Ion Rușeț

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Privatizarea «Hidroelectrica», primul mare «tun» al guvernării USL”.

Stimați colegi,

Energia a devenit un factor strategic în politica globală, o componentă vitală pentru dezvoltarea economică și progresul societății în ansamblul ei, generând o serie de preocupări la nivel mondial încă din perioada Primului Război Mondial.

Politica energetică este privită tot mai mult ca o problemă interdisciplinară care interacționează cu alte domenii: comerț, mediu, climă, politici sociale și, nu în ultimul rând, securitatea națională.

Energia este un domeniu de importanță strategică pentru faptul că asigurarea acesteia la prețuri rezonabile influențează competitivitatea economică, capacitatea de producție internă și forța politică a unui stat. Securitatea aprovizionării cu energie afectează bunăstarea unui stat, iar schimbările de prețuri ale energiei afectează alocarea bunăstării la nivel național. Și, nu în ultimul rând, de buna aprovizionare cu energie depinde și capacitatea de apărare a unui stat.

Securitatea energetică reprezintă un concept complex, politic, tehnic, economic, comercial și social. Ca o axiomă, securitatea energetică absolută nu există. Ea se poate realiza la un nivel de risc acceptabil, pe un cost acceptabil. Ca o definiție sintetică, securitatea energetică poate fi considerată drept asigurarea continuității în alimentarea cu energie, în diversele ei forme, cu respectarea unor condiții restrictive, pe un orizont de timp dat.

Una dintre marile probleme ale țării noastre este asigurarea energiei, în condițiile în care producția proprie de energie scade constant și invers proporțional cu dependența de importuri, care generează mai multă vulnerabilitate. Astfel, problema energetică a României a devenit una de siguranță națională.

În acest context, vestea intrării în insolvență a celui mai mare producător de energie din România, respectiv „Hidroelectrica”, a luat prin surprindere pe toată lumea, ipotezele apărute după evenimente fiind dintre cele mai diverse, iar modul în care s-au petrecut toate aceste lucruri nu poate decât să alimenteze speculațiile.

„Hidroelectrica” este, de departe, una dintre cele mai profitabile companii românești. În anii ploioși produce până la jumătate din energia țării și are profituri de sute de milioane de euro. Chiar și anul trecut a încheiat cu profit, în pofida unei secete profunde care a afectat producția. Spre exemplu, în 2010, conform celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor Publice, „Hidroelectrica” a înregistrat o cifră de afaceri de 3,27 miliarde de lei și un profit net de 292,4 milioane de lei.

Procesul de insolvență s-ar putea solda cu o vânzare de active pentru aducerea companiei la o solvabilitate adecvată, unde se pare că s-a găsit o chichiță cum că „Hidroelectrica” suferă prin lichiditatea pe termen scurt. Și asta la puțin timp după ce agențiile de evaluare au înaintat un raport prin care