Camelia Gavrilă

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Această propunere legislativă trebuie să ridice în atenția noastră niște perpetuări ale unor stereotipuri și ale unor contramituri legate de teama de celălalt, de teama de minoritari, de o veșnică suspiciune că în spațiul emisiunilor respective s-ar prezenta lucruri împotriva intereselor statului și, în felul acesta, și educația pe care o practicăm este departe de valorile interculturalității, de deschidere și de acceptare a alterității, a diversității. Pentru că, într-o formă sau alta, ceea ce înseamnă spațiul românesc reprezintă și o împletire de valori culturale majoritare românești, dar și de valori ale minorităților.

Să nu uităm că tematica minorităților reprezintă unul dintre cei opt piloni ai unui cluster al interculturalității, alături de migrație, educație, tineret, multilingvism, cultură, locurile de muncă și celelalte lucruri.

Mai degrabă m-aș gândi cum să multiplicăm, cum să diseminăm valorile și drepturile pe care le-am conferit noi minorităților de pe teritoriul României și pentru minoritățile românești care se află în diferite locuri, fie că vorbim de Ungaria, în contrareplică, fie că vorbim de Bulgaria, de Valea Timocului, de Serbia, de Grecia, de Albania și așa mai departe, unele țări care nu sunt semnatare ale invocatei Carte a limbilor minoritare.

Deci cred că o strategie coerentă, prin comisiile de specialitate – și de externe, și de protejare a drepturilor pentru românii din afara granițelor –, legat de multiplicare, de festivaluri, de susținerea limbii române, de susținerea culturii române în comunitățile respective este mai productivă decât să încercăm să limităm drepturile minorităților de la noi. E o problemă de abordare, de europenitate. Asta sigur că nu înseamnă lipsa unei vigilențe, a unei monitorizări și poate și o eleganță din partea minorităților, de a realiza în răstimpuri acele traduceri, acele prezentări și în limba română, pentru substanța emisiunilor la care facem referire.

Vă mulțumesc.