Virgil Guran

Mulțumesc, domnule președinte. „Despre sănătate și birocrație”

Este foarte adevărat că în ultimul timp s-au făcut pași importanți în diferite domenii, inclusiv în domeniul sănătății, dar acești pași nu sunt suficienți și aici o să ridic două aspecte scurte, pe care cred că trebuie să le reglementăm poate chiar noi, în Parlament, sau poate printr-o inițiativă a ministerului.

Prima: mă refer la vârsta de pensionare a militarilor care lucrează în domeniul sănătății.

M-am întâlnit cu un fost coleg și chiar mi-a explicat acest lucru. Un ofițer medic la 56 de ani iese la pensie, iar un medic de-abia la vârsta de 40 și ceva de ani, 50 de ani ajunge la maturitate, ajunge la profesionalism desăvârșit și, din păcate, în domeniul militar medicina noastră este văduvită de oameni foarte buni, pentru că sunt trimiși la pensie, conform statutului pe care l-am votat noi.

Cred că aici va trebui să regândim, pentru că este păcat să pierdem cadre foarte pregătite din domeniul medicinei.

Al doilea aspect: referitor la birocrație.

Acum câteva zile, părintele unei fetițe care este bolnavă de cancer și care are nevoie de o intervenție a venit la mine și mi-a explicat că de fapt intervenția se poate realiza în Elveția și în felul acesta fetița poate să scape, să nu moară, dar se lovește de un act birocratic pe care cred că tot noi l-am realizat, mai în trecut, mai în prezent, adică un formular pe care nu-l are și din cauza acelui formular, pe care nu și-l asumă nimeni din anumite spitale, nu poate să meargă cu fetița la operație.

Vă dați seama ce poate să fie în capul unui părinte și al unui copil, gândindu-se că, dacă un lucru nu se întâmplă repede, acel copil poate să moară!?

Cred că este rolul nostru să intervenim în astfel de situații, este rolul nostru să terminăm cu această birocrație, este rolul nostru să reușim să organizăm un sistem în care lucrurile să decurgă normal și să nu asistăm la drama unui părinte de a aștepta să vadă dacă cineva semnează o foaie și dacă în felul acesta copilul va trăi sau va muri.

Cred că atunci ne realizăm menirea noastră, când aceste lucruri vor fi puse la punct. Eu sper să avem această înțelepciune.

Și, apropo de această fetiță, eu cred că vom reuși să realizăm acele formalități pentru ca acest copil să trăiască, pentru că este dreptul lui să trăiască.

Vă mulțumesc.

Deputat de Prahova, Guran.