Alexandru Cordoș

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică din partea Grupului parlamentar al PSD este intitulată „Codul muncii pregătit de Guvern – o nouă lovitură împotriva românilor”.

Prin procedura dictatorială deja cunoscută, Guvernul Boc dorește angajarea răspunderii pe Codul muncii.

PSD se va opune acestui nou abuz prin care se intenționează legiferarea unui act normativ neagreat de sindicate, de cea mai mare parte a patronatelor și, mai ales, de angajați, iar cei de la FMI spun că nu este cerința lor.

De fapt, nici până la această dată nu am aflat cine solicită modificarea Codului muncii.

Așa-zisa liberalizare a relațiilor de muncă, după opinia guvernanților, este, de fapt, o liberalizare dramatică care va afecta nu numai Codul muncii, ci și alți piloni ai statului social cum ar fi Legea sindicatelor, Legea patronatelor, Legea contractului colectiv de muncă.

Se ignoră, în mod deliberat, faptul că această guvernare ne-a adus la o situație alarmantă: suntem statul cu economia cea mai puțin dezvoltată din Uniunea Europeană, cu o rată a ocupării forței de muncă de 58%, suntem țara cu cel mai mic număr de persoane ocupate în muncă la suta de persoane active, iar cu o rată a sărăciei relative la nivelul lui 2010 – undeva în jur de 28% –, suntem, de departe, cei mai săraci membri ai Uniunii Europene. Principala consecință, inegalitatea socială – exprimată de raportul dintre cei mai bogați din populație și cei mai săraci – are valoarea cea mai mare, România fiind astfel cea mai polarizată societate dintre Uniunea Europeană.

Prin noile reglementări, angajatul poate fi ușor și ieftin concediat, va avea mult mai puțină putere de negociere a condițiilor în care-și vinde munca și va fi lipsit de multe dintre instrumentele actuale de recurs juridic împotriva angajatorului. Eliminând obligativitatea contractelor de muncă la nivel național și a celor la nivel de ramură pentru firmele private, se instituie un regim inegal de putere, în care contractul colectiv de muncă este negociat doar la nivel de firmă.

Dreptul la grevă este sever restricționat, eliminându-se imunitatea la concedierea pe motive profesionale a reprezentanților angajaților.

În consecință, drepturile angajaților, în ansamblul lor, nu sunt decât simple paleative instituționale, noul Cod al muncii diminuându-le drastic.

Încă din expunerea de motive, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale își asumă, ca scop al schimbării, „susținerea mediului de afaceri”, după care același document face referire la faptul că liberalizarea este parte a Acordului cu FMI, deși reprezentanții FMI au declarat, explicit, că aceasta nu este cerința lor.

La aceste argumente se adaugă remarcile președintelui Traian Băsescu, care arată că flexibilizarea Codului muncii va reduce flagelul muncii la negru, afirmație fără temei, deoarece nu există până acum date care să demonstreze riguros că legislația muncii are un efect independent de alte cauze și semnificativ asupra muncii la negru, în condițiile specifice economiei românești.