Stenogramă plen

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori! Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 25 mai 2011.

Ședința va fi condusă de subsemnatul, asistat de domnii senatori Gheorghe David și Adrian Țuțuianu, secretari ai Senatului.

În programul de lucru sunt înscrise declarații politice, între orele 9.00 și 10.00, urmate de dezbaterea unor inițiative legislative și de voturi pe legile ordinare, începând cu ora 12.00. De asemenea, vot pe legile organice care au termen de adoptare tacită în această săptămână.

Vă propun să intrăm în primul punct din ordinea de zi, declarații politice.

Îl invit la microfonul central pe domnul senator Dorin Păran, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește doamna senator Elena Mitrea, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Prin declarația politică de astăzi vreau să fac câteva considerente legate de votul prin corespondență.

Necesitatea votului prin corespondență are la bază argumente clare. România este o țară care face parte din structurile europene și euroatlantice, precum Uniunea Europeană și NATO, dar nu s-a reușit, în același timp, ca până acum să fie reglementat accesul tuturor cetățenilor săi la procesul electoral.

Românii din străinătate, atunci când sunt chemați să voteze la alegerile din țară, nu pot face acest lucru. Mult timp pierdut și bani cheltuiți – sunt doar două exemple de neajunsuri în acest sens. Chiar și dacă a fost suplimentat numărul secțiilor de votare, problema de fond în acest sens rămâne.

În consecință, este necesară o variantă suplimentară, pentru ca toți românii aflați în străinătate să poată vota. Cea mai simplă metodă în acest sens este votul prin corespondență. Timpul cetățeanului dedicat procesului de vot și cheltuiala acestuia ar fi minime și comparabile cu cele ale cetățenilor români din țară. Concret, votantul trebuie doar să se deplaseze la oficiul poștal din localitatea de domiciliu a cetățeanului român din străinătate.

Votul prin corespondență este o modalitate de opțiune pentru majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, și nu doar pentru cetățenii lor care locuiesc în străinătate, ci și pentru cei care locuiesc pe teritoriul național.

Cele mai multe state, printre care și România, au ales metoda clasică de exprimare a dreptului de vot: în persoană, la misiunile diplomatice sau alte locuri recunoscute și amenajate de autoritățile statului de origine. Aproximativ 39 de state ale lumii au ales varianta votului prin corespondență. Circa 25 de state au ales o procedură mixtă, iar în 18 din aceste state unul dintre tipurile de vot este votul prin corespondență.

Dintre statele europene, doar Estonia a ales, alături de metoda clasică, alte două metode alternative: votul prin corespondență și votul electronic.

Iată câteva exemple în acest sens:

– Austria experimentează, cu succes, din 1990 votul prin corespondență pentru alegerile prezidențiale, legislative și referendumuri;

– Belgia, la alegerile legislative, aplică încă din 1999 metode alternative de exprimare a dreptului de vot: votul prin corespondență și votul prin reprezentare;

– Franța, din 1976, a optat pentru un sistem mixt: votul în persoană și votul prin reprezentant;

– în Germania se utilizează votul prin corespondență din 1985. În martie 2009, Curtea Constituțională Federală a Germaniei a decis că votul electronic, utilizat parțial timp de 10 ani în Germania, este neconstituțional, din cauza lipsei de transparență și pentru că permite erorile și fraudele. Această decizie a venit după o dezbatere publică aprinsă și după ce, în 2005, 45.000 de cetățeni au votat o petiție pentru renunțarea la votul electronic;

– Italia practică votul prin corespondență din 2003;

– în Letonia și Lituania se votează din 1992 în persoană sau prin corespondență;

– în Marea Britanie s-a introdus votul prin corespondență încă din 1918;

– în Spania, cetățenii care locuiesc peste hotare și sunt înscriși pe listele electorale ale locuitorilor Comunității Madrid plecați în străinătate pot vota prin corespondență. Sistemul a fost instituit în 1985. Alegătorul trimite cererea de vot, o copie xerox a pașaportului sau a buletinului de identitate sau un document care să îi ateste naționalitatea sau faptul că este înscris în Registrul Consular, emise de Consulatul Spaniei în țara de rezidență. Indiferent de modalitatea de vot aleasă, este extrem de important, în vederea validării votului, ca pe plicul de vot să apară clar ștampila sau altă inscripție oficială a oficiului poștal sau a secției consulare, care să ateste faptul că votul a fost depus în cadrul organismelor oficiale în limita termenului prevăzut de lege;

– în Statele Unite ale Americii se votează prin corespondență încă din 1942, la alegerile prezidențiale, legislative și la referendum;

– în Canada se votează prin corespondență din 1944, la alegerile legislative și la referendum.

În concluzie, practica exercitării prin corespondență a dreptului de vot nu este o practică nouă. Are deja aproape un secol, iar avantajele și dezavantajele acestuia sunt deja cunoscute și analizate de specialiști.

Experiența altor state a dovedit că votul prin corespondență este un sistem funcțional. Prin urmare, nimic nu ne mai împiedică în a lansa Proiectul legii votului prin corespondență în Parlament. Democrația și românii au nevoie de el.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Elena Mitrea, din partea Grupului parlamentar al PSD, se pregătește domnul senator Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este dedicată copiilor dispăruți, având în vedere că ziua de 25 mai reprezintă Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți.

Ziua de 25 mai a fost declarată, în 1983, Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți. Nu este o zi de sărbătoare, ci este o zi în care se face apel la responsabilitate și solidaritate umană.

Simbolul acestei zile a fost ales floarea de nu-mă-uita, datorită numelui ei, dar și datorită abundenței acesteia în luna mai.

Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți – 25 mai – este o zi în care oamenii din întreaga lume își amintesc de copiii dispăruți care și-au găsit, în final, drumul spre casă, își amintesc de cei care au fost victimele unor infracțiuni și își continuă eforturile de a-i găsi pe cei care încă sunt dați dispăruți.

De asemenea, se acordă o atenție sporită fenomenului copiilor care fug de acasă. În acest sens, adolescenții sunt informați asupra riscurilor care derivă din alegerea de a trăi pe cont propriu la vârste fragede.

Cinci deputați europeni au înaintat Parlamentului European o declarație scrisă prin care solicită cooperarea statelor membre în situații de urgență pentru găsirea copiilor dispăruți. Declarația cere statelor membre să introducă un sistem de alertă eficient în cazul dispariției copiilor. Sistemul propus prevede contactarea imediată a mass-mediei, a autorităților vamale și a organelor de ordine și transmiterea unor informații privind: date despre copilul dispărut, cu o fotografie, dacă este posibil, date despre momentul dispariției și despre persoanele suspecte, un număr de telefon unde se pot primi informații despre caz.

De asemenea, declarația cere statelor membre să aibă acorduri de cooperare cu țările vecine, pentru o acțiune rapidă în astfel de cazuri în teritoriile relevante, și să creeze o organizație comună care să ofere asistență și formare profesională pentru agențiile naționale.

Aceste linii de urgență sunt în prezent operaționale în 11 state membre: Belgia, Danemarca, Grecia, Franța, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România și Slovacia.

Mulțumim, doamna senator.

Urmează la cuvânt domnul senator Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește „Părăsim România”. Stimați colegi,

Încep declarația politică de astăzi urând „La mulți ani!” liberalilor din sală și din țară, înscriși în partid sau nu. Ieri s-au împlinit 136 de ani de la înființarea Partidului Național Liberal.

Mă voi referi în continuare la o statistică a Băncii Mondiale privind emigranții, tendințele de migrație și ponderile din totalul populației țărilor de proveniență. România este pe locul 18 în lume, cu 1,3% din totalul emigranților. Depășim cu această valoare țări mari, cu populații numeroase și cu un nivel de trai mai scăzut decât al nostru.

Înțeleg de aici că românii au pierdut speranța că mai pot să-și îndeplinească visurile în țară, alegând calea plecării, chiar dacă amenințarea crizei a planat asupra tuturor țărilor în ultimii ani.

Forța de muncă necalificată este numai o componentă a procentului de emigranți, altădată majoră. Ne pleacă acum inteligența: medicii, profesorii, cercetătorii, olimpicii noștri, încă de pe băncile școlilor.

Exodul de români pregătiți profesional nu mai poate fi oprit cu promisiunea unei zile de mâine mai bune. Prezentul contează și faptul că economia stagnează, că sectoarele importante merg în regim de avarie și că micii întreprinzători sunt sufocați de supraimpozitare și birocrație excesivă.

Am pretenția de la acest partid declarat de dreapta care ne guvernează să țină cont de cifrele care descriu situația emigranților, fiind un indicator bun al succesului sau al insuccesului politicilor publice, orientate către cetățean. Indicat ar fi să fie luate în considerare acum, cât încă nu e prea târziu, statistica Băncii Mondiale fiind un semnal important în acest sens.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfonul central pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi are titlul „Reprezentarea sporită a femeilor în politică – o dezbatere la nivel internațional.”

Discuții despre necesitatea participării într-o pondere mai mare a femeilor în viața politică s-au purtat mereu. De fiecare dată, în preajma campaniilor electorale, se fac evaluări, estimări și promisiuni de schimbare a ponderii lor în structurile politice, mai ales că toată lumea recunoaște nevoia unui echilibru în ponderea reprezentării între bărbați și femei. Din păcate însă, vorbele nu au fost încă transformate în inițiative concrete.

Astfel, cel puțin la nivelul Parlamentului, România ocupă unul dintre ultimele locuri din Europa la capitolul prezența femeilor în structurile legislative. În timp ce în Suedia ponderea este de 47%, în Olanda de 39%, noi ne-am oprit la 14%. Este o situație nu prea îmbucurătoare, cu serioase implicații sociale, ce poate fi considerată un semn de desconsiderare și de lipsă a culturii politice.

Dacă această temă pare să nu constituie o prioritate pentru România, ea este reluată la nivelul Organizației pentru Securitate și Cooperare Europeană și al Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului.

Săptămâna trecută, la seminarul „Rolul partidelor politice în procesul politic”, organizat de cele două instituții, la care am participat, au fost semnalate efectele reprezentării femeilor într-o proporție redusă în politică. Această dezbatere a avut loc în Polonia, țară care tocmai propune introducerea unui prag obligatoriu de 30% pentru locurile ocupate de femei în Parlamentul Poloniei. De aceea, cred că este momentul să ne gândim și noi la o schimbare în această privință.

Creșterea participării feminine nu vizează doar nivelul parlamentar, ci și conducerile administrațiilor locale, acolo unde ponderea femeilor este și mai mică. Desigur, procentul de reprezentare poate fi obiectul unor dezbateri extinse la nivelul partidelor politice. Tehnic însă, se poate apela la diverse cote de reprezentare, cea mai potrivită fiind, probabil, varianta cu cel puțin o treime din candidați, dar cu obligativitatea regăsirii acestei treimi și la nivelul locurilor eligibile.

Mulțumesc domnului senator Oprea.

Fac o rectificare și dau cuvântul domnului senator Ion Rotaru, din partea Grupului parlamentar al PSD. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează „S.O.S. caii sălbatici din Letea!”.

Doamnelor și domnilor senatori,

În ultimele zile a apărut tot mai des la știri un subiect care a indignat o țară întreagă, caii de la Letea, care au fost opriți în județul Brăila din drumul lor către abator.

Ca urmare a acțiunii susținute a unor asociații de protecție a animalelor, ce au contestat legalitatea actelor de vânzare, precum și condițiile de transport către abator, polițiștii brăileni au oprit acest convoi. Tot grație demersurilor iubitorilor de animale, care au urmărit mașina în care erau încărcați caii încă din Tulcea, a fost găsită o fermă, în Brăila, unde aceștia au putut fi eliberați temporar.

Imaginile acestor patrupede care au călătorit peste 30 de ore în condiții inimaginabile, claie peste grămadă, înfometate și deshidratate, coborând abia ținându-se pe picioare din mașina în care au fost ținute, au stârnit compasiune și mânie, în același timp, în rândul opiniei publice.

Reacția publică a fost extrem de rapidă la solicitările pe care le-au făcut asociațiile, ce au salvat acești cai de la moarte, pentru hrană și medicamente, iar informațiile pe care le am sunt că rețelele de socializare au făcut minuni în acest caz, dovadă că voluntarii au venit în număr mare cu provizii, în câteva ore de la eliberarea cailor la o fermă din Urleasca.

Din păcate, reacția autorităților nu a fost la fel de promptă și a fost nevoie de un drum de coșmar, în care 54 de cai au fost chinuiți în asemenea mod încât doi dintre ei au murit, iar alții s-au ales cu răni grave, pentru ca responsabilii sanitarveterinari să recunoască faptul că au fost încălcate normele de bunăstare a animalelor, iar operatorul să fie sancționat cu amendă în valoare de 20.000 de lei.

A fost nevoie de trei zile pentru ca Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor să ceară direcției de resort din Tulcea să stopeze orice transport de cabaline din județ până la clarificarea situației între autoritățile locale, proprietarii de animale și reprezentanții asociațiilor de protecție a animalelor. Aceștia din urmă au declarat încă din prima zi că actele așa-zișilor proprietari de animale sunt în neregulă, că transportul se face în condiții care nu respectă nici pe departe legea și că în mașina respectivă au fost încărcați mai mulți cai decât erau trecuți în documente.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Mang, doriți să vă susțineți declarația politică?

Mulțumesc.

- Mai sunt colegi în sală care doresc să-și susțină

- declarațiile politice de la microfonul central al Senatului? Nu mai sunt.

Permiteți-mi să vă informez că au mai depus în scris declarații politice la secretarul de ședință domnii senatori:

- Gheorghe David, Alexandru Pereș, Alexandru Mocanu,

- Petru Filip, din partea Grupului parlamentar al PDL;

- Ioan Mang, Florin Constantinescu, Gheorghe Pop,

- Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al PSD;

- Emilian Valentin Frâncu și Cornel Popa, din partea

- Grupului parlamentar al PNL.

Declarația politică se intitulează „Demografia României, iremediabil compromisă?!”.

Doamnelor și domnilor senatori,

În declarația mea de astăzi am să pornesc de la câteva referințe ale profesorului Vasile Ghețău de la Centrul de Cercetări Demografice al Academiei Române de Științe, considerat a fi, pe bună dreptate, cel mai titrat demograf al României, care și-a actualizat de curând previziunile sale făcute în lucrarea publicată în 2007, intitulată „Declinul demografic și viitorul populației României”.

De data aceasta, bazat pe date din 2010, el ajunge la concluzia că, „pentru prima dată, sporul natural a fost negativ pe tot parcursul anului amintit și acesta s-a accentuat”. Drept urmare, el „nu mai poate să crească în 2011, pentru că nu mai are de unde”.

Ca mai toate statele lumii, și România se află – inevitabil – în plin proces al globalizării. Am făcut această precizare – cvasiunanim recunoscută de majoritatea statelor lumii, deși privită contradictoriu – convins fiind că redresarea situației demografice naționale se cuvine a fi abordată ținându-se seama de realitățile similare din celelalte state ale lumii.

Astfel, potrivit datelor ONU, la ora actuală, pe planetă trăiesc 6,83 miliarde de suflete, pentru ca în 2040 să fie atins apogeul de 8-9 miliarde de persoane, după care, la sfârșitul actualului secol, să se stabilizeze la circa 5 miliarde.

„Prin urmare – se afirmă într-un studiu publicat în ultimul număr al revistei „Știință și Tehnică” –, nu mai riscăm să sucombăm că suntem prea mulți, eventual, problema ar fi că, în anumite zone geografice, printre care și Europa – inclusiv România, sublinierea noastră –, vom fi prea puțini și bătrâni.”

De altfel – aflăm din aceeași sursă –, în prezent, există 67 de țări, în cea mai mare parte europene, în care declinul populației este mai mult decât evident.

În același studiu, se spune în continuare că „există un consens printre demografi și economiști că nu scăderea în sine a populației este cel mai nefast lucru, ci faptul că aceasta se produce prin reducerea natalității, adică prin afectarea structurii populației pe grupe de vârstă”. Scăderea ponderii tinerilor și creșterea populației vârstnice au repercusiuni catastrofale asupra economiei și sistemului de asigurări sociale, cu vizibile semnale care ne avertizează că ne apropiem de pragul prăbușirii.

Domnule președinte, Stimate colege și stimați colegi,

Săptămâna trecută, pe parcursul a două zile, capitala Apusenilor a găzduit una dintre cele mai importante întâlniri internaționale pe tema Strategiei Dunării, evenimentul „Alba Iulia Business Forum – Orașe și regiuni inteligente și durabile”, acțiune organizată de Ministerul Afacerilor Externe, în parteneriat cu Primăria Municipiului Alba Iulia, Consiliul Județean Alba, Institutul World Trade Center și Fundația Steinbeis din Baden-Württemberg.

Manifestarea se înscrie într-o serie de evenimente dedicate implementării Planului de acțiune al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării și dezvoltării de rețele pentru arii prioritare de afaceri ce ar putea fi dezvoltate în Regiunea Dunării, în cadrul Axei prioritare 3 – Prosperitatea Regiunii Dunării, educație, cercetare și piață internă – a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării.

Prezența a peste 150 de invitați cu funcții de conducere sau de execuție în diferite instituții de prestigiu din țară și din străinătate a reprezentat, cu siguranță, un moment prielnic în ceea ce privește stabilirea de contacte care vor fi utile dezvoltării ulterioare a orașului și mediului de afaceri.

Forumul a avut drept scop principal crearea unei platforme de discuții pentru toți cei interesați să dezvolte proiecte sau parteneriate strategice la nivel european în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării.

Evenimentul s-a adresat, în primul rând, mediului de afaceri din două regiuni de dezvoltare ale României (Centru și Nord-Vest), dar, în egală măsură, și reprezentanților societății civile, federațiilor și sindicatelor din sectoarele de activitate vizate, la eveniment fiind invitați să participe coordonatori naționali ai Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, coordonatori de domenii prioritate, reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Parlamentului European și ai altor instituții comunitare, dar și ministrul afacerilor externe, domnul Teodor Baconschi.

Autoritățile locale și societatea civilă au fost invitate să se implice în procesul de consultare publică, putând influența prin acțiunile lor deciziile guvernamentale, contribuțiile acestora urmând să fie analizate și apoi să devină parte a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, în funcție de coerența, importanța și complexitatea lor. Sprijinul dumnealor va fi unul extrem de util, prin asigurarea unui feedback atât în faza de cercetare – în cazul unor proiecte importante –, cât și prin transmiterea de studii proprii, documente programatice la nivel local, propuneri de proiecte concrete sau strategii cu accent pe spațiul dunărean.

Declarația politică se intitulează „Lingăi și maimuțe”. Una dintre cele mai umile forme ale caracterului uman o reprezintă lingăii. Îi cunoaștem cu toții de la serviciu, din vecini, din ziare, dar mai ales de la televizor.

Asemenea păduchilor, lingăii trăiesc cam peste tot. Neavând niciodată o părere permanentă despre nimic și despre nimeni, lingăii trăiesc viața altora, niciodată una proprie. Câteodată, lingăii au un singur obiect de admirație, alteori, mai multe. Lucrurile devin extrem de complicate când obiectele de admirație sunt antagoniste. În acest caz, lingăul devine conspirativ, devenind agent dublu în activitățile sale „limbistice”. În viața de familie, lingăii sunt, de regulă, autoritari și își impun părerile, de multe ori prin violență.

La noi, fauna de lingăi este foarte diversă. Această diversitate se datorează multitudinii combinațiilor în care îi regăsim aproape la tot pasul. Din această diversitate, astăzi mă opresc la doar trei feluri de lingăi, existente la noi parcă de când lumea, toate trei extrem de periculoase pentru societate: lingăul bugetar, lingăul politic și lingăul media.

A) Lingăul bugetar este acea creatură pe care o găsești aproape în orice loc ce ține de administrația locală sau centrală. El a ajuns la locul de muncă respectiv cu sprijinul altor lingăi, de regulă, din familie. El nu a trecut niciodată, pe bune, vreun concurs de ocupare a unei funcții. El înaintează în funcție, exclusiv, datorită talentelor „limbistice”, pe care le desăvârșește cu vârsta și experiența acumulată în exercițiul... pasiunii.

Dacă, Doamne ferește, ajungi la mâna lui din poziția de simplu cetățean, te-ai nenorocit, ești fără șansă de rezolvare, e ca și cum te-ai fi născut fără noroc. Dacă însă ajungi la el prin pile – în special, ca pilă a unui „obiect limbistic principal” –, lingăul bugetar devine „gelatină”, și tu te-ai scos, cum se zice. De bună seamă că alternativa eternă este șpaga.

În această categorie găsim lingăul sindical, lingăul judiciar, lingăul polițist, lingăul din administrația județeană sau locală ori, pur și simplu, lingăul de la primărie.

Slavă Domnului, din fericire, nu toți bugetarii sunt lingăi!

Declarația politică este intitulată „Regionalizarea – componentă a procesului de modernizare a țării”. Stimați colegi,

Necesitatea inițierii unei reforme administrative care să dea naștere unui nivel intermediar regional cu competențe clar definite nu a generat, până în prezent, dezbateri serioase, deși o serie de factori și tendințe la nivel global, european și intern exercită o presiune serioasă asupra statului și asupra organizării sale interne.

Politica regională europeană, ce urmărește egalizarea disparităților, tendințele de regionalizare la nivel european prin ceea ce se numește „new regionalism” – „Regionalismul nou este asociat consecințelor dezvoltării industriale globale, competiției teritoriale dintre rețele și zone ale orașelor-regiuni și, mai ales, regionalizării funcționale a zonelor metropolitane peste care a intervenit Uniunea Europeană cu politica ei de egalizare spațială, pentru coeziunea pieței economice europene”, Miklós Bakk, József Benedek, coordonator, „Politicile regionale în România”, „Polirom”, Iași, 2010 – au transformat regiunile în adevărați „actori în procesele economice, politice și culturale”.

Componenta procesului de modernizare a statului, reforma administrativ-teritorială nu este legată în niciun caz de preferințele politice ale PDL. Reforma administrativă necesită dezbateri ample și coerente. Implicarea întregii clase politice, a specialiștilor în științe administrative, a juriștilor, a specialiștilor din alte state europene, a oamenilor de afaceri interesați, a think tank-urilor etc. este necesară. Studii de impact, scenarii care să aibă în vedere diverse modele de reorganizare administrativă și care să evidențieze avantajele și dezavantajele, riscurile, dar și oportunitățile, sunt obligatorii pentru a diminua erorile majore și pentru a reduce cât se poate de mult efectele perverse.

Scopul nostru nu ar trebui să se reducă, în mod simplist, la a redesena regiunile în funcție de coloratura politică sau de aspirațiile etnice ale unor formațiuni politice. Misiunea noastră ar trebui să fie adaptată la conturarea acelui ansamblu instituțional modern, care să nască o administrație suplă, eficientă, care să reducă birocrația și costurile, să fie organizată pe principiile managementului public, să creeze zone de dezvoltare cât mai uniforme, să elimine în timp disparitățile, să ofere perspective investiționale la nivel local și regional și, nu în ultimul rând, să genereze mai multă bogăție și satisfacție personală.

Declarația politică se intitulează „Trăim vremuri orwelliene”.

În declarația mea politică de astăzi aș vrea să vă împărtășesc câteva gânduri vizavi de direcția în care ne îndreptăm noi, ca societate contemporană, precum și despre relația dintre cetățean și autoritățile statului român.

Uitându-mă cu atenție la ceea ce se întâmplă în jur în ultima vreme, observ un lucru: pe zi ce trece, ochiul vigilent al statului condus de domnul președinte Traian Băsescu este tot mai prezent în viața noastră, a tuturor.

Din păcate, am o senzație neplăcută de déjà-vu... Pe ideea „dormiți liniștiți, DNA lucrează pentru dumneavoastră” sau, și mai rău, „vă monitorizăm pentru binele vostru, ca să vă protejăm”, societatea românească a mai făcut un pas spre noul tip de societate imaginat și dorit de Traian Băsescu și de PDL, o societate nouă, care însă împrumută multe dintre caracteristicile unei orânduiri pe care o credeam de mult apusă și de care am crezut că am scăpat definitiv.

Riscul unui derapaj autocratic este din ce în ce mai pronunțat. Ajunge doar să vedem cum instituțiile statului de drept acționează la comandă politică, cum Poliția, SRI sau Procuratura sunt folosite atunci și acolo unde interesul puterii o cere. Instituțiile au ajuns simple instrumente în mâna mai-marilor zilei, ce se cred atotputernici, devenind armele cu care PDL și Traian Băsescu duc bătălia politică. Ei încearcă cu orice preț, chiar și călcând în picioare instituții fundamentale ale statului român, să-și creeze un avantaj electoral, în condițiile în care căderea PDL în preferințele românilor este ireversibilă.

Cred că ar trebui să tratăm cu foarte mare responsabilitate această problemă, în primul rând pentru a da dovadă că am învățat ceva din ceea ce ni s-a mai întâmplat de-a lungul istoriei. Folosind discursul populist practicat cu atâtea „succesuri” de PDL, am putea foarte ușor să propunem să instalăm sisteme de filaj și de urmărire nu numai în birouri sau în instituțiile publice, ci ele să fie instalate în număr cât mai mare și pe străzi, dar și acasă la oameni. Asta, ca să se simtă pe deplin în siguranță!

Cel mai bine ar fi să fim cu toții monitorizați și, dacă se poate, 24 de ore din 24, ca să evităm producerea oricărei infracțiuni, iar puterea politică, tot mai opacă și mai plină de sine, să-și poată vedea de afaceri în mod nestingherit, fără a mai fi tulburată de vreo părere critică.

Declarația politică este intitulată „Suntem campioni la inflație. Declarațiile Guvernului Boc ignoră această realitate”. Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Conform declarațiilor oficiale ale Ministerului Finanțelor Publice, de la 1 ianuarie 2012 salariile bugetarilor vor reveni „integral” la nivelul dinaintea amputării cu 25% din 2010, iar pensiile vor crește și ele „semnificativ”. Declarațiile sunt populiste și nu coincid cu realitatea.

Încă din 2010 Guvernul Boc spunea că salariile și pensiile vor crește, lucru care nu s-a întâmplat. Încă o dată se dovedește că românii sunt mințiți. Datele oficiale nu corespund cu aceste declarații.

Ministrul finanțelor publice a preluat din retorica populistă a premierului Boc și ne anunță, nonșalant, că ieșim din recesiune. Conform demnitarului, a ieși din recesiune înseamnă foarte multe lucruri cum ar fi: mai multe locuri de muncă, o încredere a investitorilor, o încredere a băncilor. Dumnealui ne mai spune că: „Nu ne putem permite din momentul acesta să facem o distribuție către populație, mă refer în sistemul de cheltuieli cu salariile și al cheltuielilor sociale.” Deci vom trăi mai bine, dar nu acum!

În mod real, lucrurile nu sunt bune deloc. România a înregistrat în aprilie o rată anuală a inflației de 8,4%, cea mai mare din Uniunea Europeană (UE), în condițiile în care media la nivelul blocului comunitar a fost de 3,2%, după cum arată datele publicate săptămâna trecută de Eurostat.

România s-a clasat pe prima poziție în UE și după creșterea medie a inflației din intervalul mai 2010 – aprilie 2011, față de precedentele 12 luni, indicator care determină stabilitatea prețurilor în rapoartele de convergență ale Comisiei Europene către Consiliul European. Astfel, inflația din România a fost de 7,2%, urmată de Grecia, cu 5%, și Estonia, cu 4,3%, conform acelorași date ale Eurostat.

În același rând, este de amintit procentul de creștere a prețurilor produselor de consum, pe care Institutul Național de Statistică l-a anunțat încă din 10 aprilie. Astfel, prețurile au crescut, în medie, cu 8,34% față de nivelul din aprilie 2010.

Declarația politică se intitulează „Școală de corecție la DNA cu senatorii PDL pentru recuperarea «bunelor moravuri»”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Este limpede, trăim vremuri grele! A venit ceasul sacrificiului și al rotirilor de cadre.

Evenimentele de la începutul săptămânii, desfășurate în jurul lui Banias și Mironescu, nu au făcut altceva decât să dovedească, pentru a mia oară, că o instituție ca cea a Direcției Naționale Anticorupție este folosită cu impertinență ca instrument politic menit să facă ordine în rândul parlamentarilor PDL care voiau să treacă la opoziție.

Interesant este că, din poziția de naș și protector al acestor indivizi, Băsescu a jucat un rol decisiv în mărirea și decăderea lor. Cei doi au ocupat, pe rând, poziții-cheie, controlate exclusiv de actualul locatar de la Cotroceni. Atunci nu se știa că sunt corupți?

În prezent, avem nevoie de o deratizare serioasă a vămilor și, de altfel, a tuturor instituțiilor statului mai mult decât de oxigen. Dacă prin arestările televizate de zilele trecute s-ar fi urmărit, într-adevăr, lucrul acesta, aș fi fost primul care să salut o astfel de inițiativă.

Dar să fim realiști. Ce s-a întâmplat acum nu a fost decât transmiterea unui semnal de intimidare către cei care ar dori să iasă din coaliție. Cei care nu sunt șantajabili nu au motive să se teamă, iar pe cei pătați n-are decât să-i țină Băsescu în brațe și să-i mângâie cu biciul, când sunt indisciplinați.

Scandalos este că, de-a lungul guvernării portocalii, a existat un interes real ca oameni corupți, implicați în afaceri dubioase, să fie propulsați în funcții-cheie ale aparatului de stat. Astfel de oameni mânjiți sunt șantajabili și niciodată nu vor putea fi altceva decât lachei obedienți ai intereselor unor grupuri obscure care nu au absolut nicio legătură cu binele populației.

Dincolo de situația senatorului Banias, dubioasă este și numirea în scaunul de secretar general al MAI a lui Laurențiu Mironescu. Dacă Mironescu este implicat în afaceri murdare, cum lasă de înțeles anchetatorii, de ce a mai fost promovat în MAI?

Demiterea precipitată a lui Mironescu din funcție ridică foarte multe semne de întrebare, iar la aceste întrebări sunt convins că răspunsurile vor întârzia să apară, deoarece, în cazul de față, nu putem vorbi despre o anchetă serioasă.

Declarația politică se intitulează „Regimul polițienesc al domnului Traian Băsescu: studii de caz”.

Stimați colegi,

Mai țineți minte ce le-a transmis președintele Traian Băsescu supușilor săi din PDL cu ocazia Convenției naționale: „Nu vă opriți! Continuați procesul de transformare a României!” Asta după ce le mulțumise că au tăiat salariile și au impozitat pensiile.

Am vorbit și în declarația de data trecută despre ce înțelege PDL prin proces de transformare a României și spuneam că, în principiu, e vorba de „modernizarea” țării dintr-un stat democratic, de drept, într-o junglă fără reguli, o sălbăticie unde instituțiile nu funcționează și protecția legii e inexistentă. Adaug acum: un stat polițienesc prin excelență, o replică fidelă a României totalitariste de dinainte de 1990. Trei exemple în numai o săptămână.

I. Mai întâi, ce s-a întâmplat la Consiliul Județean Iași. Doi vicepreședinți, „foarte întâmplător” de la opoziție, descoperă niște „foarte întâmplătoare” aparate de înregistrare în pereții birourilor în care-și desfășurau activitatea. În mod cu totul firesc, oamenii se alarmează, apar televiziunile, se creează tevatură, toată țara află, obiectiv atins de aparatul opresiv al regimului polițienesc creat de Băsescu-Boc.

Pentru că ce trebuia să se transmită țării întregi prin evenimentul de la Iași? Că toți cei care, într-un fel sau altul, se exprimă împotriva actualei puteri devin ținte. Că toți cei care au nerușinarea să conteste acest regim antidemocratic devin, automat, inamici ai statului. Că toți cei care au de gând să mai facă opoziție, sub toate aspectele, vor fi monitorizați, filați, ascultați și, în cele din urmă, dacă nu se cumințesc, târâți puțin pe la închisoare, ca să-și revizuiască atitudinea. Exact cum spuneam, o copie fidelă a ceea ce se întâmpla înainte de 1990.

Din păcate însă, în valul de stupoare, frică, intimidare, nimeni n-a mai avut limpezimea – sau curajul – să pună câteva semne de întrebare absolut necesare. De exemplu, dacă CSM a verificat existența sau inexistența actului de autorizare necesar pentru montarea aparatelor de înregistrare, numărul autorizației, durata de valabilitate sau dacă Serviciul Român de Informații, autoritatea națională în materia interceptării comunicațiilor, avea posibilitatea să-și delege competențele către DNA în privința amplasării aparatelor de înregistrare. Nu, totul a fost trecut, sub imperiul fricii, într-un nor gros de fum peste putreziciunea unui regim în care Serviciile, DNA, Parchetul, ANI, toate, sunt simple instrumente de șantaj și groază în mâinile actualei puteri. II. Subiectul nr. 2

Declarația politică este intitulată „Școala spartană a societății românești”.

În Epoca Antică, în Sparta, dacă erai prins la furat, erai aspru pedepsit, nu pentru că furai, ci pentru că erai prins. Spartanii chiar aveau un sistem de educație – numit „Agoge” – prin care tinerii erau încurajați, de multe ori prin înfometare lentă, să fure pentru a trăi. Astfel, deși toți cei care supraviețuiau acestei școli spartane aveau, în mod cert, asemenea abateri, numai cei care fuseseră prinși erau considerați hoți și pedepsiți ca atare. Scopul acestor lecții de viață era să formeze indivizi de o duritate fără seamăn și să întărească societatea spartană printr-un proces continuu de călire.

Asemenea practici se pare că au supraviețuit până în prezent, cel puțin în societatea românească. Aici, deși dispar în fiecare lună milioane de euro de la bugetul de stat, de la bugetele locale și prin evaziuni, nimeni nu este prins și, implicit, nici pedepsit. Descinderile din Vama Constanța, care au scos la lumină nereguli despre care se știa că se petrec, nu fac decât să întărească părerile celor care acuză puterea de jocuri murdare.

În statele de drept autentice, este suficientă o singură acțiune a forțelor anticorupție pentru a speria și cuminți, pentru o perioadă, așa-numita lume interlopă. La noi, faptul că s-au organizat, în ultimele luni, descinderi în mai multe vămi pare să nu fi avut vreo forță de intimidare. Deși era de așteptat să se efectueze controale și în Vama Constanța – nu se știe de ce nu s-a început de acolo seria perchezițiilor –, se pare că totuși, după spusele procurorului, activitatea evazionistă era în plină desfășurare în momentul descinderii. Or, așa ceva nu se poate întâmpla fără intervenție și protecție politică de la cel mai înalt nivel.

Iată deci că societatea românească nu este numai în urma celor occidentale, ci, din punct de vedere al respectului pentru lege, este chiar sub nivelul celei spartane de acum mai bine de două milenii. Ca dovadă stau nu numai acțiunile DNA cu iz politic, ci și numeroase cazuri semnalate de fraudă electorală, corupție – inclusiv în Parlamentul European – și adoptarea proiectelor legislative fără cvorum, deși, în acest caz, poate nu s-a considerat furt faptul că doamna președinte al Camerei Deputaților a adăugat voturi, în loc să sustragă, așa cum presupune, prin definiție, furtul.

Declarația politică se intitulează „Pierdem banii europeni pe bandă rulantă”.

Oricât de nefiresc ar suna, noi nu atragem fondurile europene, ci le lăsăm nefolosite până în momentul când expiră perioadele limită până la care se pot accesa.

Ministrul Valeriu Tabără ne explică detașat faptul că sunt în pericol de a pierde finanțarea 613 proiecte pe Măsura 3.2.2 – „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală”, adică 1,54 miliarde de euro, din care UE asigură 80%.

S-a luat de multe ori în discuție problema absorbției fondurilor puse la dispoziția României, faptul că suntem țară plătitoare și atât, fără să beneficiem de pe urma avantajului de a fi stat membru, dar, în afară de bine-cunoscutele „analize” pe care le vor face ministerele, nu am auzit altceva.

A trimis Comisia Europeană specialiști care să ne învețe să le luăm banii și să-i folosim. În zadar. Noi ne împiedicăm în continuare în dosare, le amânăm și le pasăm între instituții, le respingem din varii motive, până la rezultatul final: cel mai mic grad de absorbție a banilor europeni. Interesant însă că firmele de consultanță ale partidului prezidențial funcționează impecabil, câștigând proiectele unul după altul.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ar trebui să fie primul interesat de buna funcționare a sistemului și ar trebui să susțină inițiativele care privesc satul românesc, aflat la ora actuală în urmă cu ani de zile. Nu există canalizare și apă curentă în atâtea localități, nu există drumuri asfaltate, uneori nici pietruite.

Oamenii trăiesc în condiții grele și sunt ținuți acolo de funcționărimea care execută comenzi politice și în funcție de interesele pecuniare ale mai-marilor din autoritățile responsabile. Și, astăzi, ce ne spune ministrul agriculturii și dezvoltării rurale? Că „va analiza situația”.

Nu mai vrem analize, stimați miniștri, acum trebuie să ne dați concluzii, soluții și rezultate!

Înainte de a trece la următoarea secțiune a ședinței noastre de astăzi, permiteți-mi să dau citire unei note pentru

exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege privind acordarea formelor de ajutoare de stat restante în sectorul vegetal;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local;

– Lege pentru aprobarea majorării capitalului deținut de România la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre;

– Lege pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2010 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;

– Lege privind comercializarea materialelor forestiere de reproducere;

– Lege pentru modificarea alin. (1) al art. 11 al Capitolului II din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente;

– Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 123/2006 privind statutul personalului din serviciile de probațiune;

– Lege privind gestionarea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile și a cofinanțării publice naționale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”;

– Lege privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului și pentru executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii;

Bună dimineața tuturor! Albert Álmos prezent Andrei Florin Mircea absent Andronescu Ecaterina prezentă Antonescu George Crin Laurențiu prezent Arcaș Viorel prezent Ariton Ion Guvern Badea Viorel Riceard prezent Banias Mircea Marius absent Bara Ion prezent Bașa Petru absent Bădescu Iulian prezent Bălan Gheorghe Pavel prezent Belacurencu Trifon prezent Berca Gabriel prezent Berceanu Radu Mircea prezent Bîgiu Marian Cristinel absent Bîrlea Gheorghe prezent Blaga Vasile prezent Boagiu Anca Daniela Guvern Boitan Minerva prezentă Bokor Tiberiu prezent

|Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| |---|---| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpanu Liviu|absent| |Chelaru Ioan|delegație| |Chirvăsuță Laurențiu|prezent| |Chivu Sorin Serioja|prezent| |Cibu Constantin Sever|absent| |Cinteză Mircea|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|absent| |Constantinescu Viorel|prezent| |Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Crăciun Avram|prezent<br>prezent<br>prezent| |Cseke Attila Zoltán|Guvern| |Daea Petre|prezent| |David Cristian|absent| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|prezent| |Diaconu Mircea|prezent| |Dobra Nicolae|prezent| |Dumitru Constantin<br>Fekete-Szabó András Levente<br>Feldman Radu Alexandru<br>Filip Petru<br>Fodoreanu Sorin<br>Frâncu Emilian Valentin<br>Frunda György<br>Găină Mihăiță<br>Geoană Mircea Dan<br>Ghișe Ioan<br>Greblă Toni<br>Grosu Corneliu<br>Günthner Tiberiu<br>Gyerkó László<br>Hașotti Puiu<br>Hărdău Mihail<br>Humelnicu Augustin Daniel<br>Ichim Paul<br>Igaș Traian Constantin<br>Ion Vasile<br>Iordănescu Anghel<br>Jurcan Dorel<br>Lazăr Sorin Constantin|prezent<br>prezent<br>prezent<br>delegație<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>delegație<br>delegație<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>Guvern<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Luca Raymond<br>Mang Ioan<br>Marcu Gheorghe|prezent<br>prezent<br>prezent| |Mardare Radu Cătălin|prezent| |Marian Ovidiu|prezent| |Marian Valer|prezent| |Markó Béla|Guvern| |Mazăre Alexandru<br>Măgureanu Cezar Mircea|prezent<br>prezent| |Mărcuțianu Ovidius|prezent| |Meleșcanu Teodor Viorel|delegație| |Mihăilescu Petru Șerban|prezent| |Mitrea Elena|prezentă| |Mitrea Miron Tudor|prezent| |Mîrza Gavril|prezent| |Mocanu Alexandru|prezent| |Mocanu Toader|prezent| |Moga Nicolae|absent| |Mustățea Vasile|prezent| |Mutu Gabriel|absent| |Necula Marius Gerard|prezent| |Nedelcu Vasile|prezent| |Nicoară Marius Petre|prezent| |Nicoară Romeo Florin|prezent| Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent Onofrei Orest absent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor prezent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile prezent Plăcintă Sorina Luminița absentă Pop Gheorghe prezent Popa Cornel absent Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian prezent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian absent Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban absent Robu Nicolae prezent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu prezent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe absent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie prezent Sbîrciu Ioan absent Secășan Iosif absent Severin Georgică delegație Silistru Doina prezentă Staicu Dumitru Florian prezent Stănișoară Mihai prezent Șova Dan Coman absent Tămagă Constantin prezent Toma Ion absent Țopescu Cristian George absent Țuțuianu Adrian prezent Udriștoiu Tudor absent Urban Iulian prezent Valeca Șerban Constantin absent Vasilescu Lia Olguța prezentă Verestóy Attila absent Voicu Cătălin absent Voiculescu Dan prezent Vosganian Varujan delegație

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule secretar.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală, stimați colegi și stimate colege.

Vă informez că și-au înregistrat prezența la lucrările de astăzi ale Senatului un număr de 82 de colegi, 12 colegi senatori sunt absenți motivat, 7 senatori sunt în delegație, iar 5 senatori sunt membri ai Guvernului.

Cvorumul de lucru este îndeplinit pentru a putea începe ședința plenului la secțiunea dezbateri asupra proiectelor de lege cu care am fost sesizați.

Biroul permanent, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, vă propune un program de lucru până la ora 13.00, cu specificarea ca votul final asupra legilor ordinare să fie dat în intervalul orelor 12.00 și 13.00, iar votul final asupra legilor organice să fie dat în ședința de luni, 30 mai 2011.

Ordinea de zi este cea care v-a fost propusă de Biroul permanent și de liderii grupurilor parlamentare, o aveți în mape.

În legătură cu ordinea de zi există observații? Nu.

Vă mulțumesc. Vă supun la vot ordinea de zi.

Programul de lucru vi l-am comunicat, până la ora 13.00, cu vot final asupra legilor ordinare începând cu ora 12.00 și, desigur, vot final asupra legilor organice care au termen de adoptare tacită astăzi, pentru că avem obligația de a da un vot și pe aceste legi.

Vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu această propunere.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 30 mai – 4 iunie 2011.

Luni, 30 mai 2011, începând cu ora 14.00, activități în comisiile parlamentare și ședința Biroului permanent al Senatului. De la ora 15.00, lucrări în grupurile parlamentare. Între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului – dezbaterea inițiativelor legislative și vot final asupra inițiativelor legislative cu caracter organic. De la ora 18.00 până la ora 19.30, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Pentru ziua de marți avem o modificare față de hotărârea Biroului permanent al Senatului: începând cu ora 9.00, lucrări în comisiile permanente, iar între orele 15.00 și 20.00, ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților, cu dezbaterea materialelor incluse pe ordinea de zi.

Pentru ziua de miercuri, 1 iunie 2011, programul standard: de la ora 9.00 până la ora 10.00, declarații politice; între orele 10.00 și 13.00, lucrări în plenul Senatului, inclusiv votul final asupra inițiativelor legislative; de la ora 15.00, lucrări în comisiile permanente.

Joi, lucrări în comisiile permanente, începând cu ora 9.00. Vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale. Aveți observații asupra programului de lucru propus de Biroul permanent?

Nu.

Vă mulțumesc.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea transmiterii Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a următoarei inițiative legislative:

– Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 215 (r1) din 23.04.2001 privind administrația publică locală.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea solicitărilor de retragere a următoarelor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru completarea art. 32 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice. 2. Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr. 88/2010 privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici și mijlocii din industria berii.

Da, este proiect de lege, pentru că a fost adoptat de Camera Deputaților. Vă cer scuze. Inițiatorul este de față? Nu.

Conform cutumei noastre, intră în procedură normală atunci, și nu se aprobă solicitarea procedurii de urgență.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind ratificarea Amendamentului nr. 5 convenit prin schimbul de scrisori semnate la București la 24 martie 2010 și 19 aprilie 2010 și la Luxemburg la 31 martie 2010 dintre România, Banca Europeană de Investiții și Consiliul General al Municipiului București, la Contractul de finanțare dintre România, Banca Europeană de Investiții și Consiliul General al Municipiului București pentru finanțarea Proiectului privind infrastructura urbană în București, semnat la Luxemburg la 18 decembrie 2000 și la București la 19 decembrie 2000, și pentru modificarea Legii nr. 489/2001 privind ratificarea acestui contract, cu modificările ulterioare.

Suntem în fața unui proiect de lege adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este un raport de admitere, fără amendamente, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Din partea Guvernului, domnul președinte Ghizdeanu. Microfonul 10.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Prognoză_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Acest proiect de lege are ca obiect ratificarea Amendamentului nr. 5 convenit prin schimbul de scrisori

semnate la București la 24 martie 2010 și 19 aprilie 2010 și la Luxemburg la 31 martie 2010 dintre România, Banca Europeană de Investiții și Consiliul General al Municipiului București și se referă la un proiect util pentru București, infrastructura urbană, care s-a finalizat anul trecut, dar sunt câteva modificări ale Legii nr. 489/2001, respectiv:

– se amendează contractul de finanțare prin extinderea termenului de finalizare a proiectului până la data de 31.12.2010;

- se dă posibilitatea utilizării sumelor de economii de la

- componenta „Drumuri” la componenta „Contorizare”;

– se modifică costul total net al proiectului și repartizarea acestuia pe surse.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea comisiei, domnul președinte Ovidiu Marian, vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc.

Potrivit obiectului de reglementare, termenul pentru finalizarea proiectului privind infrastructura urbană în București se prelungește de la 30 iunie 2009 la 31 decembrie 2010, iar sumele economisite la componenta „Reabilitarea drumurilor” sunt transferate la componanta „Contorizarea apei”.

Amendamentul a fost convenit în luna martie 2010. Comisia a adoptat, în unanimitate, un raport favorabil.

Mulțumesc, domnule președinte. La dezabteri generale sunt solicitări? Nu.

Mulțumesc.

Vot final, după ora 12.00.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind serviciile de îngrijire și supraveghere a copiilor pe timpul zilei.

Suntem în fața unui raport al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, un raport de admitere, fără amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Din partea Guvernului dorește cineva să ia cuvântul? Domnule Ivășchescu, vă rog. Microfonul 9.

## **Domnul Nicolae Ivășchescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă legislativă are ca obiect de reglementare înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor de îngrijire și supraveghere a copiilor pe timpul zilei, ca parte a serviciilor sociale, în scopul sprijinirii familiei.

Asigurarea de servicii adecvate de îngrijire și supraveghere a copiilor este considerată de către Consiliul European și Comisia Europeană ca fiind un pas esențial în realizarea egalității de șanse între femei și bărbați, în creșterea participării femeilor pe piața muncii și a reconcilierii vieții profesionale cu viața de familie. Implementarea acestor prevederi va stimula întoarcerea și menținerea femeilor pe piața forței de muncă.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține adoptarea propunerii legislative.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate cu întocmirea raportului, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială – microfonul 7 –, domnul secretar.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă reglementează organizarea și funcționarea serviciilor sociale de îngrijire și supraveghere a copiilor cu vârsta între 3 luni și 3 ani. În ședința din 3 mai 2011, membrii comisiei au analizat această propunere legislativă și au hotărât să adopte un raport de admitere.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul are calitatea de primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule vicepreședinte Cordoș. La dezbateri generale, vă rog, domnule senator Günthner Tiberiu.

Microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred că este un material bun, are o serie de prevederi bine-venite. Mai există niște materiale pe aceeași temă. E păcat că nu le discutăm împreună, să decidem care este mai bun, și pe acela să-l promovăm.

O singură observație aș avea, și anume că nu ține cont de legislația pe această temă, care deja este adoptată în Parlamentul României, de tendința pe care o aveam noi aici, ca îngrijirea copiilor să fie asigurată de mame. De aceea am aprobat noi concedii de maternitate, de îngrijire a copiilor până la vârsta de doi ani, ca să rămână mamele cu copiii, considerând că dragostea maternă, laptele matern și tot ce poate oferi mama copiilor este cu mult mai bun decât ceea ce poate să le ofere o bonă sau orice persoană străină.

Cred că aceasta era tendința. Aceste materiale încearcă să susțină o altă tendință, și anume de a lăsa copiii acasă, și mamele să-și reia serviciul cât mai repede. Eu cred că aceste materiale trebuie corelate. Este foarte important să avem în vedere că avem deja o legislație în domeniu și să decidem, până la urmă, calea pe care vrem s-o urmăm: mamele să meargă cât mai repede la serviciu sau, până la vârsta de doi ani, să profite de această oportunitate pe care am oferit-o prin lege.

De altfel, și la finanțarea acestor servicii eu cred că, pentru acele mame care renunță la concediul de maternitate, am putea oferi, într-adevăr, servicii de îngrijire gratuite. Pentru cele care beneficiază de concedii de îngrijire pentru copii, evident, aceste creșe poate că nu ar trebui să fie gratuite.

În orice caz, aceste legi trebuie, după părerea mea, în mod obligatoriu, armonizate. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Aveți dreptate, domnule senator, dar suntem în criză de timp. Termenul de adoptare tacită este 29.06.2011, dar aceste modificări pot fi aduse la Camera decizională, Camera Deputaților.

Mai sunt solicitări la dezbateri generale? Nu.

Mulțumesc.

Atunci, votul final îl vom da la ora 12.00.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică.

Pentru raport, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Inițiator este Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Participă domnul președinte Dragoș Ciuparu. Microfonul 10.

Vă rog să vă susțineți inițiativa legislativă.

**Domnul Dragoș Ciuparu** _– președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Proiectul de lege propus astăzi în dezbatere aduce completări și modificări legislației care organizează și finanțează Sistemul național de cercetare-dezvoltare și inovare din România.

Modificările aduse legislației au drept scop creșterea eficienței investiției publice în cercetare, o punere în acord a legislației românești cu practica europeană și o deschidere a sistemului către colaborarea internațională, în scopul atragerii de finanțare în cercetarea românească din cadrul programelor europene.

Doresc să mulțumesc Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din Senat, care, pe parcursul dezbaterilor, a adus completări valoroase proiectului de lege depus de Guvern.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte Hărdău – microfonul 7 –, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Proiectul de lege reglementează modificări și completează Ordonanța Guvernului nr. 57/2002. În cadrul comisiei, cu majoritate de voturi, s-a adoptat un raport favorabil, cu amendamentele cuprinse în anexa nr. 1.

Aș vrea să menționez că majoritatea amendamentelor au fost admise. O parte dintre acestea aparțin comisiei, dar o mare parte aparțin Grupului parlamentar al PSD.

La procesul de dezbatere a fost prezent secretarul de stat și am avut o bună colaborare cu dânsul.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Domnule președinte de ședință, v-aș ruga să fie consemnat că la punctul 5, în anexa nr. 1, în textul amendamentului Grupului parlamentar al PSD, s-a strecurat o eroare materială, în prima frază, la art. 3 alin. (1) – de fapt, este alin. (3) –, și aș vrea să se corecteze. Este o eroare de redactare.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Rog Departamentul legislativ să țină cont de această sesizare a domnului președinte.

La dezbateri generale, dacă există solicitări, vă rog.

Da, domnule senator Robu – microfonul 2 –, aveți cuvântul.

Pentru raport, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul secretar Belacurencu.

Mulțumesc.

Din partea Guvernului participă domnul Ștefan Gáti, secretar general adjunct al Guvernului. Microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Consider că proiectul de lege, așa cum a fost el amendat în cadrul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, reprezintă un pas înainte în organizarea și crearea cadrului de finanțare pentru cercetarea românească și, prin urmare, propun să susținem acest proiect de lege, repet, așa cum a fost el finalizat în urma amendamentelor introduse de comisia de specialitate a Senatului României.

Grupul parlamentar al PNL va vota pentru. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Îmi insuflați un optimism de la început. Vă rog, doamna senator Andronescu – microfonul 4 –, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Și eu aș vrea să adaug câteva idei. Proiectul de lege tratează un domeniu esențial pentru dezvoltarea oricărei țări, cercetarea științifică, și mi-aș dori din tot sufletul ca Parlamentul României, atunci când discută finanțarea acestui domeniu, să aibă în vedere importanța lui pentru evoluția pe care orice țară, fără îndoială, și-o dorește.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a tratat cu toată responsabilitatea această ordonanță de urgență și cred că ameliorările pe care noi le-am adus prin amendamentele comisiei sunt de natură să îmbogățească proiectul de lege și să-l facă mai performant.

De aceea, și eu susțin, și în numele Grupului parlamentar al PSD, ordonanța de urgență, cu modificările aduse de comisie, prin amendamentele propuse.

Vă mulțumesc foarte mult.

Și eu vă mulțumesc, doamna senator, pentru aceste precizări.

Dacă mai sunt solicitări din sală?

Nu.

La amendamentele respinse sunt observații?

Nu sunt.

Atunci vă consult dacă la amendamentele admise aveți ceva observații.

Nu.

Vă mulțumesc.

Votul pe raportul cu amendamente admise și, inclusiv, pe proiectul de lege, la ora 12.00.

Este vorba, sigur, de o lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul realizării programelor de interes public sau social, al îndeplinirii obligațiilor fiscale și al funcționării optime a instituțiilor statului, precum și pentru aplicarea unitară a dispozițiilor legale.

## **Domnul Gáti Ștefan** _– secretar general adjunct al Guvernului_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și domnilor senatori,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 35/2011 se are în vedere exceptarea autorităților administrației publice centrale și a autorităților administrației publice locale, care asigură finanțarea integrală a lucrărilor executate în cadrul programelor de interes public sau social derulate de Compania Națională de Investiții, de la plata către aceasta a cheltuielilor forfetare pe care Compania Națională de Investiții le percepe pentru asistența tehnică asigurată în pregătirea și derularea programelor.

În lipsa condiționării la plata către Compania Națională de Investiții a unor cheltuieli forfetare pentru asistența tehnică asigurată în pregătirea și derularea programelor de interes public sau social, autoritățile administrației publice centrale și locale se vor implica mai activ, din punct de vedere financiar, în realizarea programelor, acțiune utilă și constructivă care conduce la o implementare mai rapidă și susținută a proiectelor de investiții.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnule vicepreședinte Belacurencu, aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În ședința din 17 mai anul curent, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a dezbătut proiectul de lege și a hotărât întocmirea unui raport de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. La dezbateri generale, domnul senator Gheorghe Marcu. Microfonul 3.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Remarcând denumirea ordonanței de urgență, destul de interesantă, am încercat să fac o analiză pe cele patru articole care sunt cuprinse în această ordonanță.

În opinia mea, sunt patru articole care, exact cum sunt cele patru puncte cardinale, fiecare în părți diferite, nu au nimic comun între ele.

Și acum să intrăm pe analiza celor patru articole. Practic, așa este.

Primul articol face trimitere la exceptarea autorităților administrației publice centrale și locale de a nu plăti cele cinci procente din valoarea investițiilor către Compania Națională de Investiții pentru acea asistență tehnică.

Practic, art. 1 modifică art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2001 privind înființarea Companiei Naționale de Investiții, prin introducerea alin. (5). Am terminat cu programele de investiții.

La art. 2 remarcăm că se face trimitere, practic, la modificarea art. 83 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 – Codul de procedură fiscală.

Ce faceți prin modificarea acestui articol?

Practic, se suspendă certificarea declarațiilor fiscale ale persoanelor fizice de către acei consultanți fiscali, iar, în expunerea de motive, dumneavoastră prezentați că este nevoie de această suspendare până pe data de 1 ianuarie 2013, din două considerente: o dată, costul suplimentar pentru contribuabil și, a doua oară, nemulțumirea acestora.

Întrebarea firească pe care v-o adresez și la care aș vrea să-mi dați un răspuns: de ce amânăm această suspendare până pe data de 1 ianuarie 2013, și nu o anulăm, fiindcă, în justificare, dumneavoastră spuneți că există acest cost suplimentar și, respectiv, nemulțumirea acestora.

La art. 3 faceți deja translatarea și modificați art. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe 2009 și veniți cu cele două exemple, respectiv nevoia de încadrare de personal la CSM și, respectiv, la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Și aici am o întrebare firească. Oare, când a fost emisă această ordonanță, nu se știa că este nevoie de personal pentru aceste două instituții?

Vă mulțumesc, domnule chestor.

Domnule senator Günthner, microfonul 1, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Fără discuție, stimatul nostru coleg are dreptate.

Într-adevăr, sunt trei teme total diferite și poate că nu este cel mai fericit lucru că-și găsesc loc în aceeași ordonanță, dar, dacă rămânem doar la temele cuprinse, deci faptul că acestea rezolvă niște probleme importante, care sunt efectiv de urgență, eu cred că nu avem de ce să nu le susținem.

Sigur, dânsul are dreptate, era mai corect să fie fiecare în parte, să fie anulată, într-adevăr, definitiv, poate, prevederea cu declarațiile fiscale, dar credem că și așa sunt niște prevederi... E mai bine dacă le adoptăm în forma în care sunt decât să nu le adoptăm deloc.

De aceea, cel puțin grupul nostru, Grupul parlamentar al UDMR, le susține în totalitate. Mulțumim.

Mulțumesc, domnule senator Günthner. Mai sunt solicitări?

Nu mai sunt.

Atunci, îl rog pe domnul secretar general adjunct, dacă poate, să ne răspundă la cele două întrebări formulate de domnul senator Marcu.

Microfonul 9, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule senator,

Având în vedere că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 35/2011 a fost inițiată de patru ministere, respectiv Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Finanțelor Publice și, respectiv, Secretariatul General al Guvernului, vă cer permisiunea să mă consult cu colegii mei, secretarii de stat din aceste ministere.

Mulțumesc.

Încheiem aici dezbaterile generale.

Vă reamintesc că suntem în fața unui raport de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Votul final îl vom da după ora 12.00.

La punctul 10 din ordinea de zi de astăzi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2011 pentru modificarea Legii nr. 597/2001 privind unele măsuri de protecție și autorizare a construcțiilor în zona de coastă a Mării Negre.

Pentru raport, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Vă rog, domnule ministru, aveți cuvântul. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Situația extraordinară care a determinat Guvernul să vină cu soluția unei ordonanțe de urgență derivă din necesitatea modificării și completării Legii nr. 597/2001 privind unele măsuri de protecție și autorizare a lucrărilor de construcții în zona Mării Negre, în vederea asigurării cadrului legislativ necesar stopării proliferării de lucrări de construcții sau construcții realizate cu încălcarea flagrantă a legii mai sus menționate pe terenuri situate în zona de coastă a Mării Negre, fapt ce afectează grav zonele naturale protejate, zonele cu potențial turistic și mediul, siguranța și sănătatea populației și a turiștilor din aceste zone.

Practic, Guvernul, prin măsurile cele mai importante din această ordonanță, vine cu câteva lucruri bune. În primul rând, majorează limitele amenzilor contravenționale și stabilește și agenții constatatori ai acestor contravenții.

Apreciem dezbaterea din comisia de specialitate, raportul favorabil și vă rugăm, doamnelor și domnilor senatori, să fiți de acord cu raportul comisiei, de aprobare a ordonanței de urgență.

Mulțumesc, domnule ministru. Îl rog pe domnul secretar Belacurencu să ne prezinte și raportul comisiei.

Microfonul 7, vă rog.

## Stimați colegi,

Doresc să vă informez că acest proiect de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ și de Comisia economică, industrii și servicii a Senatului și are un aviz negativ din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, întrunită în ședința din 17 mai anul curent, a dezbătut și analizat acest proiect de lege și a hotărât să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Prin conținutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Bălan, microfonul 3, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ultima perioadă, zona de coastă a Mării Negre beneficiază de o atenție deosebită din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, care a promovat mai multe ordonanțe de urgență ale Guvernului. Toate încep, invariabil, cu motivarea urgenței prin faptul că la 1 mai începe sezonul estival.

Informez ministerul și Guvernul că și la anul sezonul estival începe la 1 mai, iar dacă se doresc anumite reglementări noi pentru această zonă a Mării Negre, ele pot fi elaborate și în sezonul rece, nu trebuie neapărat să așteptăm 1 mai.

Ordonanța de urgență a Guvernului are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 597/2001, în sensul majorării limitelor amenzilor contravenționale, așa cum s-a amintit, dar și aplicarea unor măsuri de desființare a lucrărilor de construcții.

Aceste desființări, demolări de construcții au devenit o activitate foarte dragă Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, care se numește totuși Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, și nu „Ministerul Demolării Regionale”, și așteptăm cu interes și unele reglementări din partea ministerului pentru a dezvolta această zonă de coastă a Mării Negre, și nu doar pentru a demola construcțiile existente.

Considerăm că legislația în vigoare și, în principal, Legea nr. 597/2001 este suficientă și această ordonanță de urgență a Guvernului care ni se propune nu-și are sensul. Ca atare, vom vota împotriva ei.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator Bălan. Domnule senator Günthner, microfonul 1, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimații colegi,

Sigur, de multe ori, ca să dezvolți, trebuie să și demolezi. Este clar că nu poți să te extinzi în permanență, deci trebuie avute în vedere și niște demolări.

Senzația pe care am avut-o când am citit, de mai multe ori, această ordonanță de urgență a Guvernului a fost că obiectul ei este ca tot ce este ilegal construit, pe baza legislației actuale, să se demoleze și tot ce este legal să rămână, să se dezvolte în continuare.

Nu văd ce ar aduce rău. Poate că se suprapune în cea mai mare parte, într-adevăr, cu legislația existentă. Acest lucru s-ar putea face și pe baza legislației existente la ora actuală.

Deci ea, practic, vine să întărească ceea ce există deja în legislația de moment.

De aceea, nu văd ce este rău, ce nu am putea susține, iar Grupul parlamentar al UDMR susține în totalitate această ordonanță de urgență a Guvernului.

Da, domnule senator. Sigur, sunt puncte de vedere diferite, dar foarte bine argumentate de către colegii senatori. Mai sunt solicitări? Nu.

Având în vedere faptul că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar raportul întocmit de comisie este un raport de admitere, fără amendamente, Senatul fiind primă Cameră sesizată, vom da vot final după ora 12.00

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2011 pentru modificarea și completarea Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010.

Raportul este un raport comun al Comisiei economice, industrii și servicii și al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Din partea inițiatorilor participă domnul secretar general adjunct al Guvernului, Ștefan Gáti. Microfonul 9, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Direcția Generală Piața Internă și Servicii a Comisiei Europene (DG Markt) a sesizat autoritățile române asupra faptului că Legea nr. 178/2010 privind parteneriatul publicprivat se află în contradicție cu normele Uniunii Europene în ceea ce privește achiziția publică privind contractele publice, ca urmare a reglementărilor actuale de selecție a parteneriatului public-privat, dar pe baza procedurii de negociere.

DG Markt, adică Direcția Generală Piață și Servicii a Comisiei Europene, subliniază necesitatea de a asigura transparența totală a procedurii de achiziție și accesul eficient de remediere pentru candidaturile respinse, precum și intrarea în concordanță cu legislația europeană în domeniu.

Deoarece termenul limită pentru alinierea la normele Uniunii Europene a fost stabilit pe data de 15 aprilie 2011, s-a dovedit a fi necesară emiterea de urgență a unui act normativ care să asigure modificările necesare Legii nr. 178/2010.

În acest sens, Unitatea centrală pentru coordonarea parteneriatului public-privat din cadrul Secretariatului General al Guvernului propune, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2001, o serie de amendamente, în conformitate cu recomandările formulate de reprezentanții Comisiei Europene.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar general adjunct. Din partea comisiei, domnul secretar Trifon Belacurencu. Vă rog. Microfonul 7.

## Stimați colegi,

Membrii celor două comisii sesizate pentru raport au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport favorabil, cu amendamente cuprinse în anexă, amendamente cu care inițiatorul a fost de acord.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

## Mulțumim.

Dezbateri generale, vă rog. Domnule senator Fodoreanu, microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am vrut să intervin, cu toate că noi, inițiatorii Legii parteneriatului public-privat, am fost în comisii și am fost permanent alături de specialiștii de la Guvern, care au făcut aceste modificări prin ordonanța de urgență a Guvernului pentru a întări poziția acestei ordonanțe de urgență a Guvernului, pentru că, într-adevăr, ea aliniază niște termeni și niște proceduri la documentele europene.

Și rugămintea mea este să fiți de acord cu tot și s-o votăm, pentru că aplicarea acestei legi este foarte așteptată atât în zona privată, cât, mai ales, în zona publică. Vă mulțumesc mult.

Mulțumim pentru aceste precizări, domnule senator. Dacă nu mai sunt alte solicitări... Ba da. Domnule senator Günthner, vă rog.

Astăzi sunteți de serviciu.

Microfonul 1 este al dumneavoastră până la sfârșitul ședinței.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, eu am fost pus să citesc toate materialele. Sigur, această inițiativă legislativă vine să corecteze, într-adevăr, cum s-a spus aici, Legea parteneriatului publicprivat, unde exista o lipsă de ani de zile.

Legea parteneriatului public-privat era excepția de la regulile achizițiilor publice. Deci aici se făceau achiziții pe bază de negocieri simple, și așa funcționa la noi.

Sigur, autoritățile locale și chiar centrale se bucurau de această posibilitate, pentru că-și puteau alege partenerii de afaceri printr-o simplă negociere, fără să existe această achiziție prin licitație total deschisă, transparentă.

De asemenea, dacă mai țineți minte, noi am fost sancționați cândva, în 2009, pentru că am prevăzut 2% la situația contestațiilor, care iar se propune a fi scoasă din această lege.

Sigur, modificările care sunt nu aparțin inițiativei interne, sunt impuse de Uniunea Europeană.

De aceea, cred că nici nu avem altă posibilitate decât să adoptăm acest proiect de lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru aceste clarificări, domnule senator Günthner.

Nu mai sunt alte solicitări.

Este un raport de admitere, cu amendamente admise, întocmit de cele două comisii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Vot pe raportul cu amendamente și pe proiectul de lege, la ora 12.00.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind declararea zilei de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului și a zilei de 21 decembrie Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România.

Suntem în procedură de urgență. Suntem în fața unui raport de respingere. Din partea inițiatorului este cineva? Da.

Domnule președinte Ioan Stanomir, aveți cuvântul. Microfonul 10.

**Domnul Ioan Stanomir** _– președintele Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc_ **:**

## Bună dimineața!

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Acest proiect de lege își propune să omagieze victimele fascismului și comunismului, ca regimuri totalitare, în baza declarațiilor și recomandărilor unor foruri internaționale, și să omagieze, în același timp, victimele regimului comunist din România, prin asumarea de către statul român a obligației morale de a consacra două zile comemorative: 23 august și 21 decembrie.

Momentul 23 august 1939 are o semnificație deosebită pentru istoria contemporană, pentru că la această dată a fost semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, urmat de un protocol adițional secret a cărui vocație este aceea de a evidenția potențialul distructiv al celor două totalitarisme.

Ziua de 21 decembrie 1989 este ziua în care membrii comitetului revoluționar al Frontului Democratic Român din Timișoara au citit, în balconul Operei, un program format din 11 puncte privind democratizarea țării.

Ținând seama de aceste aspecte, vă solicităm să aprobați acest proiect de lege, a cărui intenție este de a omagia victimele regimurilor totalitare și de a asigura memorializarea unor momente esențiale din istoria României și a Europei răsăritene.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul senator Toni Greblă, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, vă rog. Microfonul 7.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Proiectul de lege a primit un aviz negativ din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, iar Consiliul Legislativ l-a avizat cu numeroase observații și propuneri.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în unanimitate, a hotărât să adopte un raport de respingere a proiectului de lege, cu motivarea că se dorește, de fapt, rescrierea, într-un anume sens, a istoriei, vrând să declare ziua de 23 august ca Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului și ziua de 21 decembrie ca Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România.

Guvernul României, prin prezentul proiect de lege, caută să creeze mai multă confuzie, întrucât datele menționate și propuse drept date comemorative au și alte valențe și o altă însemnătate, în special ziua de 23 august, pentru că nu se specifică în textul de lege că ar fi vorba de 23 august 1939.

23 august este o dată cu semnificații istorice, cu valențe multiple, care pot fi analizate, dezbătute. Este vorba de 23 august 1944. Astfel, cum susținea unul dintre colegii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, se realizează o suprapunere de semnificații în legătură cu aceste zile, fapt ce ar putea conduce la o adevărată bulversare, mai ales a tinerei generații de elevi, în ceea ce privește cunoașterea și înțelegerea istoriei țării noastre.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a considerat util să fie analizate mai în profunzime aceste lucruri și să se solicite și un punct de vedere din partea Academiei Române, Secția de științe istorice.

Pentru a nu mă referi decât la raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, așa cum v-am spus, în unanimitate, vă propune un raport de respingere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții din partea colegilor? Domnule senator Raymond Luca, microfonul 2, vă rog.

Nu am vrut să iau microfonul domnului senator Günthner.

Vă mulțumesc.

Și pentru noi, pentru Grupul parlamentar al PNL, alăturarea celor două date cred că este o alegere nefericită. Pe de o parte, semnificația zilei de 23 august, pe care și domnul președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a menționat-o...

În ceea ce privește 21 decembrie, doresc să-l informez pe onoratul membru al băncii ministeriale de faptul că Proclamația din 21 decembrie din Timișoara este abia al treilea document elaborat de Frontul Democratic Român și o susținere din partea Academiei Române, a Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 și a comisiei parlamentare ar trebui să fie necesară pentru o documentare mai exactă.

În orice caz, ar trebui să avem de-a face cu două inițiative legislative distincte, și nu cu două la pachet.

În această situație, Grupul parlamentar al PNL va vota împotrivă.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator Raymond Luca. Domnule senator Titus Corlățean, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Noi, fiind la Comisia pentru politică externă, nu am avut, normal, posibilitatea să ne uităm în prealabil pe acest proiect de lege, deci nu știu toate detaliile.

Am ascultat prezentarea domnului președinte. Aceeași poziție cu privire la zilele alese. Cred că este total neinspirat și generator de confuzie, dar am de făcut un comentariu și de adresat o întrebare reprezentantului Guvernului.

Există o inițiativă legislativă a emigrației române, începând cu organizațiile românești din Statele Unite ale Americii. Ea a fost transmisă pentru a atenționa instituțiile statului român, am prezentat și o declarație politică privind constituirea unui memorial al victimelor comunismului în România, anul trecut, în plenul Senatului. Și aici, cel puțin românii din afară, dar și noi, ne gândim la mult mai mult, pentru că vorbim și de românii din Basarabia, de ceea ce s-a întâmplat în perioada sovietică și de ceea ce s-a întâmplat în deportările respective. Aici aș vrea să am o precizare, un răspuns, dacă există acest proiect în atenția Guvernului și dacă există vreo intenție legată de acest memorial.

A doua chestiune este o întrebare adresată de asemenea Guvernului. Văd din proiectul de lege că se vorbește de Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului. Știți că există o dezbatere complexă, sensibilă pe această temă. Vorbim aici în special de Israel și de foarte multe asociații evreiești și de looby-uri puternice. Resping foarte ferm punerea pe aceeași linie a victimelor Holocaustului și, respectiv, a victimelor comunismului. Nu intrăm astăzi în detalii noi. Din punctul nostru de vedere, poate ar fi bine să avem o astfel de dezbatere, subiectul este extrem de sensibil.

Proiectul de lege, așa cum este el redactat, sugerează, generează o astfel de abordare.

Întrebarea mea este, fără să mă pronunț eu pe subiect, aș fi curios să aflu răspunsul Guvernului, cum vedeți, le puneți pe același plan? Aveți o inițiativă în comun? Pentru că lucrurile acestea au fost extrem de dezbătute, foarte sensibile în mediul occidental, în Statele Unite ale Americii și în Israel. Aș fi foarte curios să aflu răspunsul dumneavoastră. Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mai sunt intervenții?

Domnule senator Gheorghe David, microfonul central.

## **Domnul Gheorghe David:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu știu dacă este cea mai fericită situație, fiind două zile cuprinse în același proiect de lege, însă eu aș vrea să mă refer în special la semnificația zilei de 21 decembrie 1989. Ea reprezintă un moment important pentru Timișoara, și nu numai. Nu sunt în categoria și nu am cerut niciodată să fiu în categoria acelor oameni care au carnete de revoluționar, însă am fost în acea perioadă prezent și eu, iar cu privire la Frontul Democratic Român din Timișoara, desigur că, așa cum spunea și domnul președinte, domnul senator Raymond Luca, într-adevăr, sunt mai multe documente. Așa este. Se pare că este al treilea document cu privire la acel program, care a fost format din 11 puncte privind democratizarea țării și a fost citit din balconul Operei din Timișoara. Tind să fiu de acord, alături de mulți alții, că această zi este importantă, este semnificativă și că ar trebui să-i dăm ceea ce i se cuvine în acest sens.

În situația în care ne aflăm noi acum, alte dezbateri nu prea mai avem timp să facem, pentru că pe data de 2 iunie se împlinește termenul de adoptare tacită și va trebui să-i dăm un vot pentru a fi transmis Camerei Deputaților. Nu știu dacă va fi bine, dar părerea mea este că așa este bine, ca proiectul de lege să meargă la Camera Deputaților, iar la Camera Deputaților să existe mai multă atenție, în sensul de a clarifica acest aspect cu privire la semnificația celor două zile, dacă să rămână așa sau nu, dar și alte clarificări, ca acelea cerute de colegul meu, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, Academiei Române. Grupul parlamentar al PDL va susține această inițiativă legislativă, așa cum este ea acum, neavând și o altă posibilitate de a fi încă dezbătută.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt intervenții?

Domnule președinte Toni Greblă, vă rog. Microfonul central.

Constrângerile prezentării raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări mă fac, față de intervenția anterioară a colegului meu, să iau cuvântul și să vă spun că această alăturare de fapte și evenimente la niște date care reprezintă deja date precise, date conturate în memoria colectivă, creează mai multă confuzie decât ajută în privința comemorării victimelor comunismului, fascismului, mă rog, a altor lucruri pe care vrem să le scoatem în evidență.

Avem deja ziua de 9 Mai, dar acolo nu s-a putut face nimic, pentru că erau date fixe, certe, date cu semnificații deosebite în istoria României și în istoria Europei.

În ziua de 9 Mai, marea majoritate a populației deja nu mai știe ce sărbătorim, și unul dintre evenimentele foarte importante din 9 Mai a rămas cu mulți ani în urmă, practic neobservat în sărbătoririle din ultima perioadă. În general, am observat tendința după anul 1989 de a reconsidera absolut tot ceea ce alții au făcut înaintea noastră. Istoria acestui popor nu a început nici în anul 1944, nici în anul 1989, istoria acestui popor este lungă, iar viitorul va fi asemenea.

Drept urmare, din 365 de zile, avem posibilitatea să alegem o zi care nu are o anume semnificație istorică și să comemorăm ceea ce merită din plin victimele comunismului, să comemorăm victimele fascismului, să marcăm ziua victoriei Revoluției, însă nu prin suprapunerea unor date istorice, care nu face decât să ne încurce.

În textul proiectului de lege nu se zice 23 august din 1939. Când rostești 23 august, pentru majoritatea populației, înseamnă alăturarea României la Coaliția antifascistă. Venim acum și creăm o suprapunere, absolut, absolut inutilă, cu acest eveniment, pe care ni-o propune Guvernul.

Având în vedere semnificația deosebită a ceea ce dorim să comemorăm, consider că ar fi o alegere pripită, o decizie ale cărei consecințe sunt mai degrabă negative decât pozitive, astfel încât, în ceea ce mă privește, împreună cu Grupul parlamentar al PSD, împreună cu Uniunea SocialLiberală, vom vota împotriva acestui proiect de lege, urmând ca dezbaterea publică să continue, în vederea găsirii unor date adecvate semnificației pe care dorește Guvernul să o marcheze.

Mulțumesc, domnule președinte. Vă rog, domnule președinte Stanomir. Microfonul 10.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Vă mulțumesc foarte mult pentru comentariile făcute. Sunt comentarii care reprezintă începutul unei dezbateri publice pe care adoptarea unui act normativ o presupune. Aș ține să

fac două precizări legate de întrebările domnului senator Corlățean. În primul rând, în ceea ce privește problema comemorării atrocităților din Basarabia și Bucovina, a existat un proiect de act normativ care a fost sprijinit de Guvern, este vorba de comemorarea victimelor de la „Fântâna Albă”. Recent, acest act normativ a fost promulgat. Putem să continuăm și cu ajutorul dumneavoastră acest efort de a memorializa victimele și de a întreține o relație cât mai strânsă cu diaspora, care reprezintă parte integrantă a poporului nostru.

În ceea ce privește remarcile dumneavoastră pertinente cu privire la problema punerii pe același plan a Holocaustului și a victimelor regimului comunist, aș ține să precizez că nici institutul pe care îl reprezint, nici Guvernul nu pun în discuție unicitatea Holocaustului. Am ales ziua de 23 august 1939 tocmai pentru a sublinia că există un izvor comun, care leagă aceste două tragedii ale secolului. Marcarea în interiorul aceluiași act normativ a fascismului și comunismului nu înseamnă în niciun caz, cel puțin pentru noi, introducerea unei note care să sugereze minimalizarea importanței Holocaustului, dimpotrivă, la nivelul institutului pe care îl reprezint, există preocupări susținute pentru a evidenția această legătură între tragediile secolului, legătură care nu anulează în niciun fel unicitatea Holocaustului, unicitate care este unanim acceptată la nivelul comunității internaționale. Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc, domnule președinte Ioan Stanomir. Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege. Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vot pe raport și vot final, după ora 12.00.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Inițiator, Ministerul Justiției.

Este prezent la dezbateri domnul Gabriel Tănăsescu, secretar general.

- Aveți cuvântul, domnule secretar general. Microfonul 8.

## **Domnul Gabriel Tănăsescu** _– secretar general în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar a relevat că, de la data intrării în vigoare și până în prezent, a constituit un impact pozitiv major în materializarea accesului efectiv la justiție.

La data adoptării sale, instituția ajutorului public judiciar s-a fundamentat, în esență, ca finanțare pe o serie de venituri, care, de la acea dată, intrau în bugetul statului. Era vorba de taxele judiciare de timbru, de amenzile judiciare și de impozitele încasate din onorariile avocaților, notarilor și executorilor judecătorești.

Ulterior, în anul 2009, prin Legea nr. 76/2009, aceste venituri au fost trecute la bugetele locale.

În consecință, s-a simțit nevoia să se reconsidere categoriile de persoane cu vocație să obțină ajutorul public judiciar, dată fiind imposibilitatea de a finanța ajutorul public judiciar, pe considerentele apariției Legii nr. 76/2009. Așa fiind, s-a propus scăderea plafonului maxim de venit sub care justițiabilii au dreptul de a obține sprijin de la stat și, de asemenea, s-a propus, prin proiectul de lege, reducerea plafonului maxim în limita căruia se acordă ajutorul public judiciar. Vreau să mai precizez că Guvernul este de acord și cu amendamentele stabilite în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar general.

Domnule președinte Toni Greblă, vă rog să prezentați raportul comisiei. Microfonul 7.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a avizat favorabil proiectul de lege, de asemenea Consiliul Legislativ.

Prin proiectul de lege, de fapt, s-a modificat sursa din care ajutorul judiciar este plătit unor persoane care, în general, obțin venituri foarte mici, iar prin amendamentele propuse am realizat, de fapt, plafonarea veniturilor pentru persoanele care se încadrează în categoria beneficiarilor ajutorului judiciar.

Având în vedere faptul că foarte mulți cetățeni așteaptă să fie adoptat Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, pentru a putea să intre efectiv în posesia sumelor ce constituie ajutorul judiciar, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, în unanimitate, vă supun spre dezbatere și adoptare proiectul de lege, împreună cu amendamentele care fac parte integrantă din acesta, cu mențiunea că Senatul este prima Cameră sesizată, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Organice!

Organice, scuzați-mă. Da.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Intervenții din partea colegilor senatori? Domnul senator Iulian Urban – microfonul 2 –, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să explic puțin de ce am redus nivelul acestui ajutor judiciar de la 10 la 3 salarii, pentru că, la prima vedere, s-ar părea că avem ceva cu cei care nu au bani să se judece, însă nu este așa.

Acest ajutor public judiciar, din punctul meu de vedere, a fost, încă de la adoptarea ordonanței, o sursă extraordinară de a realiza profituri, sume foarte mari de bani, pentru unii avocați, care ar trebui să-și câștige existența chiar profesând și împărtășind altora din experiența pe care au căpătat-o în Facultatea de drept.

Nu de puține ori am văzut că România este, paradoxal, țara din Uniunea Europeană în care există cele mai multe plângeri și reclamații adresate organelor de urmărire penală și parchetelor. Avem undeva pe la vreo 4 sau 5 milioane de dosare aflate în fază de urmărire penală la parchete.

Acest ajutor public judiciar, de fapt, nu a făcut decât să alimenteze acest sistem, pentru că, în strânsă legătură cu acea ordonanță prin care Guvernul a venit să reducă numărul unor instanțe de judecată din România – cele în care regăsim un singur judecător sau doi –, practic, au apărut lanțuri întregi de avocați care, pur și simplu, plecând de la simple plângeri penale pe care erau îndemnați cetățenii să și

le facă unii împotriva altora, îi învățau cum să completeze aceste formulare privind ajutorul public judiciar. Pentru că acești bani, să ne înțelegem, reprezintă bani care se plătesc fie avocaților, fie notarilor, deci nu ajung vreodată, efectiv, în posesia persoanelor respective. A, că sunt situații în care ar trebui să se facă niște anchete serioase, la nivelul DNA-ului, să se vadă că aceste sume de bani, uneori, se împart între avocat, persoana care solicită ajutorul public judiciar și, uneori, mai ajung, din păcate, și la procurori sau la judecători, este un alt aspect. Însă, altfel, această reducere a ajutorului public judiciar, pe care noi am operat-o la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, este mai mult necesară.

Eu cred că ar trebui să ne gândim foarte serios pe viitor dacă nu cumva ar trebui să fie redus sau să se stabilească niște criterii extrem de drastice. Repet, în continuare, chiar și această formă pe care noi am adoptat-o, pentru că scapă unui control riguros, din păcate, alimentează o parte a justiției române, care se face prin niște avocați care, repet, nu au nici cea mai mică legătură cu ceea ce ar trebui ei să profeseze. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt alte intervenții din partea colegilor senatori? Nu.

Vă mulțumesc.

Cu specificarea că raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, și că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind primă Cameră sesizată, votul pe raport și pe proiectul de lege se vor da luni, 30 mai 2011.

Trecem la punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (6[1] ) al art. 37 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Inițiatorii, doi deputați PDL, nu sunt în sală.

Din partea Guvernului participă domnul Gabriel Tănăsescu, secretar general în Ministerul Justiției. Aveți cuvântul. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea prevederii ce privește exonerarea de răspundere penală a celor ce exercită profesia de avocat, art. 39 alin. (8) din Legea nr. 51/1995.

Precizez că la data de 14 februarie 2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 10/2011, care privea abrogarea aceluiași articol ce face obiectul acestei inițiative legislative. Ordonanța de urgență a Guvernului a făcut obiectul dezbaterii parlamentare și, cu ocazia dezbaterilor în plenul Senatului, aceasta a fost respinsă.

În aceste condiții, Guvernul susține inițiativa legislativă, astfel cum a fost formulată de cei doi parlamentari. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar general.

Punctul de vedere al comisiei, domnul președinte Toni Greblă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea prevederii legale ce privește exonerarea de răspundere penală a avocaților pentru recomandările și opiniile profesionale pe care aceștia le comunică clienților și care ar fi fost urmate de executare.

În cadrul dezbaterilor, domnul senator Iulian Urban a susținut – și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în unanimitate, a aprobat – că este necesară și abrogarea dispozițiilor legale care fac referire la dobândirea calității de avocat definitiv pentru avocatul stagiar care a exercitat cel puțin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte al Consiliului județean.

Fac precizarea că în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în 29 martie 2011, a fost adoptat, cu amendamente, un proiect de lege similar, inițiat de Guvern, care acum se află în dezbatere la Camera Deputaților. Prezentul raport a fost adoptat pentru a nu îngrădi dreptul la inițiativă și pentru a oferi inițiatorilor posibilitatea susținerii acestuia până când una dintre inițiativele legislative va deveni lege. _Per a contrario_ , cea de-a doua ar urma să fie respinsă, ca rămasă fără obiect. Până atunci, ambele inițiative legislative au dreptul la viață parlamentară proprie.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, adoptat cu unanimitate de voturi, cu amendamentele care fac parte integrantă din raport.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale sunt solicitări?

Domnul senator Cristian Rădulescu, liderul Grupului parlamentar al PDL. Microfonul 2.

## **Domnul Cristian Rădulescu:**

Stimați colegi,

Vreau să fac o simplă subliniere.

Aflu, din expunerea de motive și din cele spuse de domnul președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, că există dispoziție legală care face referire la dobândirea calității de avocat definitiv a avocatului stagiar care a exercitat cel puțin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, președinte de consiliu județean sau vicepreședinte de consiliu județean.

Adaug la aceasta că îmi amintesc că a mai existat o serie de inițiative legislative care omogenizau calitatea de magistrat cu posibilitatea de a fi membru al Curții Constituționale, al Curții de Conturi și al altor organisme de genul acesta, de supremă autoritate în domeniu, unde se cere o experiență deosebită înainte și o activitate profesională foarte, foarte concretă. Este adevărat că în domeniu este lipsă de magistrați, în primul rând, dar eu aș zice lipsă de magistrați competenți.

Și îmi mai aduc aminte, deși nu e domeniul meu, faptul că la ultimul examen de admitere în magistratură procentul celor care au luat note de...

## **Domnul Iulian Urban**

**:**

A fost 2%!

Nu a fost 2%, domnule senator Urban, ci a fost 2‰ note de trecere, deci este ceva incredibil. Deci nu numărul, ci calitatea este deficitară aici.

Mai este și o altă breaslă unde este lipsă de cadre, în medicină, dar niciodată un dermatolog nu ar cuteza să facă lobby pentru a putea să intre în sala de operații, de exemplu. La fel cum nu am auzit până acum ca un economist care a fost director de spital 10 ani de zile să spună că, de acum, știe și el destul de multe despre medicină, ca să intre în sala de ginecologie.

Deci fiecare trebuie să-și țină culoarul lui și ceea ce a propus colegul Urban aici mi se pare foarte bine-venit, dar am vrut să fac, așa, o subliniere generală. Sunt anumite caste, anumite bresle – cea medicală, cea a avocaților –, care este bine să se mențină în niște limite de calitate, și să nu facă derogări de la criterii.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Adrian Țuțuianu. Microfonul central.

Domnule senator Günthner, imediat.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu aveam intenția să intervin, dar am discutat două acte normative care îi privesc pe avocați și lăsăm impresia că profesia asta este una care e blamabilă, într-un fel.

Aș vrea să vă spun două lucruri: primul, avocații de tipul celor despre care a vorbit colegul nostru Urban sunt excepția, și nu regula în profesie. Și, al doilea lucru, pentru a spune clar unde s-au întâmplat lucrurile, chestiunea aceasta cu echivalarea activității de parlamentar cu parcurgerea stagiului de intrare în profesia de avocat nu am făcut-o noi, în Senatul României, au făcut-o cei de la Camera Deputaților și, din păcate, nu vreau să le dau numele, ca să nu mai lungim discuția, erau colegi din PDL. Ei au introdus un asemenea amendament, motiv pentru care propunerea făcută de domnul senator Urban este corectă.

Pentru a fi foarte exacți în ceea ce spunem și susținem, am considerat necesar să intervin la microfon.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Günthner Tiberiu, microfonul 1.

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă atrag atenția că, data trecută când am avut o ordonanță cu același conținut, identic cu cel pe care îl discutăm aici, au fost niște neînțelegeri. Toată lumea ar fi vrut să aprobe amendamentul, să fim de acord cu amendamentul, în schimb, nu erau de acord cu prevederea de bază a ordonanței în cauză, respectiv, acum, a inițiativei legislative a colegilor, care creează niște restricții în exercitarea meseriei de avocat. Din acest motiv nu a întrunit numărul necesar de voturi în Senatul României.

Sigur, comisia a fost consecventă, a dat același raport, cu aceleași amendamente, dar, ca să promovăm partea aceasta, trebuie să aprobăm și ideea de bază a acestei propuneri legislative, și anume ca avocații să poarte răspunderea pentru sfaturile care sunt urmate de situații penale, cauzează situații penale pentru anumite acte pe care le desfășoară clienții. De aceea, șansa să scoatem această prevedere din legea exercitării meseriei de avocat este să aprobăm raportul comisiei, altfel rămâne respins și rămâne în continuare această prevedere în lege.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

În speranța că acest raport va fi adoptat, inclusiv proiectul de lege, votul va fi dat luni, 30 mai 2011, la secțiunea de vot final pe legile organice, având în vedere că propunerea legislativă face parte din legile organice.

Trecem la punctul 15 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative din domeniul sistemului național de decorații și semnelor onorifice.

Suntem în fața unui raport al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și a unei legi organice.

Inițiator, Secretariatul General al Guvernului.

Domnule secretar general adjunct Ștefan Gáti, vă rog. Microfonul 9. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne,

Stimați domni senatori,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea unor acte normative din domeniul Sistemului național de decorații și semne onorifice, în sensul acordării semnelor onorifice „Vulturul României”, „Răsplata Muncii în Serviciul Public” și „În Serviciul Patriei” de către conducătorii autorităților publice centrale, prin decizie sau ordin, pentru a recompensa activitatea meritorie.

Atestatele acestor semne onorifice vor fi ținute în evidența fiecărei instituții, care vor stabili reguli de numerotare. Sumele necesare pentru confecționarea însemnelor, atestatelor, baretelor și cutiilor se alocă anual, printr-un capitol distinct în bugetele instituțiilor publice, astfel:

– Camera Deputaților și Senatul României, pentru semnul onorific „Vulturul României”;

– Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Justiției, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale, pentru semnul onorific „În Serviciul Patriei”;

– Secretariatul General al Guvernului, pentru semnul onorific „Răsplata Muncii în Serviciul Public”. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar general adjunct. Pentru prezentarea raportului – microfonul 7 –, domnul președinte Toni Greblă.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a transmis un aviz favorabil, cu amendamente. Consiliul Legislativ a formulat numeroase observații și propuneri.

Proiectul de lege are în vedere modificarea actelor normative din domeniul Sistemului național de decorații și semne onorifice, în sensul ca o parte dintre acestea, „Vulturul României”, „Răsplata Muncii în Serviciul Public” și „În serviciul Patriei”, să fie acordate, pe niște criterii pe care, prin amendamente, am căutat să le înăsprim, de către conducătorii autorităților publice centrale, prin decizie sau prin ordin, aceasta pentru a recompensa activitatea notorie a unor funcționari, înalți funcționari sau demnitari.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu unanimitate de voturi, a adoptat un raport de admitere, cu amendamente care fac parte integrantă din raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a trece la intervențiile din partea colegilor senatori, adresez rugămintea tuturor persoanelor care nu au calitatea de senator să părăsească sala de ședințe.

Fac apel la toate persoanele care nu au calitatea de senator să părăsească sala de ședință!

Mulțumesc.

Vă rog, la dezbateri generale pe acest proiect de lege, domnul senator Adrian Țuțuianu.

Microfonul central, vă rog.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Stimați colegi,

Aparent, suntem în prezența unui act normativ fără o miză politică, dar simt nevoia să facem o discuție serioasă pe marginea Sistemului național de decorații și semne onorifice, și am să pun câteva probleme de principiu, valabile și la Călărași.

Prima problemă. N-am înțeles de ce Guvernul ne-a cerut să rezolvăm problema în procedură de urgență. Ce era atât de urgent legat de regimul decorațiilor și semnelor onorifice încât să constituie o preocupare de bază pentru Guvern? Și de ce, de exemplu, nu s-a întâmplat, la fel de urgent, să promovăm o lege privind etnobotanicele?

Al doilea lucru. Consiliul Legislativ ne atrage atenția, în avizul pe care l-a dat – și am să citez –, că: „Față de cele de mai sus – este vorba față de conținutul legii –, sugerăm să se analizeze dacă noile soluții legislative propuse, respectiv ca acordarea semnelor distinctive «Vulturul României», «Răsplata Muncii în Serviciul Public» și «În Serviciul Patriei» să fie făcută de conducătorii autorităților publice centrale, se încadrează în limitele constituționale, astfel încât să nu fie afectată atribuția Președintelui României, consacrată de art. 94 lit. a) din legea fundamentală.”

Cu alte cuvinte, Consiliul Legislativ ne spune că intrăm într-o zonă care reprezintă un atribut constituțional al președintelui.

Al treilea lucru. Care este situația de astăzi? Decorațiile și semnele onorifice sunt acordate de către Președintele României. Proiectul de lege pe care îl avem în față ne propune să descentralizăm acordarea de decorații și semne onorifice, asta înseamnă că vor da decorații președintele Senatului, președintele Camerei Deputaților, prim-ministrul, ministrul apărării naționale, ministrul administrației și internelor, ministrul justiției, directorul Serviciului Român de Informații, directorul Serviciului de Informații Externe, directorul Serviciului de Protecție și Pază, directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale, conducătorii altor structuri militarizate și așa mai departe.

Deci, practic, în loc să avem un oarece control asupra modului în care totuși emitem decorații și semne onorifice, care ar trebui să ateste o activitate de excelență în domeniul respectiv, ne-am gândit să descentralizăm, în așa fel încât să devenim, curând, probabil, o țară în care toată lumea va avea o decorație sau un semn onorific.

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții din partea colegilor? Nu mai sunt.

Votul pe raport și votul final pe proiectul de lege le vom da luni, 30 mai 2011, având în vedere că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Înainte de a trece la punctul 16, doresc să vă sensibilizez, stimați colegi, lideri de grup, să încercați să convocați colegii senatori în sală, pentru a putea să dăm voturile finale, așa cum, de fapt, ne-am planificat, începând cu ora 12.00.

La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 258/29.04.2002 privind declararea zilei de 22 decembrie Ziua Libertății României.

Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Inițiatori sunt senatori din toate zonele politice.

Din partea Guvernului participă domnul președinte Ioan Stanomir.

Vă rog. Microfonul 10.

Domnule președinte...

Un moment, vă rog frumos! Permiteți-mi... Este prezent unul dintre inițiatori. O să-i dau cuvântul domnului senator Raymond Luca.

Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Inițiativa aparține membrilor Comisiei pentru revoluționarii din decembrie 1989, deci este din partea tuturor partidelor reprezentate în Parlament, și nu face altceva decât să consacre un fapt evident, și anume că pe data de 22 decembrie 1989, prin schimbarea de regim, este consacrată victoria Revoluției din decembrie 1989. Deci noi nu facem altceva decât să modificăm și să completăm titlul unei legi. Este vorba de Legea nr. 258/2002. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Acum, domnule președinte, vă rog. Microfonul 10. Domnul președinte Ioan Stanomir.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Eu am să fiu foarte scurt. Din punctul de vedere pe care îl reprezint, această propunere legislativă merită susținută și sper ca, odată adoptată, să contribuie la un plus de memorializare și la o întărire a conștiinței importanței actului din 22 decembrie.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Domnii senatori, dacă doresc să ia cuvântul. Domnul senator Titus Corlățean...

Întâi comisia!

Domnule senator Corlățean, am rugămintea, prima dată comisia și după aceea dumneavoastră, imediat. Da? Vă rog – microfonul 7 –, domnule președinte Toni Greblă.

A treia oară este câștigător domnul senator. Consiliul Legislativ, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au transmis avize favorabile.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a transmis aviz negativ.

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative. Drept urmare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în unanimitate, vă propune un raport de admitere, cu amendamente care sunt strict pe tehnică legislativă.

Senatul este primă Cameră sesizată. Legea face parte din categoria celor ordinare.

Mulțumesc, domnule președinte. Acum, domnul senator Corlățean. Microfonul 4, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sunt convins că foarte mulți dintre colegele și colegii senatori, atunci când merg în circumscripții și acordă audiență, au primit în audiență destui cetățeni care au participat la Revoluție, cu diverse probleme, le cunoaștem, nu le mai repetăm.

Ce este important, cel puțin din discuțiile avute cu mulți dintre oameni la Brașov, în colegiul meu, unii sunt interesați, bineînțeles, de drepturile care decurg din lege, de certificate, de preschimbări și de toate lucrurile pe care le cunoaștem, alții, care nu sunt interesați de aceste drepturi – și nu sunt puțini –, au spus de fiecare dată că, indiferent de toate discuțiile cu drepturile..., „Domnule, nu asta era problema Revoluției și ce am dorit noi să facem, însă nu avem această zi consfințită prin lege cu adevărat”.

Dincolo de ceremoniile omagiale pe care le organizăm în fiecare an, prezența demnitarilor atunci când își aduc aminte sau sunt în campanii electorale sau nu, nu avem în lege consfințită această zi.

Această inițiativă legislativă vine să completeze o lacună și, realmente, știind care este și opinia cetățenilor din zona Brașovului, cei cu care eu, cel puțin, am discutat, o susțin cu toată tăria.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții?

Domnul senator Laurențiu Florian Coca, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam doar să spun că, față de inițiativa legislativă de la punctul 12, pe care am discutat-o, aceasta este clară, concretă, cu o completare absolut necesară, și voiam să vă spun, în numele Grupului parlamentar al PSD, că vom vota această propunere legislativă, și i-aș ruga pe toți colegii, în acest caz, să lăsăm deoparte, eu știu, toate aceste ideologii de partid și să ne aducem aminte cu respect de eroii Revoluției române.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Cred că vom ține cont de ceea ce ați spus și dumneavoastră, ca inițiator.

Votul pe raport și pe propunerea legislativă îl vom da după ora 12.00, propunerea legislativă având caracter de lege ordinară.

Este un raport de admitere, cu amendamente admise.

La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 15/1968 Codul penal al României, publicată în Buletinul Oficial nr. 79 – 79 bis/21 iunie 1968, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Suntem în fața unei legi organice.

Inițiatori: Urban Iulian, Rușeț Ioan, senatori PDL.

Doriți să vă susțineți inițiativa? Nu.

Mulțumesc.

Din partea Guvernului participă domnul secretar general Gabriel Tănăsescu.

Microfonul 10.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 309 din actualul Cod penal, prin introducerea unei variante agravante a infracțiunii de contaminare venerică și transmitere a sindromului imunodeficitar dobândit, respectiv introducerea unui nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins: „Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani.”

Guvernul este de acord cu propunerea legislativă, dacă se intenționează intrarea în vigoare a acestei incriminări mai devreme decât intrarea în vigoare a noului Cod penal, unde deja este reglementată această situație agravantă.

De asemenea, Guvernul este de acord cu inițiativa legislativă, sub rezerva reanalizării cuantumului de pedeapsă, respectiv a scăderii cuantumului de pedeapsă, și anume de la 7 la 15 ani de închisoare, și nu de la 15 la 25 de ani, așa cum propune inițiativa legislativă.

De altfel, așa a fost și amendamentul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului, amendament cu care noi suntem de acord.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar general. Raportul comisiei, vă rog, domnule președinte Toni Greblă. Microfonul 7.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a avizat favorabil, Consiliul Legislativ a avizat favorabil, dar cu numeroase observații și propuneri.

Propunerea legislativă modifică art. 309 din actualul Cod penal, în sensul că prevede o pedeapsă agravantă în cazul în care contaminarea venerică sau transmiterea sindromului imunodeficienței dobândite a avut ca urmare moartea victimei.

Consiliul Legislativ și Guvernul apreciază că, în varianta în care această propunere legislativă ar intra în vigoare înainte de noul Cod penal deja adoptat, dar neintrat în vigoare, ea ar putea fi utilă, altfel, reglementarea cuprinsă aici este cuprinsă în noul Cod penal adoptat, dar neintrat în vigoare.

Dincolo de raport..., s-a avut în vedere faptul că cel care, cu bună știință, transmite sindromul imunodeficienței dobândite către o altă persoană și acest lucru îi cauzează decesul, practic, este o imposibilitate..., din cauza faptului că cel care a transmis sindromul va deceda înaintea celui pe care l-a infestat, astfel încât, în practică, o asemenea posibilitate este aproape exclusă.

Revenind la raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu majoritate de voturi, supune dezbaterii și adoptării un raport de admitere, cu amendamente.

Senatul este primă Cameră sesizată, iar legea face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnul senator Günthner, senatorul de serviciu al UDMR.

Microfonul 1, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă spun că susținem pe deplin – să nu fiu înțeles greșit – raportul comisiei, forma în care s-a întocmit raportul, dar nu pot să nu remarc că noi condamnăm la închisoare, probabil, niște condamnați la moarte.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Si eu vă mulțumesc. Alte solicitări la dezbateri generale? Nu sunt.

Votul pe raportul de admitere, cu amendamente admise, și votul final pe propunerea legislativă, luni, 30 mai anul curent, având în vedere că face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 18 din ordinea de zi este înscris...

Imediat, imediat...

Am zis după ora 12.00... Până la ora 13.00, avem posibilitatea...

Oricum, avem doar zece voturi de dat și vă rog să-mi permiteți să mai parcurgem câteva puncte din ordinea de zi, pentru a avea posibilitatea să epuizăm mai multe propuneri legislative. La punctul 18 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local.

Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Inițiatorii sunt deputați PSD.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a prezenta punctul de vedere al Guvernului, aș vrea să le urez tuturor doamnelor și domnilor senatori care și-au serbat ziua onomastică la sfârșitul săptămânii trecute cele mai sincere urări de sănătate și realizări în plan profesional și personal.

Fiindcă îl am alături pe colegul Barna Tánczos, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care își serbează astăzi ziua de naștere, vă rog să-mi permiteți – sper, și cu asentimentul colegilor mei și al dumneavoastră – să-i urez domnului secretar de stat sănătate, putere de muncă și o reprezentare cât mai onorabilă în fața dumneavoastră, în Parlament.

V-aș ruga, dacă e posibil...

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu:**

Aș mai vrea, dacă-mi permiteți, fiindcă este și ziua domnului senator Dan Radu Rușanu – m-am gândit să o fac acum, și nu la momentul în care dânsul urma să susțină un proiect de lege –, să-i urez „La mulți ani!” și o colaborare foarte bună cu colegii senatori și cu Guvernul României.

Lista era mai lungă, dar mă opresc aici.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Domnule secretar de stat,

Permiteți, atunci, să fac și eu o completare.

Pe lângă domnul senator Dan Radu Rușanu, își serbează astăzi ziua de naștere și domnul senator Albert Álmos, și îi urăm și dânsului sănătate și „La mulți ani!”.

Și, dacă tot ați pornit pe această linie – v-aș ruga să ne oprim și să revenim la subiect –, să-l felicităm și pe domnul senator Ilie Sârbu. Dânsul își serbează mâine ziua de naștere și să-i spunem „La mulți ani!” și multă sănătate.

Acum, vă rog să treceți la subiect, domnule secretar de stat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să spun că, prin Legea nr. 255 din 14 decembrie 2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, au fost reglementate măsurile necesare executării unor lucrări de utilitate publică.

Din păcate, legea aprobată la momentul respectiv nu prevedea printre lucrările care fac parte din acest capitol și lucrările de extindere și/sau reabilitare a aducțiunilor de apă, a rețelelor de alimentare cu apă, canalizare, a stațiilor de tratare și epurare de ape uzate.

Pe fondul dorinței Guvernului de a dezvolta aceste acțiuni și, implicit, prin îmbunătățirea cadrului legislativ legat de exproprierea pentru cauză de utilitatea publică, Guvernul

apreciază și susține inițiativa colegilor deputați PSD, considerând că este un instrument util, care va face ca acest proiect să fie cât mai bine aplicat.

Sigur, au existat și o serie de amendamente pe text, inclusiv Consiliul Legislativ le-a formulat, totuși comisia de specialitate s-a aplecat și a introdus în text, ca amendamente, doar observațiile de natură de tehnică legislativă formulate de Consiliul Legislativ, motiv pentru care Guvernul va încerca la Camera Deputaților să introducă și propriile observații, credem noi importante, dar cu toate acestea, astăzi, vom fi de acord cu raportul, așa cum a fost întocmit de comisia de specialitate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat, pentru această amplă prezentare.

Vă rog, domnule președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, Toni Greblă. Microfonul 7.

Având în vedere această concordie, nu-mi rămâne decât să spun că legea face parte din categoria legilor organice, raportul este de admitere, cu amendamentele ce fac parte integrantă din raport, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale, dacă sunt solicitări? Nu sunt.

Vot final pe raportul comisiei, cu amendamentele admise,

și pe propunerea legislativă, luni, 30 mai 2001.

Pe procedură, domnule senator, da? Vă rog, domnule senator Emilian Frâncu. Microfonul 2.

Domnule președinte de ședință,

Aș avea rugămintea, dacă se poate, să dăm totuși voturile finale acum, urmând ca, în cazul în care se finalizează aceste voturi, să continuăm vot cu vot, pentru că este mult mai simplu să votăm, cunoscând actul normativ în discuție. Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Și eu vă mulțumesc. Așa vom face, domnule senator.

Domnilor senatori, vă rog să vă ocupați locurile în sală,

La punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind serviciile de îngrijire și supraveghere a copiilor pe timpul zilei.

## **Domnul Adrian Țuțuianu**

**:**

Are termen de adoptare tacită!

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Are termen de adoptare tacită și v-aș ruga să ne concentrăm...

Este lege organică și are termen de adoptare tacită în 29 iunie...

În acest caz, votul îl vom da luni, 30 mai 2011.

La punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică.

Suntem în fața unui raport de admitere, cu amendamente. Sunt 70 de amendamente admise și 20 de amendamente respinse.

S-a luat cuvântul la dezbateri din partea tuturor grupurilor parlamentare, acestea susțin acest proiect de lege.

La punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul realizării programelor de interes public sau social, al îndeplinirii obligațiilor fiscale și al funcționării optime a instituțiilor statului, precum și pentru aplicarea unitară a dispozițiilor legale.

Suntem în fața unui raport de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vom da un singur vot atât pe raport, cât și pe proiectul de lege.

##

Listă pentru liderii de grup.

Vă cer scuze.

Având în vedere că votul este pentru aprobarea ordonanței de urgență, iar această propunere a fost respinsă,

Este vorba de o ordonanță de urgență...

Nu contează, este vorba de o ordonanță, au același regim, da.

Vă rog să votați.

Cu 49 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă, s-a adoptat transformarea proiectului de lege privind aprobarea ordonanței de urgență în proiect de lege privind respingerea ordonanței de urgență. Proiectul de lege va fi transmis Camerei Deputaților.

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare, vă rog.

La punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2011 pentru modificarea Legii nr. 597/2001 privind unele măsuri de protecție și autorizare a construcțiilor în zona de coastă a Mării Negre.

Suntem în fața unui raport de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Dăm un singur vot pe Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2011 pentru modificarea Legii nr. 597/2001 privind unele măsuri de protecție și autorizare a construcțiilor în zona de coastă a Mării Negre.

Îl rog și pe domnul senator Câmpanu să ia loc, după ce felicită toți colegii.

Domnule senator, vă rog să luați loc pentru a vă putea exercita votul.

Proiectul de lege a fost adoptat și se transmite Camerei Deputaților, care este Cameră decizională.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2011 pentru modificarea și completarea Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010.

Raportul este un raport de admitere, cu amendamente admise, întocmit de cele două comisii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Dăm vot pe raportul de admitere, cu amendamente admise.

Vă rog să vă exprimați votul.

## **Din sală:**

Nu funcționează aparatul!

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Cu 45 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă și nicio abținere, raportul de admitere a fost adoptat.

Liste pentru liderii grupurilor parlamentare.

## **Domnul Gheorghe David**

**:**

Se transformă în...

Pe procedură, vă rog.

## **Domnul Frunda György:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Din câte ați observat, în timpul votului, s-a încercat a avea loc niște înțelegeri. Este vorba de un proiect de lege inițiat de colegi din aproape toate partidele politice, pe parteneriatul public-privat, unde ne-am înțeles, la nivelul comisiilor, și modificările au fost adoptate în unanimitate. Nu au fost divergențe.

Vă rog să vă uitați. Modificările acestea au fost făcute de Guvern pe niște modificări metodologice, pe niște modificări ca legea să fie viabilă.

Eu vă propun să aibă loc consultări foarte scurte, de două minute, să se înțeleagă despre ce este vorba, și să reluăm votul.

Domnule senator Frunda, în ce calitate propuneți acest lucru, nu vă supărați?

## **Domnul Frunda György:**

În calitate de avocat al liderului Grupului parlamentar al UDMR.

Permiteți-mi totuși să-l consult pe liderul Grupului parlamentar al UDMR dacă este de aceeași părere. Vă rog, domnule senator Fekete-Szabó András Levente. Microfonul 2.

Domnule președinte, chiar solicit două minute de consultări.

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog, două minute pauză de consultări.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă rog să vă ocupați locurile în sală. Există vreo concluzie în urma consultărilor liderilor grupurilor parlamentare?

Domnule senator Fekete-Szabó András Levente, vă rog.

## **Domnul Fekete-Szabó András Levente:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Din păcate, nu este un consens.

Nu ne-am înțeles, dar rămânem la solicitarea noastră de a revota.

Vă rog să supuneți votului solicitarea de a se relua votul. Eu solicit și se supune votului. Dacă vor fi mai multe voturi pentru revotare, atunci se revotează.

Trebuie pe procedură, că trebuie vot de respingere!

Domnul senator Puiu Hașotti, liderul Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog.

Stimați colegi,

Suntem aici, în Senat, de mult timp. Revotarea este posibilă în situația în care liderii grupurilor parlamentare ajung la consens. La consens, subliniez!

Așa cum s-a arătat, nu s-a ajuns la consens în timpul negocierilor. Votul este vot, pentru că, gândiți-vă, dacă

lucrurile se forțează, pentru fiecare vot se poate cere pauză de consultări și revotare.

Liderii grupurilor parlamentare nu au ajuns la o înțelegere, legea rămâne respinsă.

Mulțumesc.

Pe procedură, domnul senator Frunda.

Pentru că tot vorbea domnul senator Hașotti de Senat și de principiul _la noblesse oblige_ , cred că nu este locul potrivit pentru a șantaja Senatul prin faptul că voi cere consultări la fiecare lege.

Atunci când votul nu exprimă voința senatorilor, se poate cere revotarea. Ați constatat toți trei, din prezidiu, faptul că a fost un moment de incertitudine în momentul votului. Mai mulți am invocat acest lucru: unii nu au votat, pur și simplu, deși erau în sală, alții erau derutați de ceea ce se discuta.

Pentru că votul exprimat nu reflectă decizia senatorilor, Grupul parlamentar al UDMR, cum a spus domnul senator Fekete-Szabó András Levente, liderul grupului nostru parlamentar, solicită revotarea acestui proiect de lege.

Este o cerere regulamentară a unui grup parlamentar. Dacă se va vota, revotăm, dacă vom fi în minoritate, acceptăm rezultatul.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule senator.

Sigur, nu am încheiat încă procesul de votare, pentru că suntem în fața unui proiect de lege privind aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului, însă există și motivația Grupului parlamentar al UDMR, care solicită revotarea proiectului de lege, și nu a raportului...

Pe procedură, domnul senator Puiu Hașotti, liderul Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc.

Solicit și eu o pauză de consultări de două minute.

Două minute pauză de consultări...

În grupul parlamentar sau cu liderii grupurilor parlamentare? Vă rog.

PAUZĂ

* *

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Ați solicitat și v-am acordat pauză de consultări. Vă rog să ne spuneți care este rezultatul.

Nu ne comunicați concluzia consultării?

Cu 46 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și nicio abținere, propunerea de reluarea a votului pe proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului a fost aprobată.

Vă rog să votați.

Cu 47 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

## Constat că este cvorum.

Îmi pare foarte rău, nu v-ați exprimat votul, stimați colegi din partea dreaptă și stânga a sălii.

Domnul președinte Toni Greblă, pe procedură, vă rog.

## Domnule președinte,

## Este o explicație după vot.

Ceea ce ați supus dumneavoastră votului... Este pentru prima dată în istoria Senatului când un proiect de lege, după ce a fost votat de Senat, este supus revotării.

Deschideți o practică periculoasă, aceea a nerespectării Regulamentului Senatului, motiv pentru care, protestând energic împotriva unei asemenea maniere de a conduce lucrările Senatului, Grupul parlamentar al PSD și Grupul parlamentar al PNL se retrag de la lucrări, până când veți reveni asupra acestei decizii.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îi ofer cuvântul domnului senator Puiu Hașotti, liderul Grupului parlamentar al PNL, pentru o reacție. Microfonul 2. Aveți cuvântul.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

## Vă mulțumesc.

Ca urmare a celor spuse de domnul senator Toni Greblă, vă anunț că nu mai aveți cvorum.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

## Mulțumesc.

Acest lucru îl vom constata noi, de aici, de la tribuna Senatului, dacă, într-adevăr, nu suntem în cvorum.

Pe de altă parte, doresc să-i reamintesc și domnului președinte Toni Greblă că există precedente și acest lucru se petrece conform Regulamentului Senatului.

Rog domnii secretari de ședință să numere colegii prezenți în sală.

## **Domnul Gheorghe David**

**:**

Sunt prezenți 49 de colegi senatori.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Având în vedere faptul că nu suntem în cvorum, suspend ședința noastră de astăzi, 25 mai 2011.

Vă doresc o zi plăcută și un sfârșit de săptămână la fel!

Secretarii de ședință au constatat că sunt 49 de senatori prezenți în sală.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu**

**:**

Nu este relevant câți senatori sunt în sală la un anumit moment. Să se facă prezența!

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Am încheiat ședința de astăzi, 25 mai 2011.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|590632]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 67/3.VI.2011 conține 32 de pagini.**

Prețul: 9,60 lei