Emilian Valentin Frâncu

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică este intitulată „Decretul care anunță reforma în viziunea puterii” și are și un motto: „O societate care va pune egalitatea înaintea libertății nu va obține niciuna dintre ele. Societatea care pune libertatea înaintea egalității va avea mai mult din ambele.” – Milton Friedman.

Odată cu reluarea activității Parlamentului, puterea pare interesată mai mult de păstrarea actualei formule de guvernare decât de obținerea infimei creșteri economice de 1,5%, anunțată de către premierul Emil Boc, prin adoptarea clasicelor măsuri populiste, respectiv o serie de remanieri, blocarea atacurilor din mass-media prin anihilarea a cel puțin uneia din cele 2-3 televiziuni încă neînregimentate, încercarea de finalizare în această toamnă a proiectului celor 8 megajudețe, plus, bineînțeles, relansarea campaniei de discreditare a opoziției prin dosare și înregistrări de tip securist.

Proiectul celor 8 megajudețe pare mai mult o nouă încercare de a da României o altă formă de totalitarism, puțin diferită de cea inițial dorită, de vreme ce revizuirea Constituției în viziunea lui Traian Băsescu, adoptarea unicameralismului și schimbarea anumitor articole în favoarea instituției prezidențiale, a eșuat.

Nu numai că este de blamat această propunere, din cauză că România nu are infrastructura necesară care să asigure deplasarea cetățenilor într-o perioadă rezonabilă de timp către noile minicapitale ale noilor maxijudețe, atunci când vor fi nevoiți – și vor fi nevoiți la un moment dat –, dar și pentru instaurarea unei perioade de haos pe timp nedeterminat, acest lucru fiind șocant, dar nefiind acel șoc de care are nevoie țara pentru relansarea economică mult propovăduită, ținând cont și de fragilitatea sa economicopolitică.

Modelul francez de administrare bazat pe descentralizare, ce reprezenta un sistem de organizare administrativă care permitea colectivităților umane sau serviciilor publice să se administreze ele însele, sub controlul statului, conferind personalitate juridică și de constituire a unor autorități locale proprii, pare a fi greu de atins într-un mod dorit și eficient în viziunea celor de la putere.

Dacă tot nu au _savoir-faire_ -ul, atunci ar trebui să urmărească modelul „fraților mai săraci” – am pus între ghilimele sintagma, evident –, respectiv al celor de peste Prut, care au înregistrat, la 6 luni, o creștere economică de 7,5%, însemnând intervalul ianuarie – iunie 2011, comparativ cu perioada similară a anului trecut, continuând astfel perioada bună economică pe care Republica Moldova o înregistrează.

Deși în disperare de cauză – astfel de măsuri menite să abată gândul cetățenilor de la probleme mai grave, problemele grave cu care se confruntă deja prin pseudobunăstarea pe care o anunță puterea –, mai bine s-ar concentra pe situația economico-socială cu care țara se confruntă, și i-am sprijini și noi.