnă sub forma unor fonduri din banul public.

Guvernul cumpără primari, iar, prin aceștia, cumpără voturi. Partidul Socialist nu mai cumpără voturi individual, cu clasica găleată roșie, zahărul, uleiul și parizerul de pui, ci cumpără pachete de voturi prin primarii migratori.

Pot să înțeleg până la un punct cumpărarea de primari împreună cu voturile aferente. Pot să înțeleg și prețul mare cerut de migratori, pentru că nu-i prost cine cere, prost este cine dă. Și dă Guvernul. Nu înțeleg însă cum Partidul Socialist cumpără – e drept, din ban public – atât de scump. Dacă un primar cu 2.000 de voturi în tolbă primește 500.000 de lei, rezultă că prețul pentru un vot este de 250 de lei, adică de șase ori mai scump decât costul standard al unui vot, de 42 de lei și 85 de bani, cât costă o găleată roșie, zahărul, uleiul și parizerul de pui aferente.

Nu m-aș revolta dacă n-ar fi vorba de bani publici. Somez Guvernul să cheltuiască banul public în mod transparent și să respecte prețul standard. Dacă nu este în stare să cumpere voturi la prețul corect, să revină la lupta politică la care se pricepe cel mai bine, adică împărțirea de găleți roșii cu zahăr, cu ulei și parizer de pui, în valoare de 42 de lei și 85 de bani. Metoda va fi preluată, cu siguranță, și de alte partide, astfel că, în campanie, vor apărea găleți cu diferite inscripții, de exemplu: „Victor, președinte; Viorel, premier” sau „Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, preș”, că mai mult nu încape, oricât ar fi găleata, sau „Udrea președintelui”.

În gălețile Partidului Socialist se vor găsi, cu siguranță, și bilete de tramvai pe care vor fi înscrise realizările Guvernului Ponta.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Todirașcu Valeriu, cu rugămintea să se uite la ceas, că ne cunoaștem și vorbește foarte mult... și bine, este adevărat, dar o să ia din timpul colegilor.

Vă rog, domnule senator.

Se pregătește domnul senator Florian Bodog. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se numește „Cum pot contribui cetățenii la obținerea prosperității pentru ei și familiile lor la viitoarele alegeri prezidențiale”.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Corupția este cauza principală a sărăciei unei mari părți a populației. Lipsa respectului pentru cheltuirea banului public, necinstea și lăcomia celor aleși sau numiți să administreze, în interesul cetățenilor, banii acumulați la bugetul de stat, organizarea unor grupuri infracționale aparținând sau apropiate clasei politice, care au falimentat în mare parte firmele statului român, pentru ca apoi să le cumpere pe sume mai mici, au făcut ca România să fie în coada statelor Uniunii Europene în privința nivelului de trai.

Toate acestea au fost posibile pentru că, în România, nu se respectă principiile democratice, garantate cetățenilor prin Constituție, este subminat continuu statul de drept și se deturnează în interes personal sau se fură, pur și simplu, banii cetățenilor colectați prin taxe și impozite.

Prosperitatea cetățenilor și a statului român este confiscată de actuala clasă politică, iar exportul comportamentului nedemocratic din interiorul partidelor politice către organismele statului este urmarea deficiențelor actualelor legi ale partidelor politice și alegerilor, care nu garantează cetățenilor imposibilitatea apariției și funcționării unor partide nedemocratice. Cetățenii români sunt prizonierii actualei clase politice, iar soarta lor, ca și soarta României, depinde de modul cum sunt și vor fi organizate, în viitor, actualele partide și de modul cum sunt și vor fi alcătuite și respectate legile țării.

În perioada de preaderare la Uniunea Europeană, România a realizat progrese importante în privința

construcției unui stat democratic și de drept. Aceste progrese se datorează, în mare măsură, ministrului de justiție de atunci, Monica Macovei, care, împreună cu echipa sa, a imaginat și înființat organisme esențiale pentru combaterea corupției, DNA și ANI, organisme care și-au dovedit utilitatea în ultimii ani, dar care sunt în pericol prin atacul concertat al politicienilor corupți și al structurilor aservite acestora. Există astăzi riscul major de întoarcere la epoca imediat postcomunistă din perioada guvernării Iliescu–Năstase, când s-a acaparat, de către mafia politico-economică, aproximativ 80% din averea statului.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ați mâncat deja timpul domnului Dincă și al doamnei Boagiu.

Îl invit la microfon pe domnul Florian Bodog. Se pregătește domnul senator Viorel Chiriac.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „O națiune sănătoasă, proiectul fundamental al unui stat care are grijă de cetățenii săi”.

Stimați colegi,

Ne mai despart doar două zile până la debutul oficial al campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din acest an. Este cel mai bun prilej pentru a veni în fața dumneavoastră și a-mi exprima sprijinul și susținerea totală pentru candidatura domnului Victor Ponta, prim-ministru al României și președinte al Partidului Social Democrat din România.

Sunt mai multe argumente care vorbesc în favoarea candidaturii Domniei Sale. Astăzi, aș vrea să insist asupra proiectului său pentru sistemul sanitar din România, un proiect fundamental al unui stat responsabil, care are grijă de sănătatea cetățenilor săi. Pentru că românii au dreptul la servicii medicale de calitate. Pentru că, dincolo de toate celelalte politici sociale, dincolo de toate serviciile publice, investiția în sănătate este cea care ne va diferenția ca țară europeană dezvoltată și civilizată.

O societate puternică, dinamică, o societate care se dezvoltă armonios trebuie să ofere servicii medicale de calitate pentru a avea cetățeni sănătoși. Sub guvernarea PSD și a premierului Victor Ponta, ultimii doi ani au însemnat un accent mai mare pe deschiderea spitalelor, finanțarea unităților medicale, mărirea veniturilor pentru medici și extinderea serviciilor medicale. Sunt multe lucruri de îndreptat în domeniul sănătății, iar răul făcut de regimul Băsescu nu poate fi reparat peste noapte. Cu toate acestea, după atâția ani de subfinanțare și de batjocură la adresa medicilor și a pacienților, lucrurile au început să se schimbe.

Alături de proiectul creării de locuri de muncă și de continuare a întăririi statului, investiția în sănătate este fundamentală, iar Președintele României are un rol esențial în definirea strategiilor care pot permite dezvoltarea acestui domeniu. Românii trebuie să-și recapete încrederea în sistemul de sănătate, iar acest lucru este posibil doar dacă sistemul este accesibil tuturor, indiferent de venit, mediu de rezidență, vârstă sau etnie, dacă infrastructura este modernă, iar medicii sunt apreciați, stimulați din punct de vedere financiar și profesional, încurajați să rămână în țară și să facă performanță acasă, în România.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Chiriac Viorel. Se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se numește „Un om pentru istorie, un om pentru eternitate”.

## Stimați colegi,

Istoria consemnează în dreptul zilei de 30 septembrie 1452 înfăptuirea unei realizări excepționale a spiritului uman: tipărirea primei cărți, Biblia, cu 42 de rânduri și 1.282 de pagini, într-un tiraj fabulos pentru acele vremuri, de 200 de exemplare, de către Johannes Gutenberg.

Astfel, pentru prima dată a fost transpusă în practică ideea tipăririi, folosindu-se plăci pentru imprimare realizate din litere metalice mobile, marcându-se apariția tiparului, în accepțiunea modernă a acestui termen.

Biblia lui Gutenberg, cunoscută drept prima carte tipărită, era în limba latină și caracterele folosite erau reproduse după scrisul de mână. Prin această extraordinară realizare, genialul Johannes Gutenberg devine inițiatorul comunicării prin cuvântul scris tipărit, care în decursul vremurilor va căpăta o amploare inimaginabilă pentru acele timpuri de pionierat.

Desigur, această realizare tehnică spectaculoasă a avut un impact favorabil asupra opiniei publice, asupra culturii europene în ansamblul ei, imediat după difuzarea celor 200 de exemplare, începând cu data de 23 februarie 1455.

Dar adevărata importanță a tiparului constă în consecințele rezultate din utilizarea pe scară largă în decursul secolelor care au urmat acestei geniale descoperiri.

Astfel, tiparul a avut un rol hotărâtor în fixarea, unificarea și dezvoltarea limbilor naționale ale popoarelor europene. Acest proces lingvistic a condus în mod inevitabil la accentuarea conștiinței de neam, de apartenență la o comunitate etnică și, pe cale de consecință, a contribuit în mod esențial la apariția națiunilor europene moderne.

O altă consecință, de importanță similară, a constituit-o coagularea unei categorii sociale legate indisolubil de scris și de tipar, anume intelectualitatea, care avea să joace un rol determinant în dezvoltarea și progresul societății și fără de care ne este imposibil să ne imaginăm lumea contemporană.

Nu credem că această epocală descoperire sau genială invenție s-a materializat întâmplător într-o Biblie, ci, mai mult ca sigur, a fost nu numai concretizarea unei imperioase necesități istorice, cât mai ales a unei inspirații divine fără precedent.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Cordoș. Se pregătește domnul senator Pavel Marian. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația politică am intitulat-o „Măsurile Guvernului Ponta – sprijin pentru populație și mediul de afaceri”. Guvernul Ponta a demonstrat că se poate. Măsurile financiare adoptate recent au redat încrederea populației și mediului de afaceri în potențialul economic al României. În acest sens, am să punctez pe scurt cele mai importante măsuri:

a) Reducerea CAS de la 1 octombrie cu 5 puncte procentuale la angajator a adus beneficii nu doar companiilor, ci și statului, prin reducerea muncii la negru și încurajarea firmelor în achitarea taxelor. Fondurile rezultate în urma scăderii CAS vor fi de 500,4 milioane de lei pe lună, potrivit unei estimări. Astfel, pe lângă reducerea poverii fiscale, sumele economisite vor permite angajatorilor să ia o serie de măsuri pentru creșterea volumului investițiilor și a consumului. Noile investiții vor crea noi locuri de muncă, contribuind astfel la scăderea șomajului și la creșterea numărului angajaților.

b) Adoptarea Legii privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, a Legii privind scutirea la plată a unor debite provenite din pensii și a Legii privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor a constituit o măsură de reparare a nedreptăților ultimilor ani. În acest sens, au beneficiat de amnistia fiscală 50.000 de pensionari, 25.000 de bugetari și peste 20.000 de mame.

c) O altă măsură adoptată de Guvern în scopul încurajării investițiilor străine directe este implementarea schemei de ajutor de stat, prin care se alocă 100 de milioane de euro pe an, până în 2020, pentru a cofinanța investițiile cu impact major în economie.

d) Nu în ultimul rând, măsura creșterii competitivității până în 2020 prin identificarea și sprijinirea dezvoltării a 10 sectoare prioritare în cadrul unui plan concret de implementare poate duce la promovarea României între primele 10 economii la nivel european și la o prezență economică semnificativă la nivel mondial.

Stimați colegi,

Apropierea campaniei electorale a generat ideea că totul este electoral, deci nesustenabil, punând în plan secund eforturile Guvernului Ponta. Contrar acestor opinii, măsurile adoptate s-au dovedit viabile atât pentru populație, cât și pentru mediul de afaceri.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marian Pavel.

##

Domnul senator Marian Pavel...

Având în vedere că domnul senator a părăsit sala, îl invit

la microfon pe domnul senator Pereș Alexandru.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Onorați colegi,

Titlul declarației politice de astăzi este „Promisiuni deșarte, realități triste!”.

Tumultul ultimelor evenimente politice și jurnalistice – depunerea candidaturilor pentru Președinția României, moțiunea de cenzură, suspiciunile privind calitatea de ofițer

acoperit a unuia dintre candidați, deplasarea, subliniez „deplasarea”, nu „vizita oficială”, cum acreditează presa de partid, a premierului la sesiunea Adunării Generale a ONU și altele – nu trebuie să ne facă să trecem cu ușurință peste mărturisirea surprinzătoare făcută în fața Parlamentului de către doamna... sau domnișoara Ioana Petrescu, ministrul finanțelor. „Nu este treaba Guvernului să creeze locuri de muncă!”, a spus Domnia Sa. Spun surprinzătoare pentru că precizarea vine de la omul numărul doi ca importanță din Guvern, iar problema șomajului, considerată prioritară în Uniunea Europeană, a ajuns în atenția imediată a liderilor europeni, fie ei șefi de stat sau de guvern. Este foarte clar că opinia doamnei ministru reprezintă viziunea întregului Guvern Ponta, iar acest fapt stârnește o legitimă îngrijorare.

O asemenea poziție afirmată de un ministru socialist ridică un mare semn de întrebare, legat nu numai de ideologia, ci și de competența Guvernului. Echipa guvernamentală a domnului Ponta se pare că habar nu are pe ce lume trăiește. Crearea locurilor de muncă face parte din alfabetul, din rostul oricărei guvernări. Pentru a avea prosperitate, cetățeanul nu trebuie să fie beneficiarul unui program de ajutor social, ci trebuie să aibă asigurat un loc de muncă. PSD a ajuns la guvernare și pentru că a promis românilor, ca întotdeauna, că va crea un milion de locuri de muncă. Și aici s-a vorbit foarte mult de locurile de muncă pe care Guvernul Ponta le-a obținut sau le-a dat românilor în ultima perioadă. Aberantă promisiune, reeditată și neîndeplinită cu prilejul fiecărui ciclu electoral (e vorba de cele un milion de locuri de muncă). De trei ani, de când se află la guvernare, PSD nu a făcut decât să sufoce economia cu cele circa 35 de noi taxe și impozite introduse. Investițiile străine au scăzut cu 13,8% în primele opt luni ale anului curent, iar atragerea fondurilor europene pentru finanțarea infrastructurii rutiere este la pământ. În anul 2014 nu s-a făcut nimic pentru continuarea programului de construcție de autostrăzi, program care ar fi însemnat circa 200.000 de noi locuri de muncă pe orizontală, în industriile adiacente. La dezvoltarea regională, din 3,9 miliarde de euro alocate de Uniunea Europeană, s-au cheltuit doar 1,9 miliarde de euro; la mediu sunt alocate 4,4 miliarde de euro, dar s-au cheltuit doar 1,5 miliarde; la transporturi, 2,8 miliarde, s-au folosit doar 1,5 miliarde, iar la resurse umane, din 3,4 miliarde alocate României, nu s-a utilizat nici măcar un miliard de euro.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Având în vedere că timpul declarațiilor politice a expirat, următorii colegi au depus declarațiile politice:

– Saghian Gheorghe, Butunoi Ionel, Butnaru Florinel, Vochițoiu Haralambie, Pavel Marian, Marin Nicolae – Grupul parlamentar al PSD;

– Tomoiagă Liviu, Nicoară Marius Petre, Tătaru Nelu – Grupul parlamentar al PNL;

– Dincă Mărinică, Anca Boagiu – Grupul parlamentar al PDL;

– Nistor Vasile – Grupul parlamentar liberal-conservator. Declar închisă sesiunea de declarații politice.

Mulțumesc domnilor colegi, secretari ai Biroului, Rotaru Ion și Pereș Alexandru.

Vasile Nistor, președinte de ședință. Vă mulțumesc.

Pauză de cinci minute.

Declarația politică se intitulează „Vacanță parlamentară pentru campanie prezidențială”.

Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

După cum ne-am obișnuit să fim catalogați ca fiind într-o veșnică vacanță, consider că este necesar să vin la această tribună și să spun deschis și ferm că munca în teritoriu este activitatea cea mai importantă a Legislativului.

Suntem aleșii poporului. Cetățenii ne-au votat pentru a-i reprezenta în Parlament. Lucrul acesta nu înseamnă că ne-am mutat în București și peste patru ani ne întoarcem. În fiecare săptămână, conform programului aprobat de Biroul permanent, avem activitate în teritoriu.

Da, este normal ca o lună de zile să fim în teritoriu. Suntem în plină campanie prezidențială. Este firesc

să mergem în teritoriu și să vorbim cu fiecare cetățean cu drept de vot, ca acesta să poată vota în cunoștință de cauză.

Votul din noiembrie va fi unul decisiv pentru noi toți. Vom scăpa de președintele-jucător. Nu trebuie să uităm cât rău a făcut acest om poporului nostru. Nu va lăsa în urma sa decât vrajba dintre instituțiile statului sau dintre acestea și societate, deși Constituția prevede în mod expres funcția de mediator.

Avem nevoie de un președinte care să repare multiplele greșeli săvârșite de acest om, pot spune chiar dușman al poporului.

În această perioadă vom fi pe teren, vom continua misiunea aceasta de a identifica soluțiile bune pentru țară. Nu facem pauză și poate că măcar acum vom putea găsi înțelepciunea de a solidariza, întâiul pas esențial pentru a putea construi o cale de ieșire din criză pentru România și pentru a demonstra că politica poate și trebuie să fie conștiința fiecărui neam.

Cu deosebită stimă, senator Gheorghe Saghian.

Declarația politică este intitulată „Decontarea serviciilor conexe actului medical”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Încă din luna iunie, au fost aprobate Normele la Contractul-cadru de servicii medicale, prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 619/2014, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 403 bis din 30 mai, care prevăd, pentru prima dată, că pot fi decontate servicii psihologice de sănătate conexe actului medical.

Astfel, după ani de așteptări, statul s-a implicat în sprijinirea familiilor copiilor cu autism și a altor persoane cu probleme de sănătate, care vor putea beneficia de anumite servicii psihologice decontate de către CNAS: psihodiagnostic, consiliere psihologică, psihoterapie și psihopedagogie specială. Întrucât puține persoane cunosc normele de aplicare a unor legi, consider că e important ca noi să le facem cunoscute persoanelor din teritoriu. Ordinul Ministerului Sănătății nr. 619/2014 specifică faptul că cei diagnosticați cu autism vor beneficia de servicii precum consiliere psihologică clinică sau psihoterapia copilului și familiei numai la recomandarea medicului cu specialitatea psihiatrie pediatrică.

Persoanele în cauză pot beneficia de serviciile unui psiholog, psihoterapeut, kinetoterapeut, logoped la recomandarea medicului psihiatru.

Sunt însă voci din societatea civilă care critică actul normativ. Astfel, se susține că numărul de ore propus spre decontare este foarte mic, procedura de decontare (acum prin medicul psihiatru care diagnostichează, nu prin psihoterapeutul care face, de fapt, terapie) este foarte greoaie, iar medicii psihiatri care au contract cu CNAS sunt foarte puțini la nivel național, unele județe fiind neacoperite.

Consider că trebuie apreciat faptul că Ministerul Sănătății a răspuns necesității decontării acestor servicii conexe actului medical și că împreună cu societatea civilă ar trebui să identifice formula care să vină în sprijinul pacientului, în vederea acordării unor tratamente complexe.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Cu deosebită stimă, senator Butunoi Ionel Daniel.

Declarația politică se intitulează „Libertatea de expresie și de informare în Europa”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

Libertatea de expresie și de informare și libertatea mijloacelor de comunicare în masă sunt esențiale pentru existența unei democrații veritabile și pentru procesele democratice. Într-o manieră mai generală, libertatea de expresie și de informare este o componentă esențială și o necesitate de bază pentru persoane în contextul cetățeniei democratice și al dezvoltării durabile.

Marea majoritate a statelor membre nu aplică sancțiuni punitive, criminale sau de altă natură pentru calomnie, cel puțin atunci când sunt implicate mijloacele de comunicare în masă. Ocazional, au fost adoptate măsuri pozitive pentru a asigura faptul că aplicarea dispozițiilor legale în vigoare este în conformitate cu jurisprudența corespunzătoare a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Cu toate acestea, în multe alte state membre, sancțiuni punitive, administrative sau criminale sunt aplicate sau impuse frecvent pentru profesioniștii din mijloacele de comunicare în masă (în ceea ce privește activitatea executată în această calitate) sau din cadrul entităților de comunicare în masă. În plus, în câteva țări, inclusiv în cele care au dezincriminat calomnia, jurnaliștii par a se confrunta deseori cu acțiuni civile pentru calomnie, care, în anumite cazuri, au drept consecință plata unor amenzi foarte ridicate sau disproporționate.

Chiar în țările renumite pentru respectarea libertății de expresie și de informare, jurnaliștii fac uneori obiectul unor proceduri penale și ocazional al unor sancțiuni penale, inclusiv privarea de libertate, ca urmare a faptului că nu și-au făcut publice sursele sau că au avut acces sau au difuzat informații confidențiale în cazul în care acestea sunt în mod clar în interesul general și trebuie puse la dispoziția publicului.

Cu toate acestea, Consiliul Europei nu dispune de un mecanism pentru colectarea și tratarea sistematică a informațiilor privind îndeplinirea de către statele membre a obligației lor de respectare a libertății de expresie și de informare și a libertății și pluralismului mijloacelor de comunicare în masă și pentru favorizarea activă a condițiilor necesare pentru exercitarea acestor drepturi.

Declarația politică este intitulată „Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice este beneficiarul unor proiecte pe fonduri europene, de 90 de milioane de euro, ce vor crea mii de locuri de muncă”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice este beneficiarul unor proiecte pe fonduri europene, ale căror contracte au fost semnate săptămâna trecută, de 90 de milioane de euro, ce vor crea mii de locuri de muncă.

Banii europeni reprezintă cea mai simplă metodă pentru a crește nivelul de trai și pentru a veni în sprijinul persoanelor vulnerabile.

Proiectul „Instruire pentru furnizarea de servicii moderne” se adresează unui grup-țintă de 12.000 de persoane, din care: 6.000 de femei, 5.000 de specialiști implicați în domeniul incluziunii sociale, 300 de persoane de etnie romă, 100 de persoane cu dizabilități, 600 de tineri care au părăsit sistemul de stat de protecție a copilului.

Prin astfel de proiecte pe fonduri europene înțelege Guvernul să ofere posibilitatea persoanelor vulnerabile de a avea o slujbă și o viață cât mai normale.

Pe aceeași linie se înscrie și proiectul „START – O viață de calitate în siguranță”, coordonat de Departamentul pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, prin care se urmărește crearea unui sistem național funcțional pentru prevenirea și combaterea fenomenului violenței împotriva femeilor și a traficului de persoane, printr-o abordare sistemică.

Proiectul se adresează unui grup-țintă de 10.050 de persoane, din care: 1.000 de femei, 5.000 de alte persoane din grupuri vulnerabile, astfel: 4.000 de victime ale violenței domestice, 1.000 de copii în situații de risc, 50 de victime ale traficului de persoane, 3.000 de experți din cadrul structurilor publice care au responsabilități în prevenirea și combaterea violenței domestice și a traficului de persoane și/sau interacționează cu victime, 500 de manageri și 500 de persoane din cadrul autorităților publice locale și centrale.

Ca senator al Văii Jiului, dar și ca om care a lucrat în sistemul ocupării forței de muncă, înțeleg foarte bine eforturile depuse de echipa Ministerului Muncii pentru a crea locuri de muncă și, în același timp, de a avea grijă de persoanele vulnerabile. De aceea, le adresez felicitările mele de la tribuna Senatului României.

## Onorat Senat,

Declarația mea politică are titlul „Egalitate în fața legii”. Domnule președinte, Stimați colegi,

În România, ieșirea la pensie a stat întotdeauna sub semnul hazardului. Cu greu se poate găsi un domeniu al existenței noastre cotidiene în care să se facă simțite inechități mai dureroase pentru cei cărora le sunt impuse. Prevederile legilor de profil s-au schimbat cu o asemenea viteză, încât niciodată nu se putea prevedea traiectoria pe care urmau să se înscrie veniturile unui pensionabil.

Conform alin. (1) al art. 16 din Constituția României, „cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”. Din nefericire, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, reconfirmată prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin alin. (2) al art. 169, emisă de Guvernul Boc și pusă în aplicare începând cu data de 1.01.2011, a provocat o mare discriminare (nedreptate) unei categorii sociale și așa defavorizate, și anume unor persoane cu dizabilități care și-au efectuat vechimea în câmpul muncii și în grupele I și II de muncă.

Până la data de 1.04.2001, aceste grupe de muncă au fost luate în considerare. Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, acestor persoane cu dizabilități nu le-au mai fost recunoscute (plătit) sporul sau sumele cuvenite pentru munca în grupele I și II de muncă (regim cu noxe sau seminoxe). Aceste persoane au dreptul, la fel ca și celelalte categorii sociale, să le fie recunoscută munca, fără discriminare!

Persoanele cu dizabilități au beneficiat de pensionarea la limită de vârstă printr-o lege specială (de exemplu, Legea nr. 57/1992 privind încadrarea în muncă a persoanelor handicapate), adică cu reducerea stagiului de cotizare, fiind vorba de ani efectivi lucrați în câmpul muncii. Această reducere a stagiului de cotizare a persoanelor cu dizabilități s-a prevăzut de către legiuitor tocmai din cauza dizabilității lor, în comparație cu celelalte categorii de persoane (fără dizabilități), aliniindu-se și țara noastră legislației din țările membre ale Uniunii Europene. Totuși, în țara noastră, în schimbul acestei facilități îndreptățite pentru persoanele cu dizabilități, acestora li s-a tăiat sporul (sumele) pentru grupele I și II de muncă, pentru care s-a cotizat ca și pentru alte categorii sociale.

Declarația politică este intitulată „Opoziția fără argument”. Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,

Cu mai puțin de o săptămână înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, constat că mulți dintre cei care au intrat în cursa pentru funcția supremă în stat au dat drumul mașinii de propagandă mincinoasă. Încep să se întreacă în promisiuni și să se laude

cu ceea ce au făcut până acum în funcțiile pe care le-au ocupat, uitând că, de fapt, funcția de președinte al statului este una care trebuie să aparțină celui care are adevărata calitate de a-i reprezenta pe români.

Cert este că unii care au susținut guverne sau care au făcut parte din guverne anterioare vin acum cu seninătate și aduc în atenția electoratului marile lor realizări, uitând de tăierile de pensii și salarii, uitând de stoparea unor programe esențiale pentru dezvoltare, uitând de faptul că nu au reușit să modifice listele de medicamente gratuite și compensate, uitând pur și simplu că s-au aflat la guvernare și n-au făcut mai nimic pentru cei cărora astăzi le cer votul.

Obiectivele mari de investiții, actualizarea listei de medicamente gratuite și compensate, reîntregirea veniturilor populației, garantarea dreptului la o locuință celor tineri și implicarea în susținerea mediului de afaceri prin reducerea CAS sunt doar câteva exemple despre cum se poate implica un guvern în susținerea unei vieți mai bune pentru cetățeni.

Nu am să spun că actualul Guvern este unul perfect, dar este, cert, unul cu mult peste alte guverne de până acum. Numărul scăzut de ordonanțe de urgență promovate de Guvernul Ponta – 56 la număr – este unul care nu a fost înregistrat de nicio guvernare de până acum, acest lucru arătând că ne-am respectat fără vreo îndoială promisiunea făcută către cetățeni, aceea de a le da puterea supremă prin respectarea celei mai democratice instituții – Parlamentul. Ce dovadă mai mare despre aprecierea față de votul dat de cetățeni în alegerile de până acum – locale, parlamentare și europarlamentare – poate exista, decât buna guvernare prin angrenarea tuturor factorilor politici și instituționali în luarea deciziilor corecte pentru români?

Declarația politică se intitulează „Agricultura românească – subiect doar de propagandă electorală”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

La început de campanie electorală pentru alegerile prezidențiale, vin în fața dumneavoastră cu un subiect care merită atenție, datorită importanței economice în societatea românească: dezvoltarea insuficientă a agriculturii românești.

Conform datelor statistice oferite de instituțiile publice de profil, România are o suprafață agricolă de 14,8 milioane de hectare, dintre care doar 10 milioane sunt ocupate cu terenuri arabile. După o evaluare făcută în noiembrie 2012, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate. Valoarea producției agricole din România a fost de 64,4 miliarde de lei în anul 2010. Producția vegetală a fost în valoare de 43,4 miliarde de lei (67,5%), cea animală de 20,4 miliarde de lei (31,6%), iar serviciile agricole s-au cifrat la 557,2 milioane de lei (0,9%). În anul 2009, valoarea totală a producției agricole a fost de 59,9 miliarde de lei (scădere) și de 66,9 miliarde de lei în 2008 (creștere 40%).

În anul 2013, agricultura a adus rezultate profitabile de 18,5 miliarde de euro în economie, acesta fiind considerat unul dintre cele mai bune rezultate din ultimii 50 de ani. Dar se uită anumite aspecte despre care nicio guvernare social-democrată din ultimii 25 de ani nu afirmă nimic: avem o agricultură fărâmițată, cu o populație de 30% din locuitorii acestei țări care trăiesc din producții de subzistență. Parcelele mici de pământ și neadaptarea la tehnologiile moderne în agricultură înseamnă că producția din fiecare an este dependentă de capriciile vremii și nu asigură nici strictul necesar. Interesant totuși este faptul că în 2011 evaziunea fiscală în agricultură depășea 2,5 miliarde de euro anual, iar în anii următori aceasta nu a scăzut foarte semnificativ, cu toate măsurile de introducere a TVA-ului de 9% la pâine. De ce oare se întâmplă astfel?

Răspunsul este simplu: atât timp cât noi nu avem o strategie națională reală privind sectorul agricol, orice program sau măsură realizată pe hârtie e aidoma metaforei biblice „vânare de vânt”.

Declarația politică este intitulată „Iluziile domnului Victor Viorel Ponta!”.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Am citit cu interes programul electoral pentru prezidențiale al domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta și mi-am amintit de celebrul dicton al marelui Titu Maiorescu, „teoria formei fără fond”.

Tot acest program politic este doar o înșiruire de idealuri și vise, multe dintre ele utopice, sau, altfel spus, de prostit electoratul român.

Mai grav este că în acest material electoral sunt introduse realizări guvernamentale din mandatele altor guverne sau realizări din timpul Uniunii Social-Liberale, când Partidul Național Liberal a forțat anumite măsuri, cu toată reticența foștilor aliați social-democrați.

Afirmația că „România parcurge o criză de viziune” nu este altceva decât prezentarea unei realități pe care o trăim de 25 de ani, iar domnul Ponta ar trebui să nu uite că această criză de viziune, lipsa unei politici, a unei strategii de țară se datorează și celor 15 ani de guvernări socialdemocrate.

## Stimați colegi,

Pentru a analiza programul prezidențial al juristului Victor Viorel Ponta ne-ar trebui cel puțin o săptămână de declarații politice. În acest sens, scurta mea intervenție politică se referă la faptul că actualul lider al PSD demonstrează că promisiunile reprezintă arsenalul veșnic și neschimbat al socialdemocraților români, indiferent de cine i-a condus. Se poate, de asemenea, analiza că „marea unire a românilor” este, de fapt, o demagogie, mai ales că în anii ’90 mentorul domnului Ponta și fostul Președinte al României, Ion Iliescu, a tot amânat orice manifestare de unire reală cu Republica Moldova, pentru a nu supăra marea putere de la Est: Rusia! Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Ordonanța traseismului”.

În vara lui 2013, pe când încă mai exista USL, dezbăteam, alături de PSD, proiectul de revizuire a Constituției. Spuneam noi atunci că parlamentarii care vor migra de la partidele din partea cărora au fost aleși la alte formațiuni politice își vor pierde mandatele, adică se vor aplica aceleași reguli ca la primari. În cazul primarilor, aceștia își pierd mandatele dacă pleacă voluntar din partidul din partea căruia au candidat, însă își păstrează mandatele dacă sunt excluși din partidele respective.

Acum, potrivit noii găselnițe a lui Ponta, primarii, președinții consiliilor județene, consilierii locali și consilierii județeni, precum și cei aflați pe lista supleanților vor avea la dispoziție 10 zile pentru a-și exprima în scris opțiunea cu privire la partidul politic din care doresc să facă parte, fără a risca să-și piardă funcția.

De ce ar fi nevoie de așa ceva? De ce ar fi candidat cineva pentru o funcție din partea unui partid și ar fi beneficiat de sprijinul și legitimitatea pe care i le conferă partidul, pentru ca apoi să treacă la un alt partid? Ce experiență edificatoare, care să îi modifice complet valorile și principiile, trebuie să fi trăit acel primar sau președinte de consiliu județean, sau consilier pentru a justifica decizia sa? Este simplu, niciuna! Nu este decât o metodă de a mai spăla puțin imaginea traseiștilor și de a masca oportunismul celor care fac politică doar pentru bunăstarea proprie și pentru a sluji diverse interese.

Explicațiile oficiale și nota de fundamentare a ordonanței de urgență invocă inclusiv Declarația universală a drepturilor omului, mai exact faptul că „nimeni nu poate fi silit să facă parte dintr-o asociație”, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care prevede că „orice persoană are dreptul (...) la libertatea de asociere la toate nivelurile și, în special, politic (...)”, și Constituția României, potrivit căreia „cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere”. Chiar dacă se face trimitere la niște principii sănătoase în încercarea de a justifica ordonanța mișelească a Guvernului, aceasta nu devine mai puțin imorală, ba, dimpotrivă. Atât timp cât nu a fost dezbătută public, cum s-ar întâmpla într-o democrație normală și funcțională, iar nu una dâmbovițeană, ordonanța traseismului este încă o dovadă de incoerență, învârteli și lipsă de viziune a celor din Executiv.

Declarația politică este intitulată „Cum se fură un miliard de euro de la locurile de muncă”.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Astăzi pot să spun că Victor Ponta a furat anul acesta cel puțin un miliard de euro de la infrastructură – autostrăzi și drumuri –, așa cum rezultă din rectificarea bugetară pe care a aprobat-o în această lună.

Astfel, prin reducerea fondurilor pentru proiectele de autostrăzi, Guvernul Ponta demonstrează că nu este interesat de crearea locurilor de muncă, ci de dirijarea banilor către pomeni electorale pentru a se asigura de susținerea primarilor, pentru ca, astfel, să își maximizeze șansele la prezidențiale.

Mai direct, Victor Ponta calcă pe cadavrele românilor pentru a ajunge președinte, vrea astfel să îi vadă pe cât mai mulți români la picioarele sale, stând în genunchi și cu mâna întinsă la el pentru a-i cere un leu în plus la șomaj sau la pensie.

Nu iubește oamenii care au un loc de muncă și nu așteaptă pomană de la el, de aceea desființează cât mai multe locuri de muncă, de aceea creează cât mai mulți șomeri, de aceea taie un miliard de euro din fondurile europene.

Exemplul cel mai bun este că anul acesta ne îndreptăm spre zero kilometri de autostradă inaugurați.

Mai precis, lucrările la Autostrada Orăștie–Sibiu au fost oprite, la tronsonul Nădlac–Arad abia a fost semnat contractul pentru lotul 2, iar proiectele nou-începute sunt în impas, și anume Lugoj–Deva, loturile 2, 3 și 4 și Sebeș–Turda, care nu sunt aprobate de Comisia Europeană.

În acest context, România riscă să piardă un miliard de euro din fonduri europene și locurile de muncă aferente, în condițiile în care termenele de finalizare pentru aceste autostrăzi sunt în 2016.

La muncă, domnule Ponta, și nu la televizor! Fapte, nu minciuni!

Declarația politică se intitulează „Agentul acoperit PSD 00Ø”.

Educația din România trece prin momente din ce în ce mai dificile. În primul rând, anul școlar a început cu stângul pentru elevii claselor I și a II-a. Dacă Guvernul este de stânga, acest lucru nu înseamnă că și noul an școlar trebuie să pornească tot cu stângul!

Manualele școlare noi nu au fost gata la timp, iar dascălii au fost singurii care au putut corecta ceva în această privință. Îi reamintesc premierului Victor Ponta că este de datoria Ministerului Educației să se asigure că anul școlar începe fără probleme, că toți elevii beneficiază, în primul rând, de suport didactic. Din nefericire, acest lucru nu a fost posibil în acest an, care a venit și cu o schimbare a Legii educației, contestată de mulți profesori, părinți și specialiști ai acestui domeniu.

Revoltător este că, tot la începerea noului an școlar, prim-ministrul României se arăta extrem de bucuros de digitalizarea manualelor școlare, declarând fără nicio jenă că „nu mai există elev care să nu știe să folosească o tabletă, un telefon, un computer”. Asta, în condițiile în care există nenumărate familii din România care nu au nici măcar acces la electricitate, iar unii elevi învață la lumina unei lumânări. Îmi este greu să cred că premierul poate înțelege aceste neajunsuri, deși ar trebui măcar să fie conștient de existența unor asemenea cazuri. Sau poate că e prea ocupat să dea declarații demagogice în campania electorală și nu apucă să afle de situația reală a educației din România.

Am să-i mai dau o știre domnului premier, din păcate și mai tragică: săptămâna trecută, un elev a murit în județul Vâlcea după ce a căzut într-o fosă septică aflată în curtea instituției de învățământ. Din nefericire, nu este singura știre de acest fel din ultimii ani.

Ai crede, după minciunile spuse de premierul Victor Viorel Ponta, că Guvernul României investește constant și asiduu în educație și în școlile acestei țări. Toate sumele alocate reabilitării instituțiilor de învățământ se duc însă pe apa sâmbetei sau, mai bine spus, în buzunarele celor care ar trebui să cheltuiască aceste fonduri cu cap și nu o fac.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Declarația politică este intitulată „Cerșetoria copiilor, un fenomen alarmant ce trebuie diminuat”.

## Stimați colegi senatori,

România se confruntă cu efecte tot mai negative din cauza fenomenului cerșetoriei în rândul copiilor. Nu există, practic, nicio localitate din țară unde să nu întâlnim copii la cerșit, pe străzi, în mijloacele de transport, în diverse locuri publice sau zone turistice. Specialiștii susțin că în ultima perioadă s-a înregistrat o creștere a numărului de copii ai străzii în România, dar și a numărului de cazuri de cerșetorie cu protagoniști minori. Consider că locul copiilor români este la școală, nu în stradă, de aceea cred că Guvernul trebuie să se implice mult mai activ în combaterea acestui fenomen îngrijorător.

Deși situația cerșetoriei este una de interes național, instituțiile abilitate ale statului nu dispun de date statistice oficiale care să dezvăluie amploarea fenomenului. Totuși, potrivit Poliției, cerșetorii din București pot câștiga, în medie, 2.000 de lei lunar, în timp ce familiile care își trimit copiii în stradă, la cerșit, pot agonisi până la 7.000 de lei pe lună.

Din păcate, autoritățile nu pot diminua numărul cerșetorilor prin aplicarea legii, fiindcă această infracțiune

este încurajată de atitudinea întregii societăți. Prin urmare, Poliția face repetate apeluri către cetățeni, îndemnându-i să nu mai dea bani cerșetorilor, însă acestea rămân de fiecare dată fără efect. Este cât se poate de evident că, dacă oamenii nu ar mai da bani cerșetorilor, aceștia ar dispărea treptat din peisaj, iar rețelele organizate care se ocupă cu exploatarea copiilor prin cerșetorie ar fi mai ușor de anihilat.

Există un sentiment de revoltă generală a opiniei publice europene, iar România trebuie să acționeze rapid și cât se poate de puternic pentru a combate fenomenul. Printre cauzele autohtone care favorizează cerșetoria copiilor, un loc principal îl ocupă sărăcia, respectiv problemele avute de părinți, rămași fără locuri de muncă și fiind astfel în imposibilitatea de a-și trimite copiii la școală.

Consider că avem nevoie, pe lângă cadrul legislativ, de programe de educare a copiilor trimiși de părinți să cerșească. Rapoartele ONG-urilor care se ocupă de acest subiect arată că în mediul urban majoritatea copiilor cerșesc pentru a contribui la supraviețuirea familiilor lor. Se estimează că aproximativ 5.000 se află în capitală și alte câteva orașe mari, printre care și Bacăul. Dintre copiii care muncesc pe stradă mai mult de opt ore de zi, 44% cerșesc în condiții dificile, cea mai mare parte a lor suferind de boli de piele, TBC, hepatită, 61% dintre ei au abandonat școala, în general în jurul vârstei de 11 ani, 34% sunt analfabeți, iar 40% au cunoștințe reduse de scris și citit.

Bună dimineața!

Îl rog pe domnul secretar Rotaru să facă un apel nominal pentru a pregăti începerea ședinței de astăzi.

Bună dimineața, stimați colegi!

Agrigoroaei Ionel absent Andronescu Ecaterina prezentă

## 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 105/9.X.2014

Anghel Adrian absent Firea Gabriela absentă Anghel Cristiana Irina prezentă Florian Daniel Cristian prezent Antonescu George Crin Laurențiu absent Flutur Gheorghe absent Arcaș Viorel prezent Frătean Petru Alexandru prezent Ardelean Ben Oni prezent Geoană Mircea Dan prezent Ariton Ion absent Ghilea Găvrilă absent Atanasiu Teodor absent Ghișe Ioan prezent Badea Leonardo absent Grapă Sebastian prezent Badea Viorel Riceard delegație Grigoraș Viorel prezent Banias Mircea Marius absent Hașotti Puiu prezent Barbu Daniel Constantin prezent Ichim Paul prezent Barbu Tudor prezent Igaș Traian Constantin prezent Bădălău Niculae absent Iliescu Lucian delegație Bălu Marius absent Ilieșiu Sorin prezent Belacurencu Trifon prezent Ioniță Dan Aurel prezent Bereanu Neculai prezent Iovescu Ioan prezent Biró Rozalia Ibolya absentă Isăilă Marius Ovidiu prezent Blaga Vasile absent Jipa Florina Ruxandra prezentă Boagiu Anca Daniela absentă Klárik László Attila prezent Boboc Cătălin prezent László Attila prezent Bodea Cristian Petru prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Bodog Florian Dorel prezent Luchian Dragoș absent Boeriu Valeriu Victor absent Luchian Ion prezent Bota Marius Sorin Ovidiu prezent Marian Dan Mihai absent Bujor Dumitru Marcel prezent Marian Valer absent Bumbu Octavian Liviu prezent Marin Nicolae prezent Burlea Marin absent Markó Béla prezent Butnaru Florinel prezent Mazăre Alexandru delegație Butunoi Ionel Daniel prezent Mihai Alfred Laurențiu Antonio absent Cadăr Leonard prezent Mihai Cristian Dănuț prezent Calcan Valentin Gigel concediu Mihai Neagu absent fără plată Mihăilescu Petru Șerban absent Câmpeanu Mariana prezentă Miron Vasilica Steliana prezentă Chelaru Ioan prezent Mitu Augustin Constantin prezent Chiriac Viorel prezent Mocanu Victor prezent Chiru Gigi Christian absent Moga Nicolae prezent Chiuariu Tudor Alexandru absent Mohanu Nicolae prezent Coca Laurențiu Florian prezent Mora Ákos Daniel prezent Constantinescu Florin prezent Motoc Octavian prezent Cordoș Alexandru prezent Mutu Gabriel prezent Corlățean Titus Guvern Nasta Nicolae prezent Coste Marius prezent Năstase Ilie prezent Costoiu Mihnea Cosmin Guvern Neagu Nicolae absent Cotescu Marin Adrănel absent Neculoiu Marius prezent Crețu Gabriela delegație Nicoară Marius Petre absent Cristache Iulian prezent Nicolae Șerban prezent Cristina Ioan prezent Nicula Vasile Cosmin absent Croitoru Cătălin prezent Nistor Vasile prezent Deneș Ioan prezent Niță Mihai prezent Dincă Mărinică absent Nițu Remus Daniel absent Dobra Dorin Mircea prezent Obreja Marius Lucian prezent Dobrițoiu Corneliu prezent Oprea Dumitru prezent Donțu Ovidiu Liviu prezent Oprea Gabriel Guvern Dumitrescu Cristian Sorin prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Dumitrescu Florinel prezent Oprea Ștefan Radu absent Dumitrescu Iulian absent Pașca Liviu Titus absent Durbacă Eugen absent Pașcan Emil Marius absent Duruț Aurel prezent Pataki Csaba prezent Ehegartner Petru prezent Pavel Marian prezent Federovici Doina Elena prezentă Păran Dorin prezent Fifor Mihai Viorel prezent Păunescu Teiu prezent Filip Petru prezent Pelican Dumitru prezent |Pereș Alexandru|prezent| |---|---| |Pop Gheorghe<br>Pop Liviu Marian<br>Popa Constantin<br>Popa Florian<br>Popa Ion<br>Popa Mihaela<br>Popa Nicolae Vlad<br>Popescu Corneliu|prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>absent<br>absent| |Popescu Dumitru Dian<br>absent<br>Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent|| |Purec Ion Simeon|prezent| |Rădulescu Cristian<br>Rogojan Mihai Ciprian|absent<br>absent| |Roșca-Stănescu Sorin Ștefan|prezent| |Rotaru Ion|prezent| |Saghian Gheorghe|prezent| |Savu Daniel|absent| |Sârbu Ilie|prezent| |Severin Georgică|absent| |Silistru Doina|prezentă| |Stuparu Timotei|prezent| |Suciu Matei|prezent| |Șova Dan Coman<br>Tánczos Barna<br>Tămagă Constantin<br>Tătaru Dan|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Tătaru Nelu|prezent| |Teodorovici Eugen Orlando<br>Tișe Alin Păunel|Guvern<br>prezent| |Toma Ion|absent| |Todirașcu Valeriu<br>Tomoiagă Ștefan Liviu<br>Tudor Doina Anca<br>Țapu-Nazare Eugen<br>Ungureanu Mihai Răzvan<br>Valeca Șerban Constantin<br>Vasiliev Marian<br>Vâlcov Darius Bogdan<br>Vegh Alexandru<br>Verestóy Attila|prezent<br>absent<br>prezentă<br>absent<br>absent<br>prezent<br>delegație<br>Guvern<br>prezent<br>prezent| |Vochițoiu Haralambie|prezent| |Voinea Florea<br>Volosevici Andrei Liviu|prezent<br>absent| |Vosganian Varujan|absent| |Zisu Ionuț Elie|prezent|

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că, din totalul de 171 de senatori, și-au înregistrat prezența 121, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului este condusă astăzi de Cristian Dumitrescu, vicepreședinte, asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Alexandru Pereș.

Vă rog.

Dau cuvântul domnului senator Puiu Hașotti, care are de făcut un anunț.

Microfonul central.

Vă mulțumesc.

Este o chestiune strict formală, domnule președinte de ședință.

Doresc să facem o schimbare în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal: în locul domnului senator Ghișe, să activeze domnul senator Grapă la Comisia pentru regulament și, în locul domnului senator Grapă, la Comisia juridică, să activeze domnul senator Ghișe.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, dar asta o să facem după ce începem ședința, în sensul de a aproba ordinea de zi și programul.

Doamnelor și domnilor, vă rog să luați loc în sală.

Programul de lucru de astăzi: de la 9.00 până la 10.30 au fost declarații politice; 10.30–13.00 – plen, 12.30 – vot final; la ora 14.00 vă reamintesc că avem ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților. Da?

Sunt comentarii, întrebări în legătură cu ordinea de zi? Dacă nu sunt, vă supun la vot ordinea de zi. Doamnelor și domnilor, pregătiți votul. Doamnelor și domnilor, pregătiți votul! Doamnelor și domnilor, am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu ordinea de zi.

Și programul de azi!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da, da.

Cu 83 de voturi pentru, două voturi împotrivă...

Vă rog să mai facem o dată votul, doamnelor și domnilor. Nu au votat toți, clar.

Haideți, domnilor și doamnelor, vă rog foarte mult, un mic efort.

Domnilor colegi care... Domnu’... Domnilor colegi!

Domnule Dinică Marinică! Domnule senator! Distinsul domn senator Dinică Marinică...

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Dincă. Dincă!

**Domnul Mărinică Dincă**

_**:**_

Vă rog să-mi pronunțați numele corect!

Dincă Mărinică. Mă scuzați!

Vă rog frumos. Haideți să... Domnule Tánczos Barna, haideți să votăm, da?

Domnule senator Nistor, vă rog. Haideți...

Votăm ordinea de zi de astăzi, vă rog. Am deschis votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 91 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Vă rog. Domnul senator Sârbu, președintele Grupului PSD.

Domnule președinte, Stimați colegi, Aș solicita trecerea punctelor 32 și 33..., să le aducem mai în față, că nu am încredere că până la finalul ședinței...

Pe ce punct considerați, domnule...

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Am de făcut și eu două scurte anunțuri.

Colegul nostru, Alfred Laurențiu Antonio Mihai, va fi membru al Comisiei pentru afaceri europene în locul colegului, domnul senator Vasile Nistor, iar domnul senator Ilie Năstase activează în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport în locul domnului senator Daniel Barbu. Vă mulțumesc.

Punctul 32, care se referă la Proiectul de lege pentru aderarea României la Tratatul...

Nu, nu, pe ce loc să-l trecem? 5 și 6, da?

Unde avem loc.

5 și 6, da?

Da.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Și pe urmă merg invers toate mai departe. Doamnelor și domnilor, este o solicitare din partea unui grup parlamentar de modificare a ordinii de zi.

Vă consult în legătură cu această solicitare.

Vă rog, am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 87 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere, solicitarea Grupului PSD a fost realizată.

Vă rog, stafful, modificăm ordinea de zi.

În legătură cu...

Stați să votăm și programul și facem și propunerea de care ne-ați spus dumneavoastră. Propunerea...

Avem... Insistența domnului Hașotti face să votăm o solicitare.

Domnul senator Ghișe pleacă de la Comisia pentru regulament, unde este înlocuit de domnul senator Gabor...

Grapă!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Grapă! Mă scuzați.

Domnul senator Ghișe se duce în locul domnului senator Grapă la Comisia juridică.

Sunt observații?

Nu sunt observații.

Deschid votul.

Vă supun la vot.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 91 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 4 abțineri, solicitarea a fost aprobată.

Vă rog.

Domnul senator Pelican, președintele Grupului liberalconservator.

Și eu vă mulțumesc. Doamnelor și domnilor, sunt observații? Nu sunt observații.

Vă supun la vot propunerile făcute de către Grupul liberalconservator.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 95 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri, propunerea a fost aprobată, modificările au fost realizate. Dacă nu mai sunt alte intervenții...

Domnule senator Moga, vă rog, microfonul central. Domnul chestor.

Doamnelor și domnilor colegi,

Ieri, Biroul permanent al Senatului a hotărât ca mașinile pe care le-ați depus și care se află în parcarea din spatele clădirii să fie predate în mai puțin de-o săptămână.

Vă rog, toți cei care nu ați făcut documentele necesare pentru transferul automobilelor să le faceți în termen de o săptămână.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc, domnule chestor.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă solicit în legătură cu programul de astăzi..., din această săptămână.

Miercuri... Programul zilei de astăzi, dacă aveți observații? Până la ora 13.00 avem dezbateri în plen, la ora 12.30 – vot final, la ora 14.00 avem ședința comună. Cum se termină ședința comună, ne continuăm activitatea în comisii.

Sunt observații, nu sunt? Supun la vot...

Domnul senator Oprea, microfonul central, liderul Grupului parlamentar la PDL.

Pornind de la o constatare de săptămâni de zile, cred că ar fi mai corect, fiindcă sunt probleme cu cvorumul de ședință, ca în ordinea de zi din ziua de marți, de la primul punct până la ultimul, să fie și legile organice votate când le vine rândul, că, altfel, oamenii au abonament la venit doar la 12.30 și, până atunci, noi nu avem cvorum.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

A fost o decizie luată în Biroul permanent. Sugestia dumneavoastră îmi asum răspunderea să o prezint Biroului permanent, să vedem cum... Deocamdată, lucrăm în condițiile acestea pentru această săptămână. A fost reținută solicitarea grupului dumneavoastră și o vom analiza în Biroul permanent, singurul în măsură să decidă.

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnul senator Tánczos Barna, procedură.

Dacă ați venit până aici, poftiți la microfonul central. Mulțumesc. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul parlamentar al UDMR solicită o modificare a ordinii de zi: trecerea, de pe poziția 29, a proiectului de lege de pe ordinea de zi de mâine pe ordinea de zi de astăzi. Punctul 29, Proiectul de lege nr. 434/23.06.2014, Propunerea legislativă privind stabilirea metodologiei de aprobare, arborare și folosire a steagurilor unităților administrativ-teritoriale.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Domnule senator,

Principial vorbind, putem să modificăm în interiorul ordinii de zi de astăzi. Ea este prevăzută pentru ordinea de zi de mâine. Dar, dacă se solicită ca din ordinea de zi care a fost adusă totuși la cunoștință doamnelor și domnilor senatori, pentru că a fost postată în toate condițiile de regulament pe site și a fost și distribuită, dacă nu sunt alte observații, eu vă supun la vot solicitarea făcută de către domnul senator Tánczos Barna, în numele Grupului parlamentar al UDMR.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

88 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 5 abțineri, solicitarea a fost aprobată.

Pe ce poziție?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Păi, pe ultima poziție. Că, dacă nu a spus, ce să fac?!

Unde să o pui? Unde e rândul, pe ultimul, nu?

Spuneți, domnule senator. Microfonul 2.

Într-adevăr, îmi cer scuze, solicitarea nu a fost completă. Solicităm trecerea proiectului pe poziția 7 de pe ordinea de zi de astăzi.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Domnule senator,

Mergând într-un ritm alert, o să rezolvăm problema. Dacă constatăm că există pericolul, în jurul orei 12.00, să nu ajungem la acel punct din ordinea de zi...

Haideți să supunem la vot solicitarea.

Uite, domnul senator Puiu Hașotti are o observație.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

## Vă mulțumesc.

Eu cred că am dat dovadă de bunăvoință. Nu s-a mai întâmplat și nu se prea întâmplă ca un proiect de lege, de fapt, o propunere să fie preluată cu o zi înainte, modificările în ordinea de zi se fac pentru ordinea de zi din ziua respectivă. Eu cred că am dat dovadă de suficientă bunăvoință, vom da dovadă și în continuare, și propunerea pe care a făcut-o domnul vicepreședinte, președinte de ședință, este una judicioasă: înainte de votul final, în situația în care permite timpul – și va permite, da? –, putem să luăm în dezbatere această propunere legislativă.

Da. Bun.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Am să-l rog și eu... Înțeleaptă intervenția domnului senator Hașotti. Voiam să o fac și eu, dar vedeți că a făcut-o dânsul...

Deci, domnule..., când grupul parlamentar vede că nu suntem în ritmul care trebuie, vă rog să veniți la microfon, supunem la vot și nu cred că va fi o problemă să adoptăm.

Doamnelor și domnilor,

Punctul 2 din ordinea de zi, secțiunea... Avem o declarație privind ziua de 1 octombrie, zi de...

Poftim?

- Și programul pentru mâine?...săptămânii, da. Păi,

- programul săptămânii...

- Pentru săptămână. Joi, 2 octombrie 2014...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Pentru miercuri!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Păi, am adoptat pentru miercuri.

Astăzi e programul pe care îl știm..., da? L-am spus.

Joi, programul este..., sunt lucrări în comisii.

Vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale. Supun la vot cine este pentru.

Cine este pentru?

Vă rog.

Cu 93 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 5 abțineri, programul săptămânii acesteia a fost adoptat.

- Doamnelor și domnilor,

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent al Senatului vă propune să avem activități în teritoriu, urmând ca Biroul permanent și plenul să se poată întruni ori de câte ori va fi nevoie pentru a putea discuta proiecte... Dar pentru săptămâna viitoare vă propunem acest program.

Vă rog.

Domnul senator Hașotti, microfonul central. Liderul de grup, domnul...

Da. Vă mulțumesc. Distins Senat,

De fapt, nu este o propunere pentru săptămâna viitoare, este o propunere pentru o lună și jumătate de aici încolo, până pe data de 16 noiembrie, așa s-a discutat și la Biroul permanent.

Eu vă spun acum ce v-am spus și cu alte ocazii. Nu mai departe decât la alegerile europene, pentru Parlamentul European, am arătat că nu este corect ca Senatul, Parlamentul să-și întrerupă activitatea.

În altă ordine de idei, o lună și jumătate – și sunt aici colegi chiar înaintea mea în Parlamentul României, în Senat –, niciodată, dar niciodată nu s-a întrerupt Parlamentul sau, cum spun unii răuvoitori, nu am luat vacanță o lună și jumătate. Chestiunea că se va întruni Biroul permanent, eventual cu liderii de grup, care... Să facă ce? Haideți să nu ne ascundem după deget. Este vorba ca, o lună și jumătate, noi să nu mai legiferăm. Acest lucru nu s-a întâmplat niciodată. Cel mai mult, până în anul 2008, era cu o săptămână sau chiar două săptămâni, maximum, la alegerile parlamentare, Parlamentul își suspenda activitatea. Acum, o lună și jumătate. La alegerile europene a fost o lună.

Sunt propuneri legislative și proiecte venite de la Guvern care nu vor trece pe adoptare tacită, pentru că termenul se decalează cu această lună și jumătate, dar vor sta în sertarele Parlamentului în mod nejustificat. Am spus acest lucru și când eram la putere, și când sunt în opoziție. Nu este corect să oprim activitatea Senatului o perioadă atât de lungă. Că suntem implicați cu toții în alegerile prezidențiale, asta este o chestiune politică. Că noi facem aici politică este adevărat, dar noi avem și altă menire.

Deci, în numele Grupului parlamentar al PNL, vă spun că nu suntem de acord cu întreruperea programului și, anticipat, solicităm listă.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Da. Mulțumesc.

Domnul senator Ilie Sârbu, urmează domnul senator Oprea.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Sigur, știam de la Biroul permanent și de data trecută, de fapt, poziția domnului lider Hașotti și cred că și a PDL-ului. Noi nu am vrut decât să fim corecți, în primul rând, cu noi și, în al doilea rând, cu electoratul, cu cei care ne-au trimis aici și care se uită la noi, la ceea ce facem. De fiecare dată când convocăm o ședință, cum ar fi, de exemplu, cea de mâine, cerem, fiindcă sunt restanțe, să ne vedem mâine. Mâine nu se poate, că domnul Iohannis este la Cluj și grupurile reunite se duc să fie împreună cu dânsul. Un lucru normal. Susții omul pe care îl ai candidat la președinție. Se repetă. Săptămâna trecută nu am avut cvorum. Nu știu, din cauza precampaniei sau din altă cauză. Nu avem cvorum nici în zilele obișnuite.

Întrebarea firească, pe care ne-am pus-o noi când am luat această decizie, a fost simplă: continuăm acest circ pe care îl facem în fiecare săptămână? Venim aici, constatăm că nu-i cvorum, plecăm, vin oamenii din teritoriu, o parte vine, o parte nu vine. Nu am urmărit altceva.

Am spus-o și la cealaltă propunere, când am făcut-o, că sunt activități în teritoriu, nu e vacanță. Niciunul dintre noi nu intră în vacanță și pleacă nu știu unde, în Grecia sau în altă zonă însorită..., doar să fim corecți cu noi și cu electoratul. Știm că nu putem să ne adunăm în această perioadă, când începe campania, din diverse motive: o dată e o întrunire la Cluj, o dată va fi una la Timișoara, o dată va fi una la Iași. Și e firesc să fim acolo, când e liderul pe care noi l-am propus să candideze pentru prezidențiale.

Ca atare, mai bine luăm o decizie tranșantă, ne-o asumăm cu toții și nu ne mai hărțuim unii pe alții aici: „dar de ce nu au venit”, „da’ să vină puterea, că ea are datoria” – o să spună domnul Hașotti. O să mă citeze pe mine și ceea ce, recunosc, e corect, așa am spus când eram în opoziție.

„Să vină puterea să-și asigure cvorumul!” Dar nu știu cum ar arăta și o sală în care..., într-adevăr, puterea vine, facem o mobilizare – am arătat lucrul acesta de mai multe ori – și o să legiferăm fără opoziție. Nici aia nu e democrație și nu e viață parlamentară.

Ca atare, noi am mers pe această idee, sigur, votul va decide, dar să nu cădem totuși în populism și să arătăm că acum, chiar acum, în campania asta electorală, noi vrem să lucrăm. Haideți să lucrăm tot timpul, că avem atâtea zile în care nu reușim. Ați văzut, amânăm votul, facem prezența, nu suntem, se mai trece cu vederea că nu sunt unul sau doi. Numai bine, am tranșat-o, știm și noi, știe și electoratul, ne vede în teritoriu, știe și presa, toată lumea, și pe 17 noiembrie ne reunim. Și, atunci, aș vrea să văd această conștiință parlamentară dusă la nivelul ei normal, nu mai mult, ca fiecare să fie în sala de ședință, să fie la comisie atunci când are programul respectiv și nu vom mai avea dezbateri lungi, pierdem ore, minute bune din ceea ce ar trebui să facem noi, să legiferăm, pe aceste teme care nu ne favorizează pe niciunul, nici pe cei de la putere, nici pe cei din opoziție, fiindcă, oricum, oamenii, așa cum se vede din sondaje, nu ne mai cred, fiindcă ei știu că ăsta e jocul pe care îl facem.

Hai să nu ne mai prefacem că unii vrem să lucrăm și că unii vrem să fim în vacanță, că nu stau lucrurile așa. Nu suntem în vacanță. Activitatea parlamentară așa este împărțită: teritoriu și legiferare. Sunt țări în care Senatul se întâlnește și o dată pe lună sau Parlamentul. Legiferează și pleacă. Și știți bine că sunt situații. Alții sunt primari, alții sunt președinți de consiliu județean în Franța dintre senatori.

Așa că rugămintea mea este să nu mai pierdem vremea cu explicații pe această temă.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamna Birchall, vă invit să luați loc la...

Da. Domnul senator Marius Oprea.

Vorbesc grupurile parlamentare. Și-au exprimat punctele de vedere. Dacă aveți o problemă de procedură, domnule...

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Eu am să-i transfer, în cazul acesta, cuvântul lui Marius Oprea. Eu mă numesc Dumitru Oprea.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mă scuzați. Mă scuzați! Din spate semănați.

Hai, domnule senator, asta este, mai greșesc.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Și intervenția anterioară a avut același scop, ca Senatul să funcționeze cu motoarele turate, fie și într-un interval pe care am încercat noi să-l extindem, dar în ședința de ieri a Biroului permanent al Senatului României președintele Călin Popescu-Tăriceanu a invocat ziua de mâine ca zi în care se deschid multe universități și din cauza asta cerea ca activitățile să fie în comisii și cei care merg la deschiderea anului universitar să facă lucrul ăsta. Nu a fost invocat numele candidatului nostru la președinție și niciodată nu o să venim să blocăm Senatul invocând nevoia de a avea o acțiune la Cluj, la Iași sau la București. Mai mult, nu ni se pare că este normal.

Am fost în Parlamentul European, primeam agenda pe un an de zile și, cu sfințenie, erau respectate și activitățile în grupuri, și în comisii, și în plen.

Acum, de exemplu, s-a venit cu o extensie cu o zi, dar fiecare are invitați în comisii în ziua de miercuri sau activități planificate și totul se dă peste cap, fiindcă la noi orice este posibil. Dar propunerea ca aproape șapte săptămâni să nu lucreze Senatul este una forțată. Este una de-a dreptul forțată și cred că era o dovadă de înțelepciune dacă măcar s-ar fi redus intervalul de legiferare la o zi din săptămână, asta însemnând, în fiecare săptămână, de exemplu, luni, să aibă loc și procesul de legiferare și Parlamentul, respectiv Senatul, să funcționeze.

Eu aș fi vrut să vină o propunere a unui coleg: în aceste șapte săptămâni renunțăm la indemnizația de parlamentar.

Renunțăm. Da. Vă propun.

Supuneți la vot dacă renunțați la indemnizația de parlamentar și votăm cu toții.

## **Din sală:**

Nu se poate!

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Cum să nu renunți? Este un act unilateral de voință. Domnule Hașotti...

Poftiți? La notariat puteți să vă declarați o astfel de disponibilitate.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Aici este o problemă mult mai complicată, domnule senator Oprea. În momentul în care îți încetează indemnizația, îți încetează calitatea... sau se suspendă calitatea de senator. E mult mai complicat.

Domnul senator Puiu Hașotti dorește, un minut, drept la replică.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Eu vin cu materialul clientului...

Sigur, voi fi cât se poate de concis. Înainte de ședință, am avut o discuție constructivă cu domnul senator Ilie Sârbu, și știe acest lucru. Și-a amintit... Eu vin cu materialul clientului.

„Așa că procedura aceasta – era vorba de a-i lăsa pe cei de la PDL fără cvorum – este, sigur, o practică parlamentară și nu ne puteți acuza pentru aceasta.”

Asta s-a întâmplat pe 31 octombrie 2011.

Dar, stimați colegi, eu nu am spus că nu asigurăm cvorumul. I-am promis domnului senator, domnului lider Sârbu, că stăm aici. Eu am spus că nu este în regulă să avem șase săptămâni fără să legiferăm. Presa... Ați văzut reacția presei. Ne mirăm că Parlamentul este cea mai puțin credibilă instituție, legiferăm, în medie, trei ore și jumătate pe săptămână. Niciodată nu s-a întâmplat să fie șase săptămâni... Parlamentul să nu legifereze. Ne mai mirăm,

după aceea, că domnul Băsescu face referendum și spune „Senatul – nu avem nevoie, doar 300 de parlamentari”...

Nu mai poate să facă, domnule senator.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Aceasta este imaginea, din păcate, pe care noi o creăm.

Noi, parlamentarii, suntem vinovați pentru imaginea pe care o are Parlamentul.

Și nu mă puteți acuza – și asta spun în încheiere – că acum spun într-un fel și altădată am spus în alt fel. Întotdeauna am spus la fel, și acum, și acum șase luni, și acum un an, și acum doi, și acum cinci ani.

Prin urmare, încă o dată repet, în mod anticipat, solicităm listă.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Roșca-Stănescu.

Vă rog, nu mă puneți în situația neplăcută să vă tai microfonul, dacă nu este o chestiune de procedură. Dacă e o chestiune de procedură, vă invit, microfonul 2, aveți cuvântul.

## **Domnul Sorin Ștefan Roșca-Stănescu:**

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Este sau nu este o chestiune de procedură faptul că, pentru a-mi apăra imaginea în fața oamenilor care m-au ales, am dreptul să iau cuvântul? Am sau n-am acest drept atunci când este vorba de programul meu de parlamentar și atunci când este vorba să dau socoteală de programul meu de parlamentar în fața cetățenilor României? Este sau nu este o chestiune de procedură aceasta?

Este o chestiune de procedură faptul că nu se dezbat legile în plen decât cu mare parcimonie? Este sau nu o chestiune de procedură faptul că, de multe ori, nu li se dă dreptul să vorbească în plen decât liderilor de grup, și nu parlamentarilor, senatorilor care au fost aleși direct de către cetățeni?

Este sau nu este, domnule președinte, o chestiune de procedură faptul că am propus, de nenumărate ori, să se lucreze toată săptămâna și, cu chiu, cu vai, am obținut două zile sau trei zile în două sesiuni parlamentare, să se lucreze și miercuri?

Este sau nu este o chestiune de procedură faptul că cetățenii ne judecă, faptul că am ajuns cu credibilitatea la genunchii broaștei, pentru că nu muncim? Și nu muncim nu fiindcă nu vrem noi să muncim, pentru că ați creat un sistem și mențineți un sistem prin care noi să nu muncim în acest Parlament.

Este sau nu este o chestiune de procedură faptul că, în aceste condiții, Guvernul conduce țara, sub aspect legislativ, prin ordonanțe de urgență?

Este sau nu este o chestiune de procedură, domnule președinte, faptul că nici măcar ordonanța aceasta ticăloasă de urgență, care a căzut în Cameră, nu a ajuns să fie dezbătută în Senat?

Este sau nu este, domnule președinte, o chestiune de procedură faptul că ne trimiteți acasă, în loc să muncim și să dezbatem legi?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Barbu, intervenție tot pe procedură, vă rog.

Au procedură... Au cerut procedură.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Eu n-o să am retorica distinsului coleg Roșca-Stănescu, pentru că știu cu certitudine că e o problemă de procedură. Nu e nevoie de retorica minunată a colegului meu, cu care sunt întru totul de acord.

Vreau să arăt colegilor de la presă cardul meu de vot, ceea ce înseamnă 27 de mii de voturi din județul Gorj. Sunt în acest card, domnilor colegi din presă!

Atunci când titrați la televiziunile dumneavoastră că „Senatul României își ia vacanță” este un fals. Este un fals în presă și o dezinformare în masă.

Eu propun, ca procedură de vot, cei care mă susțin sau care susțin ideea de a arăta prin presă adevărul despre cine își dorește cu adevărat această vacanță nejustificată să scoată cardul din mașina de vot, să-l arate presei, ca să nu se mai spună că senatorii își permit asta. Nu! Puterea din Senatul României își permite asta!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor, intrăm în procedură de vot...

Domnul senator... Poftiți, acum.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Aș vrea doar un lucru să spun – și sigur că o să-i dezamăgesc pe cei doi colegi –, am văzut de când sunt în Senatul României și am ascultat discursuri similare, sigur, de la diverse partide, unele nu mai sunt aici. Cred că, dacă veți miza pe această retorică pe care au avut-o și colegii dumneavoastră, care nu mai sunt pe aici, cu siguranță, nici dumneavoastră nu veți mai fi, fiindcă lumea nu vă crede. Nu sunteți credibili. Stați liniștiți!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor, intrăm în procedură de vot.

Intrăm în procedură de vot. Domnule... Deci intrăm..., suntem în procedură de vot.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Suntem în procedură de vot.

Dincă Mărinică și Oprea.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da, dar a vorbit... Am declarat...

Păi, nu, în legătură cu programul se exprimă liderii de grup. Da?

Ultimul vorbitor, ultima intervenție, domnul senator Dincă Mărinică.

Domnule senator, vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte, pentru încuviințare.

Înțeleg că domnul Ilie Sârbu îmi urează că e ultimul mandat. Asta e viața! Nu e nimeni născut în Senat, nu e nimeni mort în Senat. Doamne, ferește!

Replica pe care am primit-o de la un distins domn, membru al Biroului permanent... N-o să-i dau numele, dar, dacă colegii insistă, o să-l dau. Mi-a transmis cam așa: „Să dăm țării cât mai mult cărbune.”

Pentru acest motiv, pentru că nu trebuie să votăm cantitativ, ci calitativ – și suntem surmenați o lună și jumătate –, președintele Senatului a propus ca, o lună și jumătate, să luăm vacanță.

Domnule senator, vă rog, pe procedură.

Acesta a fost sloganul. Da? Pentru a nu da țării cât mai mult cărbune, cum vedea odată în reportaje, ne-a solicitat să stăm o lună și jumătate în vacanță.

Vă rog. Dacă...

## **Domnul Mărinică Dincă:**

Vă mulțumesc, dragi colegi, foarte mult, dar asta este în stenogramă. Din păcate, a închis microfonul la o parte din discuție.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, intrăm în procedură de vot. Doamnelor și domnilor, intrăm în procedură de vot! Deschid votul în legătură cu propunerea făcută în ceea ce

privește programul pentru perioada următoare.

Doamnelor și domnilor, am deschis votul. Doamnelor și domnilor, exprimați-vă prin vot.

Cu 64 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă și o singură abținere, programul a fost aprobat.

- O listă pentru Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc.

Suntem în cvorumul de ședință, doamnelor și domnilor. Nu mai deschidem o discuție.

Doamnelor și domnilor,

La punctul 2, secțiunea întâi a ordinii de zi, avem o declarație: Declarație privind ziua de 1 octombrie – Zi de luptă împotriva cancerului de sân în România.

Această solicitare vine din partea Comisiei pentru sănătate publică.

O invit la microfon pe doamna senator Silistru pentru a prezenta această declarație și îmi fac un titlu de onoare, și îmi exprim o mare satisfacție pentru prezența unei importante părți a societății civile în public, astăzi. Este vorba, în principal, de Fundația „Renașterea”, un grup de doamne extrem de inimoase, care au făcut enorm de mult pentru femeile din România, mai ales pentru cele în suferință.

Vă rog, în mod respectuos, frumos, să salutăm aceste doamne.

Doamna senator, vă rog, dați citire declarației.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință, și dați-mi voie să salut și eu prezența acestor minunate doamne care luptă împotriva cancerului la sân, pentru a salva cât mai multe vieți ale femeilor din viața noastră.

1 octombrie – Ziua de luptă împotriva cancerului de sân în România

Cancerul reprezintă o problemă majoră de sănătate publică pe plan mondial, cu variații legate de incidență, mortalitate, supraviețuire, factori determinați de mediu, programe mixte de prevenire, diagnostic, tratament și paliație.

Deși medicina a evoluat extraordinar de mult în domeniul oncologiei, în România statisticile arată o creștere a cazurilor de cancer de la 40 de mii, câte erau în anul 1994, la 98 de mii în anul 2011.

Domnule Vosganian, vă rog să luați loc împreună cu colegii. E un moment solemn, cred. Mulțumesc.

Aș ruga și eu colegii să fie atenți la această declarație politică, măcar din respect față de femeile din România. Domnule Vosganian...

Vă rog, doamnă... Eu fac... Eu asigur ordinea de ședință. Mulțumesc. Poftiți. Continuați.

Astfel, anual, 3.000 de persoane sunt diagnosticate cu cancer. Această statistică a clasat România pe locul al 10-lea în rândul țărilor europene în ceea ce privește bolnavii de cancer.

În România, cancerul mamar este pe primul loc, atât în ceea ce privește incidența, cu o rată de 25,2, dar și mortalitatea, cu o rată de deces de 16,7, din cauza, în primul rând, lipsei de informare și prevenție.

Cancerul poate fi vindecat, dacă e depistat în stadii incipiente. Astfel, dacă este diagnosticat în stadiul zero sau unu, rata de supraviețuire este de 98%. Din păcate, în România, 80% din cazurile depistate sunt în stadiile 3 și 4, ceea ce reduce considerabil rata de supraviețuire. Domnule Dincă...

Vă rog frumos... Vă rog. Vă rog. Doamna..., continuați.

## **Doamna Doina Silistru:**

Domnule președinte de ședință,

Vă rog foarte mult. Eu chiar nu pot să citesc dacă aud în ureche vocea domnului Dincă. Și domnul Șerban...

Doamnă... Doamnă, vă rog să continuați. Vă rog să continuați.

Haideți, vă rog.

Asta este. Ăsta e Senatul. Vă rog. Mie mi-e și mai greu. Da, vă rog, continuați.

## **Doamna Doina Silistru:**

Eu nu v-aș dori niciunuia dintre dumneavoastră să aveți femei care să aibă parte de așa ceva. Măcar atât respect să aveți.

Dar și în partea cealaltă. Rog toți colegii, nu numai pe dumneavoastră.

Doamnă, vă rog frumos să continuați. Haideți, că vă ascultăm atent toți colegii.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă două acțiuni convergente în vederea combaterii afecțiunilor oncologice:

1. Depistarea precoce prin campanii de informare și programe de screening populațional care conduc la depistarea afecțiunilor în stadii incipiente, precanceroase, curabile prin tratament specific.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc și eu foarte mult, doamna senator, pentru prezentarea declarației.

Prin adoptarea acestei declarații, însușirea acestei declarații de către plenul Senatului României, prin publicarea în Monitorul Oficial, ca act oficial al Senatului României, cred că avem o contribuție importantă la această luptă extrem de grea, de dificilă și de lungă împotriva unui flagel.

Vă mulțumesc tuturor și, în primul rând, mulțumesc inițiatorilor.

Vă rog, intrăm în continuare în ordinea de zi și vă prezint... la punctul...

Văd că doamnelor de la Fundația „Renașterea” le place în Parlament. Este distractiv, da?

Vă mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor,

Notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la datele de 18 și 25 septembrie 2014, a următoarelor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 96*) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

2. Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea Codului penal.

Punctul 4 din ordinea de zi, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarei inițiative legislative...

Vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Procedură!

Da, procedură. Poftiți, microfonul central, sigur. Dar să știți că ele s-au adoptat, oricum.

Știu, fiindcă așa trebuia, dar este o sfidare a Senatului României, fiindcă, în data de 9 septembrie 2014, domnul lider de grup Ilie Sârbu a cerut să se întoarcă la comisie acest punct, propunerea legislativă de la... L207/2014, care viza impozitul pe construcții. Deci era pe 9 septembrie 2014. S-a cerut o săptămână, care era, de fapt, se împlinea pe data de 16 septembrie 2014. Pe 16 septembrie nu am avut plen,

am avut pe 17 septembrie 2014. Termenul era 18 septembrie 2014. N-a mai figurat pe ordinea de zi.

Dar invocarea faptului că nu aveam punctul de vedere al Guvernului este eronată, fiindcă în aprilie a fost punct de vedere al Guvernului exprimat în plenul Senatului.

Tot atunci colegii de la UDMR au cerut un amendament la punctul respectiv, și anume extinderea zonei beneficiarilor de impozitul pe... eliminarea impozitului pe construcții.

Și atunci, și pe 9 septembrie domnul Iliescu a spus că există punct de vedere al Guvernului.

Deci întoarcerea nu a avut decât un efect: să anuleze toate amendamentele făcute în plenul Senatului și a trecut tacit pe data de 18, sfidându-se Senatul, încă o dată o spun, cu foarte multă lejeritate.

Și celelalte adoptări tacite sunt la fel. Senatul degeaba încearcă să propună amendamente, că, printr-o astfel de formă, ele sunt nule și neavenite.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Punctul 4 din ordinea de zi, aprobarea procedurii de urgență pentru...

## **Domnul Ilie Sârbu**

**:**

Drept la replică!

Da, drept la replică, domnul senator Ilie Sârbu. Vă rog, aveți microfonul central.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Drept la replică vizavi de adevăr.

Dacă ne uităm și acum în sală, acesta este adevărul. Acesta a fost și în săptămânile trecute, când n-am avut cvorum.

Și acum veniți să ne spuneți că n-au trecut sau că nu ne-am întâlnit. Nu ăsta e adevărul. Dacă ar fi adevărul ăsta, că am fost aici și am discutat și am legiferat...

Pe lângă asta, amendamentele – așa cum știm cu toții – se discută în comisie și după aceea vin anexate sau adoptate cu raport în plen. N-a fost nicio intenție, nici nu ne-o putem asuma.

Adevărul este cel pe care-l vedeți și acum. Vă uitați dumneavoastră în sală și vedeți cum legiferăm și cerem în continuu să legiferăm. Așa vom legifera și în cele șase săptămâni, cum legiferăm astăzi.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Replică la replică îmi este foarte greu să vă ofer, pentru că nu prevede regulamentul replică la replică.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Am de dat explicații!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Ce să mai explicați? ## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Am explicat...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu, nu, asta este altceva. O să vedeți...

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Procedură!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Stimate domnule coleg, nu este procedură. Replică la replică nu există.

Domnule senator, nu mă învățați dumneavoastră regulamentul după atâția ani. Este păcat.

Domnule senator, ați pronunțat cuvântul unui coleg, l-ați acuzat, v-a dat răspuns...

sau, în sfârșit, unul dintre cele mai importante din opoziție, înseamnă că îmi faceți un proces de intenție.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Procedură!

Procedură, da. Poftiți. Dar să știți că vă iau microfonul dacă faceți răspunderea.

Atenție! Microfonul central.

Că întrerupeți microfonul nu este o noutate.

Nu.

Vă rog să verificați, în calitate de lider, cvorumul de ședință.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Am de dat o explicație!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

O să veniți cu explicație, dar nu acum. Vă mulțumesc foarte mult. Trecem mai departe.

Explicație pentru ce, domnule senator?

Nu știu, asta este părerea dumneavoastră.

Domnule senator, replică la replică nu există. Da? V-ați asumat...

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Este chestie de procedură!

Nu e procedură. Ce procedură?

O să conving sala că am dreptate...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

O să convingeți sala că aveți dreptate când o să faceți alt atac, la alt coleg.

Domnule senator și domnilor colegi, nu numai pentru domnul senator Oprea, pentru toți colegii, nu există, știți, în activitatea parlamentară, replică la replică, chiar dacă i se pronunță cuvântul celui care a replicat.

Deci dacă se face un atac, atac sau..., în sfârșit, o acuzație, răspunde cel care a fost acuzat. După aceea nu se..., că, altfel, nu mai terminăm niciodată, că și cel care a fost pe urmă reinvocat are dreptul..., nu ar avea, principial.

Domnule senator,

Dacă nici eu nu dau cuvântul opoziției și mai ales dumneavoastră, ca lider de grup al celui mai important grup

Foarte bine, este solicitarea care vine din partea unui lider de grup.

Domnule senator, vă rog, faceți prezența.

Da, facem prezența. Și ce o să constatăm? O să luăm o listă și o să vedem, poate că...

Cereți și listă, domnule senator, că de la dumneavoastră din grup nu este nimeni.

Vedeți cine lipsește.

## **Domnul Ion Rotaru:**

|**Domnul Ion Rotaru:**|| |---|---| |Agrigoroaei Ionel|prezent| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian|prezent| |Anghel Cristiana Irina<br>Antonescu George Crin Laurențiu|prezentă<br>absent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ardelean Ben Oni<br>Ariton Ion|absent<br>absent| |Atanasiu Teodor|absent| |Badea Leonardo<br>Badea Viorel Riceard|prezent<br>delegație| |Banias Mircea Marius|prezent| |Barbu Daniel Constantin<br>Barbu Tudor|prezent<br>absent| |Bădălău Niculae|absent| |Bălu Marius|absent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|prezentă| |Blaga Vasile|absent| |Boagiu Anca Daniela|absentă| |Boboc Cătălin|absent| |Bodea Cristian Petru|absent| |Bodog Florian Dorel|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|absent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent| |Burlea Marin|absent|

## 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 105/9.X.2014

Butnaru Florinel prezent Mazăre Alexandru delegație Butunoi Ionel Daniel prezent Mihai Alfred Laurențiu Antonio prezent Cadăr Leonard prezent Mihai Cristian Dănuț prezent Calcan Valentin Gigel concediu Mihai Neagu absent fără plată Mihăilescu Petru Șerban prezent Câmpeanu Mariana prezentă Miron Vasilica Steliana absentă Chelaru Ioan prezent Mitu Augustin Constantin prezent Chiriac Viorel prezent Mocanu Victor prezent Chiru Gigi Christian absent Moga Nicolae prezent Chiuariu Tudor Alexandru absent Mohanu Nicolae prezent Coca Laurențiu Florian prezent Mora Ákos Daniel absent Constantinescu Florin prezent Motoc Octavian absent Cordoș Alexandru prezent Mutu Gabriel prezent Corlățean Titus Guvern Nasta Nicolae absent Coste Marius absent Năstase Ilie prezent Costoiu Mihnea Cosmin Guvern Neagu Nicolae absent Cotescu Marin Adrănel absent Neculoiu Marius absent Crețu Gabriela delegație Nicoară Marius Petre absent Cristache Iulian prezent Nicolae Șerban prezent Cristina Ioan absent Nicula Vasile Cosmin prezent Croitoru Cătălin prezent Nistor Vasile prezent Deneș Ioan prezent Niță Mihai prezent Dincă Mărinică absent Nițu Remus Daniel absent Dobra Dorin Mircea absent Obreja Marius Lucian absent Dobrițoiu Corneliu absent Oprea Dumitru prezent Donțu Ovidiu Liviu prezent Oprea Gabriel Guvern Dumitrescu Cristian Sorin prezent Oprea Mario Ovidiu absent Dumitrescu Florinel prezent Oprea Ștefan Radu prezent Dumitrescu Iulian absent Pașca Liviu Titus prezent Durbacă Eugen prezent Pașcan Emil Marius absent Duruț Aurel prezent Pataki Csaba prezent Ehegartner Petru prezent Pavel Marian prezent Federovici Doina Elena prezentă Păran Dorin absent Fifor Mihai Viorel prezent Păunescu Teiu absent Filip Petru prezent Pelican Dumitru prezent Firea Gabriela prezentă Pereș Alexandru prezent Florian Daniel Cristian absent Pop Gheorghe prezent Flutur Gheorghe absent Pop Liviu Marian prezent Frătean Petru Alexandru prezent Popa Constantin absent Geoană Mircea Dan absent Popa Florian prezent Ghilea Găvrilă absent Popa Ion absent Ghișe Ioan absent Popa Mihaela absentă Grapă Sebastian absent Popa Nicolae Vlad absent Grigoraș Viorel absent Popescu Corneliu absent Hașotti Puiu absent Popescu Dumitru Dian absent Ichim Paul absent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton prezent Igaș Traian Constantin absent Purec Ion Simeon prezent Iliescu Lucian delegație Rădulescu Cristian absent Ilieșiu Sorin prezent Rogojan Mihai Ciprian absent Ioniță Dan Aurel prezent Roșca-Stănescu Sorin Ștefan absent Iovescu Ioan prezent Rotaru Ion prezent Isăilă Marius Ovidiu prezent Saghian Gheorghe prezent Jipa Florina Ruxandra prezentă Savu Daniel absent Klárik László Attila prezent Sârbu Ilie prezent László Attila prezent Severin Georgică prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Silistru Doina prezentă Luchian Dragoș absent Stuparu Timotei prezent Luchian Ion absent Suciu Matei prezent Marian Dan Mihai absent Șova Dan Coman prezent Marian Valer absent Tánczos Barna prezent Marin Nicolae prezent Tămagă Constantin prezent Markó Béla prezent Tătaru Dan prezent Tătaru Nelu absent Teodorovici Eugen Orlando Guvern Tișe Alin Păunel absent Toma Ion prezent Todirașcu Valeriu absent Tomoiagă Ștefan Liviu absent Tudor Doina Anca absentă Țapu-Nazare Eugen absent Ungureanu Mihai Răzvan absent Valeca Șerban Constantin prezent Vasiliev Marian delegație Vâlcov Darius Bogdan Guvern Vegh Alexandru prezent Verestóy Attila prezent Vochițoiu Haralambie prezent Voinea Florea prezent Volosevici Andrei Liviu absent Vosganian Varujan absent Zisu Ionuț Elie absent

Domnule președinte,

Au răspuns prezent, sunt prezenți în sală 90 de colegi.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar.

Doamna senator, vă rog, luați loc.

Doamna senator, vă rog să luați loc.

Păi, nu am deschis ședința. Dumneavoastră stați cu mâna pe sus când nu am început ședința? Vă rog.

Vă rog, doamnelor și domnilor senatori, luați loc în sală. Luați loc în sală!

Luați loc în sală!

Vă rog. Mulțumesc. Mulțumesc.

Doamna senator, pe probleme de procedură, presupun.

Domnule senator, nu vă „efortați”, că avem fotograful Senatului.

Avem fotograful oficial al Senatului.

Vă rog să-l lăsați pe domnul senator Oprea să facă un _selfie_ cu domnul... Așa.

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor,

Doamna senator Cristiana Anghel, vă rog, scurt, microfonul 2.

Pe procedură probabil că este. Domnule președinte,

Cu tot respectul, acesta este motivul pentru care eu, în veci, nu o să fiu politician în adevăratul sens al cuvântului.

Am făcut o gălăgie extraordinară – am făcut noi – pentru faptul că stăm șapte săptămâni acasă.

Culmea, eu am și votat că nu sunt de acord să stăm șapte săptămâni acasă, și domnii pleacă în zi de lucru... lucru! Deci lup îmbrăcat în haine de oaie sau lupul la stână?

Nu am răspuns la întrebarea dumneavoastră, doamnă. Mulțumesc foarte mult.

Nu, poate are domnul care a rămas special ca să constate că nu avem cvorum și de aceea nu putem lucra.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu, nu, vă rog frumos să nu vă atacați colegii.

Doamna senator, vă rog să nu vă atacați colegii. Asta nu permit. Nu permit. Lupul, chestii, haine de lup..., nu e în regulă. Vă rog.

Punctul 5, aprobarea solicitării de retragere a următoarei inițiative legislative:

1. Propunere legislativă privind modificarea art. 9 alin. (3) din Legea nr. 287/2009, publicată în...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Procedura de urgență.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Păi, asta e, trec acum.

Deci punctul 4 al ordinii de zi, solicitarea de retragere a următoarei inițiative legislative. Nu, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarei inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. Procedura de urgență...

Cine susține procedura de urgență? Domnul senator Bumbu, scurt.

## **Domnul Octavian Liviu Bumbu**

**:**

Susținem procedura de urgență!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Bun, bravo! Așa, exact.

Doamnelor și domnilor, s-a solicitat procedură de urgență. S-a susținut.

Supun la vot.

Vă rog, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

abținere, procedura de urgență a fost aprobată. Punctul 5...

Pe procedură, poftiți.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Am și fotografiile pe tabletă. În sală sunteți 70 și...

Sunteți 70..., sunteți mai rău decât alții.

80 de voturi, 82 de voturi.

În sală se mai află domnul senator, și cu domnul senator... care nu și-au exercitat votul.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator...

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Am votat. Am votat, am votat, _I’m sorry._

Se verifică prin vot că sunteți 76.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă rog să-i tăiați microfonul domnului senator, da?

Gata!

Domnule senator, vă mulțumesc, ați făcut anunțul. Ați anunțat tot ce ați dorit.

Dați-i voie să... Ultima frază, că are o frază.

Vă întrebați de ce oamenii părăsesc sala. Fiindcă le gâtuiți luarea de cuvânt.

Du-te acasă!

Este...

Vorbești așa cu rudele dumitale. Dacă sunteți de la stână, la stână mergeți!

Vă rog, vă rog. Domnilor senator, vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Eu vreau să vă spun numai atât: este obligația celor de la putere să-și asigure cvorumul. Ce treabă are PDL-ul?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

O țin așa, că...

## **Domnul Ilie Sârbu**

**:**

Nu are rost, că spectacolul durează de o oră și jumătate. Mai dați un vot în sală.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor senatori, mai facem un vot de verificare și vă rog foarte mult... Vă rog foarte...

Stați, domnule senator, nu vă impacientați. Mai fac un _selfie_ cu dumneavoastră, dacă sunteți de acord, dar, deocamdată, haideți să verificăm votul.

Doamnelor și domnilor, facem un vot de verificare. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Deschid votul.

Domnule senator,

Mai facem un... Ați votat, domnule?

Dați-mi, vă rog, listă de vot. Mie vă rog să-mi dați listă de vot.

Da, poftiți, domnule Iovescu, la microfonul 2. În sală suntem 90, dar nu se votează, asta-i realitatea. Microfonul 2.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primul rând, vreau să felicit Grupul parlamentar al UDMR. Este 100% prezent.

Știți că nu am afinități, dar trebuie să-i felicităm.

Nu știu, dumneavoastră..., nu v-a numărat, dar sunt în fața mea.

Eu vreau să vă întreb: care este diferența dintre ziua de azi și ziua de marți? Atât.

Știți la ce mă refer.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor,

Vă rog să luați loc în sală și vă rog să vă exercitați dreptul de vot, toate doamnele și toți domnii senatori, căci eu cer listă de vot după aceea.

Doamnelor și domnilor, vă rog, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Și listă, da?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Și o listă.

86 de voturi pentru, cu unu – 87, și cu domnul senator Oprea, care e prezent în sală, suntem în cvorum de ședință.

Dacă plecați, domnule senator, avem o problemă de cvorum. Dacă nu, suntem în cvorum.

Mulțumesc. Mergem mai departe.

Vă rog.

Doamnelor și domnilor,

Punctul 5, aprobarea solicitării de retragere a următoarei inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă privind modificarea art. 9 alin. (3) din Legea nr. 287/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, modificată prin Legea nr. 71/2011 și rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 17 iunie 2011, și în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 8 iulie 2011. Publicat în Monitorul Oficial al României cu nr. 505 din data de 15 iulie 2011.

Supun la vot retragerea inițiativei legislative. Doamnelor și domnilor, vă rog să vă exprimați votul.

Domnule profesor, v-ați făcut numărul și plecați?

82 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere. A fost aprobată.

Suntem în cvorum de ședință.

Atâta timp cât nu cere un grup parlamentar..., dar s-a cerut și l-am constatat.

Punctul 6, proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiectul de hotărâre cu privire la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor: Bilanțul Strategiei „Europa 2020” pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii – COM(2014) 130 final.

Comisia pentru afaceri europene, vă rog, prezentați raportul.

Microfonul 7, domnule senator Vochițoiu.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu raport pentru actul nonlegislativ – Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, formularea unei opinii la Comunicarea COM(2014) 130 final, în concordanță cu observațiile și evaluările membrilor, incluse în prezentul raport.

Comisia pentru afaceri europene supune spre dezbaterea și adoptarea plenului hotărârea de adoptare a opiniei, care va fi transmisă instituțiilor europene.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în legătură cu dezbaterile la proiectul de lege?

Dacă nu sunt, intrăm în procedură de vot.

Doamnelor și domnilor, supun la vot. Vă rog.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Am supus la vot raportul și proiectul de lege.

S-au obținut 84 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere.

## S-a adoptat proiectul de hotarâre.

Ne întoarcem la punctele 33 și 32, care au fost aduse... la solicitarea Grupului parlamentar PSD.

Mai avem un proiect de hotărâre aici, da. Tot la punctul 6.

2. Proiectul de hotărâre cu privire la Comunicarea Comisiei privind sistemele de sănătate eficace, accesibile și reziliente – COM(2014) 215 final.

Comisia pentru afaceri europene.

Domnule senator Vochițoiu, aveți cuvântul.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, formularea unei opinii la Comunicarea Comisiei privind sistemele de sănătate eficace, accesibile și reziliente COM(2014) 215 final, în concordanță cu observațiile și evaluările membrilor, incluse în prezentul raport.

În consecință, Comisia pentru afaceri europene supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului proiectul de hotărâre a Senatului privind adoptarea opiniei, care va fi transmisă instituțiilor europene.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori pentru acest proiect de hotarâre?

Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale și intrăm în procedură de vot.

Vă consult prin vot.

Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

La inițiative legislative, intrăm pe ordinea de zi.

Punctul 1, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situația prevăzută la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum și pentru prorogarea unor termene. La solicitarea Președintelui României...

Comisia juridică este cea care a făcut raportul.

Din partea Guvernului participă domnul George Băeșu, președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății.

Microfonul 9.

Foarte scurt, vă rog.

## **Domnul George Băeșu** _– președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților_ **:**

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Comisia juridică, după dezbaterile care au avut loc, a considerat că trebuie respinsă cererea de reexaminare.

Noi, din partea Guvernului, putem să spunem doar atât: motivul pentru care s-a cerut reexaminarea, practic, nici nu mai există, nici nu poate influența în niciun fel lucrurile, pentru că acel termen deja a expirat.

## Mulțumesc.

Am s-o rog pe doamna senator Federovici să prezinte scurt raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 17 septembrie 2014, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat legea trimisă la promulgare și cererea de reexaminare a președintelui, în prezența președintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, domnul George Băeșu, și au hotărât să adopte un raport de respingere asupra cererii de reexaminare, adoptând legea în forma trimisă inițial la promulgare.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Sunt intervenții?

Nu sunt la dezbaterile generale.

Închid dezbaterile generale.

Trecem la procedura de vot.

Proiectul de lege..., vă reamintesc că ne aflăm în fața unei cereri de reexaminare a proiectului de lege, transmisă de Președintele României.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege în forma transmisă la promulgare, în sensul respingerii cererii de reexaminare.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivă și o singură abținere, raportul a fost adoptat.

Proiectul de lege a fost adoptat și solicitarea de reexaminare a fost respinsă.

Punctul următor – punctul 2 –, Proiectul de lege privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative.

Comisia juridică, vă rog să prezentați raportul. Doamna senator Federovici, microfonul 7, scurt.

Mulțumesc, domnule...

## Scuzați! Scuzați!

Dau cuvântul domnului George Băeșu, pentru a prezenta punctul de vedere. Susțineți sau nu susțineți?

Susținem acest proiect de lege. El va face posibilă plata despăgubirilor în următorii cinci ani.

Mulțumesc foarte mult.

Doamna senator Federovici, Comisia juridică, raportul...

Mulțumesc, domnule președinte,

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Cele două comisii sesizate pentru raport au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu 13 voturi pentru și două abțineri, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu sunt.

Închid dezbaterile generale. Doamnelor și domnilor,

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Domnule președinte Sârbu, microfonul central.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Grupul nostru propune retrimiterea la comisie, o săptămână, probabil, după reluarea sesiunii.

Intervenții, observații nu sunt.

Supun la vot solicitarea de retrimitere la comisie a propunerii legislative.

Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abținere, proiectul legislativ a fost retrimis la comisie pentru o săptămână.

Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2014 pentru prorogarea termenului prevăzut la alin. (4) al art. II din Ordonanța Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil.

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat în Ministerul Economiei, Maricel Popa, microfonul 8, scurt, vă rog, pentru a susține proiectul de lege.

Microfonul 8.

## **Domnul Maricel Popa** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Economiei_ **:**

Proiectul de ordonanță vizează termenul prevăzut la alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/2008 privind funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor sub presiune, instalațiilor de ridicat și a aparatelor consumatoare de combustibil, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 93/2011, la data intrării în vigoare a prezentului act normativ, în vederea finalizării de către Ministerul Economiei a prescripțiilor tehnice pentru stabilirea condițiilor și cerințelor tehnice...

Mulțumesc. Susțineți proiectul de lege, da?

Susținem proiectul de lege, cu o prorogare, până la 1 ianuarie 2016.

Mulțumesc.

Comisia economică, microfonul 7, domnul senator Belacurencu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia vă propune un raport de admitere, cu un amendament admis.

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Intervenții, domnul senator Iovescu, microfonul 2. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați membri ai Guvernului, stimat Guvern,

Nu îmi mai dați dureri de cap, nu mai dați ordonanțe de urgență, la care, apoi, veniți cu termen de prorogare.

Și, domnule președinte de ședință, aștept un răspuns. Care este diferența dintre marțea trecută, când s-a făcut o verificare și am plecat acasă – și știm bine că eram mai mulți –, și care este logica că astăzi am votat de două ori ca să iasă.

## Doamnelor și domnilor,

Aducem punctul 32..., suntem la punctul 32, pe care l-am adus, la solicitarea Grupului parlamentar al PSD, pe acest loc 5 al ordinii de zi.

Este vorba despre Proiectul de lege pentru aderarea României la Tratatul dintre Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiană, Regatul Țărilor de Jos și Republica Portugheză privind crearea Forței de Jandarmerie Europeană, EUROGENDFOR, semnat la Velsen la 18 octombrie 2007.

Aici dau cuvântul..., nu mi-ați spus cui dau cuvântul. Doamnă, 32! Imediat, imediat, găsim.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Doamna Alexe.

Doamna chestor Alexe, microfonul 9, vă rog, scurt.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretarul general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Este un proiect de lege foarte important pentru noi, prin care se propune aderarea României la Forța Europeană de Jandarmerie. Aș vrea să precizez că Forța Europeană de Jandarmerie este o organizație internațională formată din state membre ale Uniunii Europene care dețin forțe de jandarmerie, iar, după aderare, România urmează să preia în cursul lunii decembrie, anul acesta, președinția Comitetului interministerial la nivel înalt.

Vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea în forma prezentată și vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Încă mă mai gândesc să vă dau răspunsul.

Da, dar aș vrea o verificare, ca să nu folosesc nume și vă întreb pe dumneavoastră. Pot să folosesc și nume.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Încă mă mai gândesc și vă dau răspunsul după ședință. Punctul 4.

Dacă nu mai sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori, închid dezbaterile generale și intrăm la procedura de vot.

Raportul comisiei, de admitere, cu un amendament admis.

Supun la vot raportul, cu un amendament admis. Vă rog. Deschid votul.

Mulțumesc.

82 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere. Raportul, cu un amendament, a fost adoptat. Proiectul de lege în ansamblul său. Supun la vot. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

79 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere – nu a ieșit nimeni din sală, dar nu au mai votat.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului vicepreședinte Belacurencu..., da?

Domnule Timotei Stuparu, aveți cuvântul, domnule vicepreședinte. Da? Microfonul 6.

Prezentați, vă rog, raportul.

Vreau să vă spun că Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege.

Comisia pentru politică externă și Comisia pentru buget, finanțe au dat aviz favorabil.

În ședința din 29 septembrie, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi – Comisia pentru apărare –, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Deci comisia vă supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Deschid dezbaterile generale. Intervenții?

Nu sunt din partea doamnelor și domnilor senatori. Închid dezbaterile generale.

Am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot. Supun la vot raportul comisiei, cu amendamente.

Prea repede!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Prea repede? Ce nu e în regulă? Doamnelor și domnilor,

Punctul 33 din ordinea de zi – devenit punctul 6 la luarea în discuție –, Proiectul de lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind asigurarea reciprocă a sprijinului națiunii-gazdă, semnat la Ruse la 7 martie 2014.

Dau cuvântul doamnei Alexe, chestor în Ministerul Afacerilor Interne, pentru a susține punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Din nou un proiect de lege pentru ratificarea unui memorandum de înțelegere. După cum a precizat domnul președinte, memorandumul de înțelegere este semnat între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria la 7 martie 2014 și are ca obiectiv asigurarea reciprocă a sprijinului națiunii-gazdă.

Documentul conține dispoziții referitoare, în principal, la domeniul de aplicare, termenii și condițiile de aplicare, prevederile financiare, protecția informațiilor clasificate, intrarea în vigoare, durata și valabilitatea.

Vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea în forma prezentată și vă mulțumesc.

Vă rog, domnule vicepreședinte, să prezentați raportul, microfonul 6, Comisia pentru apărare.

Domnule președinte.

În aceeași ședință din 29 septembrie, membrii comisiei au luat în dezbatere acest memorandum și, cu majoritate de voturi, au hotărât să adopte raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori, la dezbateri generale?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Face parte din categoria legilor ordinare.

Doamnelor și domnilor,

Punctul 5 din ordinea..., punctul 5, care, de fapt, devine punctul 7 din ordinea de zi, dar eu am să spun așa pentru că aveți în față... punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Comisia sesizată în fond, Comisia economică, industrii și servicii.

Dau cuvântul domnului Maricel Popa, secretar de stat în Ministerul Economiei. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule senator,

Principalele modificări vizează aspectul privind dreptul consumatorilor de a se retrage din contract în termen de 14 zile, introducerea unui model standard de formulare de retragere, drepturi și obligații în cazul retragerii din contracte clare, interzicerea predefinirii de către... sau a obținerii de pe site-ul internet, eliminarea suprataxelor pentru utilizarea liniilor telefonice de asistență... a profesioniștilor care operează linii telefonice de asistență ce le permit consumatorilor ce-i contactează în legătură cu contractul... și vor putea percepe numai tariful de bază aferent apelurilor telefonice.

Vă mulțumesc.

Domnul vicepreședinte Belacurencu, Comisia economică, microfonul...

Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia vă propune un raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale.

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Supun la vot raportul și proiectul de lege.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați votul.

86 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, au fost adoptate raportul și proiectul de lege.

Mulțumesc foarte mult.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, 8 cu modificările făcute, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2014 privind modificarea și completarea Legii nr. 18/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, precum și pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

## Doamnelor și domnilor,

Dau cuvântul domnului Horvath Levente Akos, secretar de stat în Ministerul Muncii, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9.

Pe scurt, vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Horvath Levente Akos** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pe scurt, se dorește introducerea în categoria beneficiarilor legii a instituțiilor aflate în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului, a structurilor sportive aflate în coordonarea Ministerului Tineretului și Sportului și a institutelor, centrelor și stațiunilor de cercetare-dezvoltare agricolă din subordinea Academiei de Științe Agricole.

De asemenea, se dorește completarea domeniului în care poate fi prestată munca necalificată cu caracter ocazional prin adăugarea următoarelor domenii: hoteluri și alte facilități de cazare – diviziunea 55, activități ale bazelor sportive – diviziunea 9311, activități ale cluburilor sportive – diviziunea 9312.

Îl rog pe domnul senator Pop să prezinte raportul Comisiei pentru muncă. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte,

În data de 17 septembrie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritatea de voturi a senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamentele din anexă, cu o mică corectură tehnică.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a proiectului de lege, cu amendamente, proiectul fiind din categoria legilor ordinare.

România care dețin grădini botanice – și sunt aproape 14 –, pentru a solicita Senatului ca la amendamentul adus să se intercaleze la punctul a), la servicii de gospodărire comunală gestionate direct de consiliile locale, și grădinile botanice din subordinea universităților.

În rest, așa cum e formulată, intervenția este foarte corectă, dacă Senatul este de acord cu această eroare materială.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Este vorba despre o eroare materială, deci nu despre un amendament făcut în plen. Conform procedurilor Senatului, este admisibilă.

Doamnelor și domnilor,

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Cu precizarea făcută de domnul senator Oprea, că este o

eroare materială, vă rog, supun la vot raportul.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

85 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o singură abținere, raportul a fost admis, cu modificarea propusă de domnul senator Oprea.

Punctul 7 din ce aveți dumneavoastră, punctul 9 în realitate al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

Comisia... Da. Dau cuvântul domnului Valentin Iliescu, secretar de stat în Departamentul pentru Relația cu Parlamentul.

Microfonul 10.

Vă rog să susțineți, pe scurt, proiectul de lege.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Mulțumesc.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Intervenții?

Domnul senator Oprea. Microfonul central, la dezbateri generale.

A venit domnul Oprea. A revenit!

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Mulțumesc.

Respect Senatul atunci când este legal constituit. Și am revenit. Aici este o solicitare din partea universităților din

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Prin modificările și completările aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 se transpun două articole, 7 și 8, dintr-o directivă europeană, respectiv 2010/41 a Parlamentului European. Este vorba despre aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă.

Vă rugăm să aprobați ordonanța de urgență și raportul comisiei de specialitate.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul Pop, președintele Comisiei pentru muncă. Microfonul 7.

Vă rog să prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din 17 și 23 septembrie, membrii Comisiilor pentru sănătate publică și pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru sănătate publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun, de admitere, și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Închid dezbaterile generale... la ora 12.30.

Mergem mai departe. Punctul următor. Punctul 10, de fapt punctul 8 din ordinea de zi – 10 după introducerea modificărilor –, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2014 pentru modificarea și completarea art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Comisia sesizată în fond e Comisia pentru muncă.

Participă doamna chestor din Ministerul Afacerilor Interne... Nu. Doamna secretar de stat Otilia Sava, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale. Microfonul... Nu. Doamna chestor susține. Este prezentă și doamna secretar de stat. Microfonul 8. Scurt.

M-ați emoționat, am dat drumul la vot. Domnul președinte Pop, aveți cuvântul. Vă rog să prezentați raportul comisiei. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. În data de 17 septembrie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Doamna senator Cristiana Anghel, microfonul 2.

Am o nelămurire. De ce 75%, și nu 100% pentru zilele de sărbătoare?

Mergeți la loc, doamnă, că vă va răspunde. Doamnă chestor, microfonul 8. Aveți un răspuns.

Scuze, îi răspund doamnei senator. Am încercuit aici.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin acest proiect de lege de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2014, s-au stabilit, în principal, următoarele măsuri:

– eliminarea neconcordanțelor existente cu privire la baza de calcul al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și celorlalte elemente ale sistemului de salarizare pentru personalul din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională;

– crearea posibilității de a stabili prin norme proprii ale ordonatorului principal de credite cuantumul sporului acordat personalului care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale și, de asemenea, crearea posibilității plății unor majorări de 75% din salariul de funcție sau din solda de bază pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale, în celelalte zile în care nu se lucrează și care nu poate fi compensată cu timp liber corespunzător, pentru personalul din aceste structuri din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

De asemenea, prin ordonanță au fost reglementate acele măsuri pentru creșterea capabilității de apărare aeriană a României.

Vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea în forma prezentată și vă mulțumesc.

Da. Am înțeles. Atâția bani sunt. Da. Unde îi răspundeți, doamnă?

Imediat, imediat.

Se reglementează similar pentru toate instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult. Pentru concordanță, da? Doamnelor și domnilor, închid dezbaterile generale, dacă nu mai sunt alte intervenții...

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Răspunsul?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

...ale doamnelor și domnilor senatori. Da. Am închis dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Trecem la punctul următor al ordinii de zi.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Procedură!

Procedură. Da. Domnul Tánczos Barna. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

În numele Grupului parlamentar al UDMR, propunem includerea pe următorul punct al ordinii de zi a Propunerii legislative privind stabilirea metodologiei de aprobare, arborare și folosire a steagului unităților administrativteritoriale. (L434)

Mulțumesc.

Păi, nu... L434?

Pe ce punct din ordinea de zi este, domnule senator?

Ultimul!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Ultimul. Da. Aveți dreptate, că a fost introdus.

Doamnelor și domnilor,

Deschid votul față de solicitarea de modificare a ordinii de zi făcută de domnii colegi de la UDMR.

Vă rog, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Introducem în dezbatere Propunerea legislativă privind stabilirea metodologiei de aprobare, arborare și folosire a steagurilor unităților administrativ-teritoriale.

Raportul este de admitere a propunerii legislative.

Comisia sesizată în fond..., nu am de unde să știu, că nu o am aici.

Doamnă, cine este de la Guvern?

Deci, doamnelor și domnilor, avem Comisia de administrație cu raport. Pentru mâine era. Și de la Guvern cine este? Din partea ministerului?

Domnule secretar de stat Iliescu, asta face parte din surprizele vieții de ministru.

Și de fost parlamentar!

Păi, sigur.

Vă rog, microfonul 10, prezentați punctul de vedere al Guvernului pentru inițiativa menționată.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul a formulat un punct de vedere favorabil față de această inițiativă. Ne-am fi bucurat să fie reprezentantul departamentului, ministerului care a susținut punctul de vedere.

Suntem de acord cu raportul comisiei. Vă rugăm să aprobați, în consecință.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Toma, microfonul 7, să prezinte raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 22 septembrie 2014, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de admitere.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții ale doamnelor și domnilor senatori pe marginea proiectului legislativ?

Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale. Intrăm în proceduri.

Doamna senator Cristiana Anghel, microfonul 2.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Nu am citit proiectul legislativ. Acum mi l-a dat domnul senator. Am înțeles că vor fi toate trei, și al României obligatoriu. Am înțeles bine?

Am înțeles bine? Deci, dacă nu va fi al României, nu va fi nici celălalt. Am înțeles bine?

## **Din sală:**

Da...

Da?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Ați înțeles foarte bine. Eu așa am înțeles de la președintele comisiei. Domnule președinte de comisie, așa este, da? Că mă întreabă doamna Anghel... A înțeles. Da. Bun.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Eu aș vrea – ca Moș Ion Roată, înțeleg mai greu – să vedem exact fraza care spune lucrul acesta, că am reușit să deschid la ziua de mâine, să mă uit. Sincer, nu am găsit fraza. Dacă nu ar fi intervenit doamna Anghel, nu aș fi spus nici eu nimic.

Mulțumesc. Mulțumesc, domnule senator. Aveți toate garanțiile din partea comisiei.

Garanțiile! Iertați-mă! E greu să ni se citească fraza? Cred că nu trebuie să o luăm așa...

O să vi se citească. Da.

Eu nu pot să votez. Eu chiar aș vrea să votez. Sunt în Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, am dat aviz pozitiv...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Uite, acum vi se dă textul prin bunăvoința unor colegi. Vi se dă textul, dar repede, că supun la vot, și pe urmă nu mai votați.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ioan Iovescu**

**:**

Textul...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Uite, și pe Verestóy l-a încurcat.

76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 4 abțineri, raportul și propunerea legislativă au fost adoptate.

Vă mulțumesc foarte mult.

Aveam nevoie de 44 de voturi.

## **Domnul Ioan Iovescu**

**:**

Domnule președinte...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Trecem la punctul următor al ordinii de zi, fostul punct 9... Nu? Care este? Am sărit. Nu mai știu unde suntem.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Punctul 9 din ordinea de zi.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Raportul este al Comisiei pentru agricultură. Este de admitere.

Dau cuvântul domnului Peter Tamas Nagy, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, microfonul 9, pentru a prezenta, pe scurt, raportul.

Punctul de vedere al Guvernului. A! Mă scuzați, este vorba despre o inițiativă legislativă.

Domnul senator Bumbu, microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că aplicarea... art. 10 alin. (1) prevede că accesarea subvențiilor pe suprafață este condiționată de elaborarea amenajamentului pastoral începând cu anul 2014 și pentru că amenajamentele nu au putut fi făcute, pentru că reprezintă o lucrare laborioasă și de durată, propunem modificarea datei, adică începând cu 2015, să fie condiționat de această efectuare a amenajamentelor.

Mulțumesc foarte mult.

Domnule secretar de stat, microfonul 9, vă rog. Punctul de vedere al Guvernului.

**Domnul Nagy Peter Tamas** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013... În consecință, Ministerul Agriculturii susține raportul de admitere, cu amendamente, amendamente care stabilesc categoria de utilizator al suprafețelor de pajiști și pășuni. Deci, în consecință, susținem raportul de admitere, cu amendamente. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Comisia pentru agricultură, domnul Saghian, microfonul 6, vă rog să prezentați raportul.

În ședința din data de 29 septembrie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Și eu vă mulțumesc.

Intervenții sau solicitări de luări de cuvânt din partea doamnelor și domnilor senatori la dezbateri generale?

Nu sunt intervenții.

Închid dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, noi suntem prima Cameră sesizată.

Doamnelor și domnilor, supun la vot raportul, cu amendamente admise.

Vă rog, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 87 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, raportul a fost adoptat.

Supun la vot propunerea legislativă.

Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 86 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, a fost adoptat proiectul legislativ.

Doamnelor și domnilor,

Este ora 12.30 și câteva secunde peste. Avem o singură lege cu caracter organic. Vă propun să continuăm până aproape de ora 13.00, se mai adună ceva legi și suntem în sesiunea de vot pentru legi organice, și le vom vota atunci. Da?

Mulțumesc foarte mult.

Punctul 10 fost, 13 actual, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului...

Poftiți?

Da, domnule... Suntem...

Vorbesc și eu. Îmi dați voie să vorbesc, domnule Iovescu?

## **Domnul Ioan Iovescu**

**:**

Am și eu dreptul să vorbesc!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Aveți, domnule, aveți, dar așteptați să citesc proiectul de lege și, pe urmă, veniți.

Poftiți, microfonul 2. Poftiți, domnule senator. Mai mult vorbim decât...

Vă mulțumesc.

Nu înțeleg. Este ora 12.30, votăm proiectul de lege – care este – și îl putem vota și, apoi, continuăm. Vine o lege organică, o și votăm. De ce vreți să le amestecăm? E simplu. Îl votăm. O să-l votez și eu. Vă promit deschis. Vă mulțumesc.

Nu e vorba de asta, domnule senator. Am vrut să se adune mai multe, ca să facem sesiunea, cum e normal. Începând cu 12.30, suntem în sesiune de vot pentru legile organice. Până la ora 13.00 putem să votăm numai legi organice, dacă avem sau dacă nu avem. Deci am intrat în sesiunea de vot pe legi organice.

Punctul 13, fost punct 10 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Raportul este al Comisiei economice, este un raport de admitere.

Îl invit la microfon pe domnul Marius Gogescu, vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice.

Este vicepreședinte, nu are rang de secretar de stat, nu poate să ia cuvântul.

Domnule Iliescu, susțineți?

La microfonul 10, dacă Guvernul susține proiectul de lege.

Evident, este proiectul nostru. Modificările și completările aduse de proiect au drept scop, potrivit expunerii de motive, fluidizarea procedurii de atribuire a contractelor de achiziții publice, intervenția legislativă constând, în principal, în constituirea unei garanții de bună conduită de către contestator, în scopul de a proteja autoritatea contractantă de riscul unui eventual comportament abuziv al operatorului economic pe întreaga perioadă cuprinsă între data depunerii contestației și până la rămânerea definitivă a deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor sau a hotărârii instanței de judecată.

Suntem de acord cu raportul comisiei.

Vă rugăm să aprobați ordonanța de urgență.

Rog stafful să nu mai înscrie pe ordinea de zi, la susținere, persoane care nu au măcar rangul de secretar de stat. Da?

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului vicepreședinte Belacurencu, pentru a prezenta, de la microfonul 7, punctul de vedere al Comisiei economice.

Aveți cuvântul.

Stimați colegi, comisia vă propune un raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc foarte mult. Deschid dezbaterile generale. Domnul senator Iovescu, microfonul 2.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Felicit, de data asta, Guvernul! E foarte bună inițiativa și o s-o votez, și cred că, în felul acesta, putem construi împreună, dar e...

Păi, ce e bine trebuie să recunoaștem că e bine, dar și ce am spus anterior..., era frumos să votăm acel... acea...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult, foarte mult. Să vă țină, să vă țină... așa...

Doamnelor și domnilor, intrăm în procedură de vot, dacă am încheiat dezbaterile generale.

Punctul 14, fost 11, al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2014 pentru reglementarea unor măsuri bugetare în legătură cu activitatea Autorității pentru Administrarea Activelor Statului. Dau cuvântul domnului... Nu. Dau...

Aceeași situație. Vă rog, stafful. Noi nu mai înscriem vicepreședinți ai unor autorități, care au rang de subsecretar de stat. Da?

Domnule ministru... Domnule secretar de stat, e valabil și pentru dumneavoastră, da?

Aveți cuvântul, microfonul 10.

Vă rog să-mi permiteți, pentru a prezenta corect situația. Atât AVAS-ul, fostul AVAS, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, cât și autoritatea care se ocupă de achiziții publice nu au fost reprezentate prin președinți, aceștia fiind plecați în delegație în afara țării.

Revenind la punctul 14, cel pe care îl discutăm, vă rog să-mi permiteți, foarte pe scurt, să vă prezint susținerea Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea explicită a modului de finanțare a unor activități desfășurate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, prin includerea tuturor veniturilor obținute din activitatea de bază în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat prin hotărâre a Guvernului, în scopul acoperirii, într-un procent cât mai mare, a datoriilor instituției, datorii provenite din titluri executorii, precum și exceptarea de la executare a sumelor repartizate de la bugetul de stat pentru organizare și funcționare.

## Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Banias, microfonul 6, să prezinte raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia economică, industrii și servicii, precum și Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului au fost sesizate pentru dezbaterea și elaborarea raportului comun.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a avizat favorabil proiectul de lege.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Fac precizarea că Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Domnul senator Iovescu, microfonul 2.

De fapt, mai mult pe procedură.

Sunt de acord, și de data aceasta, și cu dumneavoastră, pentru că și la comisii se întâmplă același lucru.

Vă mulțumesc.

Începem să fim tot mai mult de acord. Asta este bine. Păcat că intrăm în vacanță.

Același lucru se întâmplă și la comisii. Rog reprezentanții Guvernului să se achite și să vină persoanele competente la comisii.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor,

Dacă nu mai sunt alte intervenții, intrăm în procedură de vot.

Domnul senator Sârbu.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Mai avem o propunere constructivă. Întrucât punctul 20, Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea caselor de ajutor reciproc, va trece prin adoptare tacită, rugămintea noastră este să-l trecem după punctul 12. Și punctul 12 e tot cu adoptare tacită. După aceea, să trecem la legile organice, dacă...

Vă mulțumesc foarte mult pentru propunerea constructivă.

Deci punctul 12 este, de fapt, punctul 16 și vi-l enunț: Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Comisia economică este sesizată în fond.

Propunerea legislativă are mai mulți inițiatori. Întreb dacă inițiatorii sunt prezenți să susțină. Nu sunt.

Dau cuvântul domnului Iliescu, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține acest proiect legislativ. Un singur argument important: încalcă multe prevederi din legislația Uniunii Europene, România urmând să „beneficieze”, dacă ar adopta un asemenea proiect legislativ, de sancțiuni.

Deci vă rog să fiți de acord cu raportul comisiei, de respingere.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Dau cuvântul domnului vicepreședinte Belacurencu, microfonul 7 – comisia –, pentru a prezenta raportul comisiei.

Stimați colegi,

Comisia economică, industrii și servicii vă propune un raport de respingere.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Intervenții.

Vă rog, domnule senator Cadăr, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Voi fi cât se poate de scurt.

Sugerez doar reprezentantului Guvernului să studieze procedeul la care face referire, întrucât e posibil ca toată disponibilitatea tehnică și profesională a candidatului să fie prinsă în alt contract sau în alte contracte... și, în așa fel, nu va fi niciodată o egalitate la participarea la licitație.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale?

Dacă nu mai sunt, închid dezbaterile generale și trecem la procedura de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă are caracter organic.

Se supune la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, vă rog să vă exprimați prin vot. Deschid votul.

Cu 87 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o singură abținere, raportul de respingere a fost...

Domnule senator, vă rog foarte mult, că mă perturbați pe mine, nu mai citesc atent.

Cu 87 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o singură abținere, a fost adoptat raportul de respingere, propunerea legislativă a fost respinsă.

Ne întoarcem la punctul următor, ca urmare a modificării propuse. Deci ar fi punctul 17. Ne ducem la punctul 20 din ordinea de zi inițială, Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea caselor de ajutor reciproc.

Inițiator este un domn senator PSD, Șerban Nicolae, pe care îl întreb dacă vrea să susțină. Microfonul 5, aveți cuvântul.

Da. Până la vot, o să-mi iau și cartela.

Mulțumesc.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În legătură cu această inițiativă legislativă trebuie să fac câteva precizări.

În momentul de față, casele de ajutor reciproc funcționează în trei forme. Două dintre ele sunt reglementate prin lege. Este vorba de casele de ajutor reciproc ale salariaților și casele de ajutor reciproc ale pensionarilor. Pe lângă acestea, există și alte case de ajutor reciproc, care funcționează legal, fără a avea un obiect reglementat la nivel de lege, împrumută din diverse norme, în principal din Legea nr. 122/1996, deci destul de veche, din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, din Legea privind organizarea și funcționarea IFN-urilor și așa mai departe.

Propunerea pe care eu am făcut-o, din nefericire, se găsește în următoarea situație: în urma unor consultări avute cu prilejul dezbaterilor de la comisie, mi-am însușit o serie de propuneri și am formulat amendamente în sensul îmbunătățirii propunerii inițiale. Guvernul nu și-a exprimat un punct de vedere și, dacă aș fi foarte scrupulos, aș spune că, potrivit regulamentului, se consideră că susține propunerea legislativă.

Faptul că Guvernul s-a manifestat în acest fel este unul corect, pentru că, în fapt, nu e vorba nici de implicații bugetare, nu e vorba nici de implicații de natură politică, nu afectează în niciun fel bugetul statului, ci e vorba de un cadru general de organizare și funcționare a caselor de ajutor reciproc în România, o propunere legislativă cu 11 articole.

Aș vrea să vă spun un lucru. Casele de ajutor reciproc din România nu sunt o invenție comunistă. Am constatat, cu prilejul unei deplasări în Statele Unite, în anul 2012, la partenerii din statul Ohio, că există însemne, urme ale înființării unor case de ajutor reciproc – în limba engleză ele se numesc _credit union_ – fondate de români emigrați în America în 1912–1913.

În Transilvania, în mod special, au apărut case de ajutor reciproc acum o sută de ani sau chiar mai bine.

Din acest punct de vedere, să rămânem la cadrul legislativ actual este nefiresc. Și, atunci, am făcut o propunere care nu afectează în niciun fel casele de ajutor reciproc care funcționează în prezent în mod legal, nici pe cele ale salariaților, nici pe cele ale pensionarilor, dar găsește un cadru corect și pentru cele care sunt de ordin confesional, care au drept criteriu de asociere criteriul teritorial al unei anumite zone geografice și așa mai departe.

Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

De aceea eu v-aș ruga, colegial, să aveți încredere în faptul că am propus o lege-cadru corectă și care poate suporta modificări, pe care chiar eu însumi mi le-am însușit, la Camera Deputaților, și aș vrea să respingeți raportul făcut de Comisia pentru buget, finanțe și activitate bancară, care este de respingere, inclusiv a amendamentelor, cu mențiunea că ele nu au fost, practic, dezbătute, ci, odată adoptată decizia de respingere a propunerii legislative, s-a considerat că este normal să se respingă și amendamentele propuse și să votați pentru inițiativa legislativă. N-aș fi vrut ca această inițiativă legislativă să fie adoptată tacit. Ea, mâine, ar intra în adoptare tacită. Am mai spus-o și cu altă ocazie, sunt total împotriva adoptărilor tacite, pentru că asta înseamnă eliminarea dezbaterii, eliminarea ascultării argumentelor pro și contra.

V-aș ruga, repet, în final, să fiți de acord cu propunerea legislativă, să fiți de acord că eu însumi, în cadrul dezbaterilor de la Camera Deputaților, am să susțin adoptarea unor modificări, a unor corecturi necesare, dar n-aș vrea ca, de la Senat, o lege-cadru care nu afectează, dar ajută membrii caselor de ajutor reciproc, să plece ca fiind respinsă.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Iliescu, microfonul 10, punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, față de Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea caselor de ajutor reciproc Guvernul nu a formulat, până la această dată, un punct de vedere.

Membrii comisiei au analizat inițiativa legislativă, avizele primite și punctele de vedere solicitate și au hotărât să adopte raport de respingere.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis, de asemenea, aviz negativ.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Intervenții?

Domnul senator Iovescu, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să felicit, din nou, inițiatorul, chiar dacă este de la putere, dar este o inițiativă foarte bună. Și, mai ales, vreau să-l felicit pentru atitudinea pe care a luat-o – și de aceea v-am acordat niște aplauze –, pentru că este foarte frumos să facem lucrul acesta, să ne zbatem să nu treacă actele normative prin adoptare tacită.

Vă felicit încă o dată. Mulțumesc. Și aveți votul meu pentru propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Poate, dacă sunteți într-o formă atât de bună astăzi, mă felicitați și pe mine într-un fel.

Doamna senator Cristiana Anghel, microfonul 2.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Eu am o nelămurire pentru domnul inițiator.

Cu tot respectul, ce treabă are Ministerul de Finanțe cu banii unor oameni particulari? Ce treabă are Ministerul de Finanțe?

Îmi pare că este aceeași chestie cu Ministerul de Finanțe și Fondul nostru de sănătate, unde iar nu ar trebui să aibă treabă.

Da.

Da.

Foarte rău.

Dau cuvântul domnului președinte Arcaș, microfonul 7, Comisia pentru buget, finanțe.

## **Domnul Viorel Arcaș:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare îl cunoașteți de la inițiator.

La dezbaterea propunerii legislative au participat, în conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Senatului, reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice, Băncii Naționale a României și Uniunii Naționale a Caselor de Ajutor Reciproc ale Salariaților din România.

Comisia, de asemenea, a solicitat puncte de vedere cu privire la această inițiativă legislativă din partea Ministerului Finanțelor, Băncii Naționale, Ministerului Justiției, Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

Imediat, poate mai sunt și alte întrebări...

Domnul Agrigoroaei, vă rog. Haideți, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, și eu îl felicit pe domnul senator Șerban pentru această propunere.

Cu siguranță, eu cred că afectăm prin această propunere ori băncile..., cred că mai mult băncile, pentru că, într-adevăr, și doamna senator Anghel are dreptate. Și am putea, eventual, să propunem să fie sub supravegherea ASF-ului sau a unei instituții, pentru a nu se derapa în sensul acesta, dar nu este cazul de așa ceva, pentru că avem case de ajutor reciproc, numai că extindem la mai multe categorii, din câte am înțeles eu. Și, atunci, ele sunt foarte bine-venite, atâta timp cât băncile oricum nu mai dau credite. În momentul acesta, înțeleg că Senatul nu este Cameră decizională și nu văd de ce nu ar trece mai departe...

O să vedem acum, la vot.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc. Un minut, domnule..., 30 de secunde, domnule senator Șerban.

Lăsați, un minut.

Microfonul 5.

Mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,

Casele de ajutor reciproc nu lucrează cu clienți, lucrează cu membri. Condițiile de creditare, regulile de prudențialitate cu care funcționează aceste case și, repet, nu este o invenție comunistă, ele au peste 100 de ani în România, pe teritoriul României, au făcut ca aceste case, în majoritate covârșitoare, să traverseze perioada de criză fără a intra vreuna din ele în dificultate de natură financiară. Ele au constituit un sprijin și vă rog să mă credeți că știu despre ce vorbesc. La casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, spre exemplu, se fac și împrumuturi de 10 lei.

De aceea eu am spus că, în ceea ce privește activitatea acestor entități financiare nebancare, este nevoie de un cadru general, înăuntrul căruia își pot stabili reguli; așa cum a demonstrat-o activitatea din ultimii 25 de ani, este una temeinică și solidă.

Mulțumesc. Domnul...

În ceea ce privește singura referire la Ministerul Finanțelor, dați-mi voie să răspund la întrebare – nu intrăm în adoptare tacită dacă mai vorbesc eu 30 de secunde –, referirea la Ministerul Finanțelor...

Nu, dar se termină ședința, domnule senator.

...referirea la Ministerul Finanțelor este strict cu privire la cadrul general de control, pe care Ministerul Finanțelor, prin autoritățile fiscale, îl exercită asupra oricărei entități private și asupra societăților comerciale care lucrează tot cu bani privați și asupra oricăror altor entități participante la circuitul fiscal din România.

Din acest punct de vedere, nu este vorba de un control de natură bugetară, nu este vorba de Curtea de Conturi, ci este vorba de controlul pe care, inclusiv la nivelul unor ONG-uri, autoritățile fiscale sunt îndreptățite să procedeze...

De aceea, repet, propunerea suportă amendamente, dar v-aș ruga frumos să luați în considerare faptul că un vot de respingere din partea Senatului este unul incorect și nefiresc.

Repet, acest proiect legislativ nu afectează interesele legitime ale niciunui cetățean din România și ale niciunei entități din România, dar poate ajuta foarte mult cadrul legislativ general în care funcționează casele de ajutor reciproc în România și care, repet, au traversat perioada de criză fără sincope și fără dificultăți de natură financiară, tocmai ca urmare a modului de organizare interior, și nu la nivel de lege.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doamnelor și domnilor,

Nu mai sunt intervenții la dezbateri generale. Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse.

Propunerea legislativă are caracter ordinar. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere. Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 76 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 5 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Listă!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Cerem o listă.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Intrăm în procedură de vot pentru inițiativele legislative cu caracter organic. Avem o singură inițiativă legislativă cu caracter organic.

Doamnelor și domnilor senatori, avem o singură inițiativă legislativă cu caracter organic...

Era la punctul 7.

Doamnelor și domnilor senatori,

Intrăm în procedură de vot pentru inițiativele legislative cu caracter organic.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege are caracter de lege organică. Suntem prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ilie Sârbu**

**:**

Nu s-a înțeles nimic!

48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 105/9.X.2014

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Cum?

Doamnelor și domnilor colegi,

Este Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005...

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Nu are număr...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Este punctul 7 din ordinea de zi..., este L453/9.09.2014. A fost la punctul 7 al ordinii de zi.

Să ne mai uităm încă o dată, să verificăm. Avem o singură inițiativă... Este L453 din 9.09.2014, prioritate legislativă a Guvernului.

Doamnelor și domnilor, citim încă o dată proiectul..., avem unul singur, nu ne grăbim.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege are caracter de lege organică.

Suntem prima Cameră sesizată.

Doamnelor și domnilor, vă mulțumesc pentru sesiunea de astăzi.

Vă reamintesc că, la ora 14.00, ne întâlnim în ședință pentru a lucra împreună cu Camera Deputaților.

Doamnelor și domnilor,

La ora 14.00 avem ședința comună, după aceea avem lucrări în comisiile permanente. Mâine, la ora 9.30 avem ședința de dezbatere a proiectelor de lege aflate pe ordinea de zi, până la ora 13.00. Mâine avem ședința obișnuită, pe care am aprobat-o prin vot pentru ziua de mâine.

La ora 9.30 începe plenul, mâine, miercuri. Așa a fost adoptat astăzi programul de lucru – miercuri, ședință în plen.

9.30 dimineața, antemeridian. Fără vot final.

Repetați!

Deci ora 9.30, mâine-dimineață...

Pentru domnul senator..., județul Giurgiu. Extrem de important, la ora 9.30 – dânsul poate să ajungă și de la Giurgiu, că stă aproape – avem ședință de dezbatere a proiectelor de lege aflate pe ordinea de zi de mâine.

Mulțumesc foarte mult.

La ora 14.00 ne întâlnim la plenul reunit.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|813021]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 105/9.X.2014 conține 48 de pagini.**

Prețul: 120,00 lei