Rodica Nassar

539 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi are ca titlu „Toleranța, factor fundamental al păcii, democrației și consolidării statului de drept”.

Prin Rezoluția nr. 51/95 din anul 1996, Adunarea Generală a ONU invită statele membre să celebreze în fiecare an, la 16 noiembrie, Ziua internațională a toleranței.* La 16 noiembrie 1995, statele membre ale UNESCO au adoptat, în cadrul Conferinței generale de la Paris, „Declarația principiilor toleranței”, care definește termenul de „toleranță” ca fiind respectul, acceptarea și aprecierea diversității și bogăției culturale, precum și a modalităților de exprimare a calității ființei umane.

Marcarea Zilei internaționale a toleranței are menirea să reamintească omenirii că intoleranța este generatoare de violență și, totodată, îndeamnă comunitățile să trăiască în pace și respect.

Toleranța este încurajată prin cunoașterea, deschiderea spiritului, comunicare și libertatea gândirii, conștiinței și credinței. Toleranța este armonia în diferențe, ea nefiind doar o obligație de ordin etic, ci și o necesitate politică și juridică. Toleranța este o virtute care face posibilă pacea și contribuie la înlocuirea culturii războiului cu o cultură a păcii.

Toleranța nu este nici concesie, nici condescendență ori indulgență, este, mai ales, o atitudine activă generată de recunoașterea drepturilor universale ale persoanei umane și libertăților fundamentale ale altora. În niciun caz toleranța nu poate fi invocată pentru a justifica violarea acestor valori fundamentale. Ea trebuie să fie practicată de către toată lumea, respectiv indivizi, grupuri și state.

Toleranța este responsabilitatea care susține drepturile omului, pluralismul, inclusiv pluralismul cultural, democrația și statul de drept.

În contextul ședinței

*

Ea implică respingerea dogmatismului și absolutismului și confirmă normele enunțate în instrumentele internaționale cu privire la drepturile omului.

În conformitate cu respectarea drepturilor omului, a practica toleranța nu înseamnă nici a tolera nedreptatea socială, nici a renunța la propriile convingeri, nici a face concesii în această privință. Ea semnifică acceptarea faptului că ființele umane, care se caracterizează natural prin diversitatea aspectului lor fizic, prin situația lor, felul de exprimare, comportamentele și valorile lor, au dreptul de a trăi în pace și de a fi ceea ce sunt.

Toleranța este un principiu de bază al democrației în societățile multietnice și multiculturale. Cu toate acestea, intoleranța continuă să afecteze viețile a milioane de oameni din întreaga lume. Intoleranța poate lua forma marginalizării grupurilor vulnerabile și a excluderii acestora din orice fel de participare la viața socială și politică.*

Educația este mijlocul cel mai eficient pentru prevenirea intoleranței. În centrul tuturor eforturilor de promovare a toleranței trebuie să fie dialogul, atât dintre indivizi, cât și dintre diferite culturi și civilizații. În lipsa dialogului, diversitatea culturală este pusă în pericol.* Cred că suntem obligați să învățăm să ne respectăm și să recunoaștem drepturile și convingerile altora.

Toleranța este responsabilitatea de a susține drepturile și libertățile esențiale ale omului, democrația și statul de drept. Este cel mai puternic fundament pentru pace și reconciliere, un principiu de bază al dezvoltării durabile, ce asigură supraviețuirea societăților.

Suntem, la nivel global, într-o perioadă de schimbări majore, rapide și de multe ori năucitoare, mai ales din cauza războiului din Ucraina. În acest context, toleranța trebuie să ne călăuzească pe un drum comun, cel al solidarității și în spiritul unui viitor predictibil.

Susțin toleranța ca o condiție esențială a păcii și democrației1 2 și sunt sigură că este necesară și pe scena politică autohtonă.

Mulțumesc.