Ion Rotaru

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi este intitulată „Sistemul de învățământ românesc, încotro?”.

Stimați colegi,

Lansarea în dezbatere publică a celor trei variante de plan-cadru pentru învățământul gimnazial a stârnit aprinse controverse. Reducerea orelor de limba română, eliminarea limbii latine, care se studia doar în clasa a VIII-a câte o oră pe săptămână, reducerea orelor de istorie și de geografie nu sunt văzute cu ochi buni de către reprezentanții Academiei Române și mulți alți oameni de cultură. Unii dintre ei au fost foarte radicali în punctele de vedere exprimate.

De exemplu, profesorul universitar dr. Ioan Scurtu a comparat ceea ce se întâmplă acum în învățământul românesc cu ce se întâmpla în urmă cu aproape 70 de ani, în perioada ocupației sovietice, când din programă a fost eliminată limba latină, Istoria românilor a devenit Istoria Republicii Populare Române, iar Geografia României a fost înlocuită cu Geografia URSS. Bineînțeles că acum orientarea nu mai este către Est, ci către Vest. Drept urmare, se acordă o foarte mare importanță limbilor de circulație internațională, care sunt studiate încă din clasa pregătitoare, în timp ce istoria și geografia au ajuns din ce în ce mai marginalizate, mergându-se până la studierea lor doar câte o oră pe săptămână.

Academia Română a atras deja atenția asupra pericolului reprezentat de eliminarea limbii latine din școală și reducerea orelor de limba română și istorie, care, pe lângă componenta lor identitară, au cea mai importantă vocație formativă dintre toate disciplinele, dacă ar fi să amintim numai dezvoltarea gândirii logice, a capacității de exprimare, a creativității, a spiritului civic și a celui democratic. Studierea istoriei dezvoltă spiritul patriotic, pentru că-i face pe tineri să conștientizeze poziția și rolul pe care le-a avut România de-a lungul timpului pe scena politică europeană și mondială, le asigură o înțelegere și o perspectivă corectă asupra relațiilor internaționale, dar și posibilitatea de a recunoaște greșelile trecutului și de a învăța din ele.

În contextul în care de câțiva ani buni există o tendință puternică de a denigra și umili România și poporul român, prin articole defăimătoare apărute în presa internațională, prin asimilarea românilor cu romii, prin chiar mentalitatea de autoumilire pe care o adoptă unii dintre conaționalii noștri, considerând că România e țara tuturor relelor și că aici nu există decât corupție și sărăcie, devine cu atât mai importantă studierea istoriei, pentru ca tinerii să cunoască trecutul, cultura și tradițiile poporului român, așa cum este el, cu bune și cu rele.

Să avem în vedere, în efortul nostru de a ne alinia la normele europene, nu doar aspectele economice, ci și pe cele care țin de cultură și conservarea identității naționale. În toate celelalte state membre ale Uniunii Europene în planurile-cadru de învățământ sunt prevăzute între două și patru ore de istorie pe săptămână. În Franța se ajunge până la cinci ore.