Șerban Nicolae

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Această propunerea legislativă se află din anul 2016 pe rolul Parlamentului. Așa, după cum s-a precizat în repetate rânduri, însuși titlul propunerii legislative a fost modificat, astfel încât să fie limpede că este vorba de măsuri de protecție acordate cadrelor didactice în legătură cu exercițiul funcției didactice, al funcției profesionale pe care o au, și nu de alte asimilări. Nu e vorba de asimilarea cu funcția publică din perspectiva salarizării, a raporturilor profesionale

sau a statutului de funcționar public. Este vorba de măsuri de protecție.

Au fost mai multe dezbateri pe parcursul mai multor ședințe la Cameră și la Senat. A fost retrimisă de mai multe ori din plen pentru clarificări. Există, din punctul meu de vedere, o singură chestiune care ar mai putea să subziste în fața unor discuții de interpretare și vă rog să fiți de acord cu ceea ce vă va propune președintele Comisiei pentru învățământ în cadrul prezentării raportului.

E vorba de faptul că acea sintagmă „în cadrul procedurilor legale” ar putea fi interpretată. Această măsură, deși privește doar protecția cadrelor didactice și doar sub aspectul relevanței penale, ar putea ca, în interpretare abuzivă – pentru că există și interpretări, și aplicări abuzive ale legii, din păcate –, să ducă la concluzia că de această prevedere s-ar putea folosi anumite persoane și în cadrul procedurilor disciplinare sau administrative în unitățile de învățământ.

De aceea, cu caracter tehnic, această sintagmă a fost definită mai explicit în cadrul procedurilor judiciare. E vorba de răspundere penală față de persoanele care comit acte de agresiune față de cadrele didactice în timpul sau în legătură cu exercițiul didactic, exercițiul profesional.

Răspunderea legală în materie penală în România se angajează de la vârsta de 14 ani în sus pentru persoanele pentru care se constată că au avut discernământ până la vârsta de 16 ani la comiterea faptelor sau de la împlinirea vârstei de 16 ani. În toate aceste variante, declarațiile persoanelor prezente subzistă ca declarații de martori, fiind reținute ca atare de orice persoană îndrituită să înfăptuiască actul de justiție. Nu se pune problema ca un profesor, în mod abuziv, să facă o sesizare cum că ar fi fost victima unei agresiuni și toți copiii de la 14 ani în sus să tacă de frică sau să infirme o asemenea alegație, în cazul în care ea, bineînțeles, are acest caracter de alegație, de acuzație nefondată.

Fenomenul, așa cum am mai spus, este în creștere, este îngrijorător de prezent în școlile românești, iar actele de agresiune față de dascăli... A trecut de mult vremea domnului Trandafir, a profesorului, a dascălului respectat, apreciat și cinstit așa cum se cuvine, ca un lider în comunitate, ca un om de influență în formarea ca oameni și în instruirea publică și, din păcate, acest fenomen nu a găsit încă o soluție de contracarare.