Kerekes Károly

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Angajamente nerespectate”.

Adunarea Generală a ONU a desemnat anul 2008 ca fiind Anul Internațional al Limbilor, context în care două evenimente sunt de remarcat: aniversarea Zilei Internaționale a Limbilor Materne, la 21 februarie, precum și Ziua Europeană a Limbilor, aflată la 26 septembrie la cea de-a șasea ediție.

Unul dintre elementele fundamentale ce dau identitate unui individ sau unui grup îl reprezintă limba în care acesta comunică, limba fiind depozitul neprețuit de cunoaștere a unui popor. Or, comunicarea este un factor strategic în dezvoltarea unei națiuni, iar modul în care națiunile și grupurile se conectează la circuitele economice și sociale ale lumii le influențează decisiv progresul și integrarea armonioasă în contextul local, regional și global.

În acest fel, limbile joacă un rol deosebit de important în atingerea obiectivelor considerate primordiale de ONU: eradicarea sărăciei, lupta împotriva bolilor, educația primară universală etc.

Din rolul de purtător de cunoaștere și, implicit, de cultură și civilizație reiese înalta considerație acordată diversității culturale și lingvistice a lumii.

Am remarcat faptul că în zilele de 25-26 septembrie a avut loc la București, în organizarea Guvernului României și beneficiind de sprijinul Comisiei Europene și al Parlamentului European, conferința intitulată „Carta europeană a limbilorˮ, suport al multilingvismului și al dialogului intercultural. Pe ordinea de zi a manifestării a figurat și monitorizarea aplicării de către România a prevederilor Cartei.

Anul 2008, Anul Internațional al Limbilor, ne-a dat și nouă, minorității maghiare din România, speranțe justificate că diversitatea lingvistică și multilingvismul vor fi promovate în educație, administrație publică, justiție, atât în viața cotidiană, cât și în spațiul virtual, însă încercarea noastră de a legifera prin inițiativă legislativă relația medic—pacient a fost întâmpinată cu numeroase împotriviri în Camera Deputaților. În cadrul plenului din 12 februarie, în preajma aniversării Zilei Internaționale a Limbilor Materne, am fost martorii unor manifestări ostile față de această propunere legislativă. A fost

total ignorată importanța comunicării eficiente dintre bolnav și medicul său curant, deși este evident că, în lipsa acesteia, actul medical devine imposibil: simptomele pacientului rămân o necunoscută pentru medic, diagnosticul, un mister, iar recomandările doctorului, o enigmă.

E clar că situația devine absurdă, fără să mai menționez inechitatea din spatele ei, deoarece asigurații sistemului social de sănătate nu pot beneficia de serviciile la care sunt îndrituiți prin contribuțiile pe care le achită. Spre surprinderea noastră, protestatarii cei mai vehemenți ai inițiativei legislative au fost reprezentanții unui partid care se intitulează democrat și liberal.