Valer Marian

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică este intitulată „A devenit Agenția Națională de Integritate Agenția Națională de Imbecilitate?!”

ANI, alias Agenția Națională de Integritate, a împlinit doi ani de activitate. Înființată prin Legea nr. 144/2007, Agenția Națională de Integritate constituie o instituție unică în România și unicat în Uniunea Europeană, care are surate în Albania, Muntenegru, Mauritius, Singapore, Hong Kong și Coreea de Sud.

Copil de suflet al fostului ministru al justiției Monica Macovei, Agenția Națională de Integritate a fost acceptată și votată de clasa noastră politică ca să facă pe plac Uniunii Europene pe frontul luptei anticorupție.

Societatea civilă și opinia publică românească și-au pus mari speranțe că ANI va combate și va contracara corupția la nivel înalt. După aproape doi ani de activitate, speranțele par însă a fi deșarte.

Deși are 200 de angajați, mulți cu salarii peste sau apropiate de cele ale parlamentarilor, deși are șef (președinte) cu rang de secretar de stat un fost procuror – Cătălin Macovei – și deși a beneficiat în anii de activitate de un buget de duzină, adică de circa 12 milioane de euro, ANI a înaintat, anul trecut, doar circa 10 sesizări – mai puțin de una pe lună – la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit unei recente declarații a procurorului general al României, iar majoritatea acestor sesizări au fost soluționate cu neînceperea urmăririi penale.

În cursul anului trecut, ANI și-a făcut cea mai mare publicitate cu cazul fostului ministru al mediului Nicolae Nemirschi, împotriva căruia a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în declarații, pentru pretinse neconcordanțe între declarațiile de avere depuse de acesta la 5 ianuarie 2009 și 15 iunie 2009, referitoare la imobilele, autoturismele, dividendele și conturile deținute.

În prima parte a lunii ianuarie anul curent, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a emis soluția de neîncepere a urmăririi penale în cazul ex-ministrului Nicolae Nemirschi, cu motivarea că acesta nu a urmărit, sub aspectul laturii subiective, să comită infracțiunea de fals în declarații. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat, inițial, printr-o rezoluție emisă în data de 17 iulie 2009, săvârșirea unor grave abuzuri procedurale de către ANI în cazul ex-ministrului Nemirschi, care a sesizat în acest sens și Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din Senatul României.

În primul rând, ANI nu l-a înștiințat pe Nicolae Nemirschi cu privire la declanșarea procedurii de verificare împotriva sa, fostul ministru aflând despre acest lucru din mass-media, în data de 23 iunie 2009, fiind privat astfel de dreptul la apărare. ANI avea obligația să-i comunice înștiințarea la locuința de serviciu ori la locul de muncă din București, fiind de notorietate că era membru al Guvernului și că locuia în Capitală, dar i-a trimis înștiințarea la locuința sa de domiciliu din Constanța, unde nu a fost găsit în perioada respectivă.