Elena Mitrea

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este dedicată copiilor dispăruți, având în vedere că ziua de 25 mai reprezintă Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți.

Ziua de 25 mai a fost declarată, în 1983, Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți. Nu este o zi de sărbătoare, ci este o zi în care se face apel la responsabilitate și solidaritate umană.

Simbolul acestei zile a fost ales floarea de nu-mă-uita, datorită numelui ei, dar și datorită abundenței acesteia în luna mai.

Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți – 25 mai – este o zi în care oamenii din întreaga lume își amintesc de copiii dispăruți care și-au găsit, în final, drumul spre casă, își amintesc de cei care au fost victimele unor infracțiuni și își continuă eforturile de a-i găsi pe cei care încă sunt dați dispăruți.

De asemenea, se acordă o atenție sporită fenomenului copiilor care fug de acasă. În acest sens, adolescenții sunt informați asupra riscurilor care derivă din alegerea de a trăi pe cont propriu la vârste fragede.

Cinci deputați europeni au înaintat Parlamentului European o declarație scrisă prin care solicită cooperarea statelor membre în situații de urgență pentru găsirea copiilor dispăruți. Declarația cere statelor membre să introducă un sistem de alertă eficient în cazul dispariției copiilor. Sistemul propus prevede contactarea imediată a mass-mediei, a autorităților vamale și a organelor de ordine și transmiterea unor informații privind: date despre copilul dispărut, cu o fotografie, dacă este posibil, date despre momentul dispariției și despre persoanele suspecte, un număr de telefon unde se pot primi informații despre caz.

De asemenea, declarația cere statelor membre să aibă acorduri de cooperare cu țările vecine, pentru o acțiune rapidă în astfel de cazuri în teritoriile relevante, și să creeze o organizație comună care să ofere asistență și formare profesională pentru agențiile naționale.

Aceste linii de urgență sunt în prezent operaționale în 11 state membre: Belgia, Danemarca, Grecia, Franța, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România și Slovacia.

Fiecare copil dispărut înseamnă o tragedie și trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a preveni astfel de tragedii. Statele membre trebuie să-și respecte obligațiile legale nu numai de a pune în funcțiune cât mai repede posibil numărul de urgență pentru semnalarea copiilor dispăruți, ci și pentru a asigura o bună informare a publicului și reglementarea legală în acest domeniu.

Mediul familial are un rol foarte important în formarea și dezvoltarea copiilor, acesta constituind locul unde asigurarea confortului și imprimarea sentimentului de siguranță celor mici ar trebui să fie prioritare. Din păcate, problemele cu care se confruntă direcționează eforturile părinților către satisfacerea nevoilor de bază, educarea propriilor copii trecând uneori pe plan secund, iar alteori, în totalitate, în sarcina școlii.