Stenogramă plen

## Bună dimineața!

Haideți să deschidem, vă rog, ședința de astăzi consacrată declarațiilor politice, 11 decembrie 2019.

Conducerea este asigurată de vicepreședintele Cazanciuc, asistat de domnul senator Marian Pavel și domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Lista a fost depusă.

După cum știți, timpul alocat este de 90 de minute, repartizat pe grupurile parlamentare astfel: Grupul PSD – 46, PNL – 17, USR – opt, UDMR – șase, senatori neafiliați – cinci. Din partea Grupului PSD, domnule senator Salan, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Moțiunea simplă aprobată luni de Senatul României este un semnal de alarmă față de consecințele grave pe care declarațiile hazardate ale ministrului finanțelor le-au avut asupra situației financiare a țării.

Într-o singură lună de guvernare, moneda națională s-a depreciat brusc și masiv și a fost nevoie de intervenția

în forță a Băncii Naționale a României pentru a stabiliza cursul valutar. Într-o singură lună de guvernare, deficitul bugetar asumat oficial a fost mai întâi de 4%, apoi a crescut de la 4,2% la 4,4%, pentru ca anunțul final să fie de 3,5%. Tot acest joc de vorbe a îndatorat România, în luna noiembrie, cu 8 miliarde de lei, împrumutate cu dobânzi mai mari decât în guvernarea PSD. Când te împrumuți în euro, iar moneda națională se depreciază, ieftin devine uneori scump.

Pentru toate aceste motive, și nu numai, moțiunea simplă împotriva ministrului finanțelor a apărut ca un demers absolut necesar. Este vorba aici, în primul rând, despre responsabilitate fiscală.

Vedem cu toții în fiecare zi că așa-numitul „capitalism” din România este foarte diferit de mecanismul care funcționează în țările dezvoltate. Capitalismul implementat la noi a fost o variantă primitivă. Românii au mai trecut prin politici neoliberale în primii 15 ani după Revoluție, marcate de liberalizarea prețurilor și privatizări de unități economice de renume, care au dus, în multe cazuri, la declinul și apoi la închiderea definitivă a acestora. Deci o pierdere pentru economia țării. Ne îngrijorează că au fost anunțate alte privatizări, ale celor mai valoroase active pe care le are România – Hidroelectrica și CEC –, iar experiențele anterioare nu sunt de natură să ne bucure.

Este deja un fapt constatat în toată lumea că politicile publice bazate exclusiv pe ideea că o piață complet liberalizată se autoreglează de la sine complet nu garantează succesul economic și social. Dimpotrivă, corelate cu politici de austeritate, acestea au generat polarizare economică și socială fără precedent în istoria recentă. Apariția unei societăți divizate și pline de ură este consecința constatată a acestui model politic.

Partidul Social Democrat nu-și dorește o astfel de societate. Partidul Social Democrat va menține mecanismele pieței libere, dar va continua să promoveze o intervenție eficientă a statului, pentru a tempera și minimiza efectele negative apărute din cauza limitelor inerente sistemului. Statul va continua să joace un rol important în economie, pentru a orienta rațional și eficient dezvoltarea generală a României și pentru a susține bunăstarea cetățenilor ei. Și, de aceea, vom sancționa mereu orice derapaj politic de natură să ducă România înapoi.

Vă mulțumesc.

Senator Viorel Salan, Circumscripția nr. 22, PSD Hunedoara.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea PNL, domnule senator Popa, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu,

Domnilor colegi,

Tema declarației mele politice de astăzi se referă la „Voluntarii, verigă puternică între visuri și realitate”.

Zilele trecute am sărbătorit Ziua internațională a voluntarilor, 5 decembrie fiind data oficială consacrată voluntariatului, iar luna decembrie aparținând prin excelență acțiunilor de binefacere și de ajutor reciproc.

Sunt martorul unui proces continuu impresionant de creștere a fenomenului voluntariatului în România. Dacă la început am preluat, prin diverse organizații, inițiative internaționale sau idei prin care au fost ajutați români aflați la nevoie, în ultimii ani România se remarcă prin programe extraordinare de voluntariat, prin acțiuni impresionante ale unor oameni dedicați, care reușesc să mobilizeze sute de mii de voluntari.

Anul acesta tema Zilei internaționale a voluntarilor a fost „Voluntar pentru un viitor incluziv”, egalitatea de șanse fiind unul dintre obiectivele principale ale Agendei pentru dezvoltare durabilă. Cu atât mai mult contează deci, astăzi, eforturile voluntarilor și implicarea acestora în proiecte care reduc diferențele dintre accesul oamenilor la educație, drepturi egale și celelalte atribute ale cetățenilor liberi ai democrațiilor consolidate.

Remarc, de asemenea, că implicarea românilor în acțiuni de voluntariat nu mai ține de o zonă anume sau de puterea financiară a fiecăruia în parte. Vorbim fie de acțiuni de împădurire, fie de ajutor în construcția unor locuințe pentru persoane defavorizate, fie, pur și simplu, de disponibilitatea de timp a unor voluntari, indiferent de zona în care locuiesc, la țară sau la oraș, în orașe mai mari sau mai mici. Românii au început să fie pe deplin conștienți de rolul fiecăruia

Mulțumesc, domnule senator.

Chiar e o idee bună cu voluntariatul.

Din partea grupului senatorilor neafiliați, domnul Hadârcă?

Vă rog.

Vă mulțumesc. Stimate domnule președinte de ședință, Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Tema declarației mele politice este „Preludiul Revoluției române – Iași, 14 decembrie 1989”.

În data de 14 decembrie, iată, se împlinesc 30 de ani de la declanșarea primelor acțiuni revoluționare din România comunistă, evenimente care au culminat cu protestele de la Timișoara, manifestările din București, fuga dictatorului și, în fine, căderea regimului comunist.

Evident, nu puteam trece sub tăcere asemenea evenimente, cu atât mai mult cu cât anterior am înregistrat, împreună cu deputatul și scriitorul Varujan Vosganian, o inițiativă legislativă pentru recunoașterea orașului Iași drept inițiator al Revoluției române. Inițiativa a fost aprobată tacit de Senat și în prezent așteaptă decizia Camerei Deputaților. Departe de noi fiind gândul de a umbri sau leza demnitatea revoluționarilor timișoreni sau bucureșteni – cinste și slavă lor și mai ales memoriei celor căzuți! –, ne-au mirat totuși unele comentarii zeloase din timpul dezbaterilor în comisii, opinii care omiteau principalul: faptul că la Iași, în decembrie ’89, exista deja o mișcare politică de opoziție – Frontul Popular Român, faptul că la 14 decembrie, în Piața Unirii din Iași, a fost convocată o acțiune de masă, blocată de forțele represive, și faptul că toți organizatorii, lideri ai FPR, au fost arestați și maltratați în beciurile Securității.

Toate argumentele timpului – documente de arhivă, declarații ale martorilor și investigații ale istoricilor și politologilor – converg spre adevărul și ideea că, în fapt, au fost trei valuri ale Revoluției române: Iașiul-declanșator, înăbușit în fașă, Timișoara-martiră și Bucureștiul revoluției spontane de nestăvilit.

Este problema anchetatorilor și specialiștilor avizați să finalizeze toate cercetările și să facă, în sfârșit, lumină în elucidarea evenimentelor de acum 30 de ani. Or, pentru atenuarea umorilor, am putea apela și la alte definiții: Iașiuldeclanșator, Iașiul-precursor sau Iașiul-prevestitor al Revoluției române. În ultimă instanță, nu terminologia contează, ci atitudinea axiologică, de recunoaștere a faptului istoric de netăgăduit: Revoluția română a început la Iași!

Mulțumesc, domnule senator Hadârcă.

Din partea Grupului PSD, domnule senator Pănescu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Titlul declarației mele este „Rezultatele la testele PISA, un semnal de alarmă privind învățământul românesc”.

Rezultatele testelor Programului pentru evaluarea internațională a elevilor – PISA pentru anul 2018, publicate recent, au produs multă neliniște și multe discuții. S-au făcut diferite comentarii legate de această situație. Pe de o parte, membrii corpului profesoral și academic și-au exprimat îngrijorarea față de scorul obținut de elevii români, pe de altă parte, ministrul educației a șocat opinia publică prin declarațiile pe care le-a făcut vizavi de aceste rezultate. Într-o primă fază a spus că punctajul nu este unul relevant, apoi, atacată public, doamna ministru a declarat că va schimba regulile la evaluarea națională și bacalaureat, pentru ca elevii să nu mai fie nevoiți să memoreze comentarii, ci să primească subiecte care dezvoltă gândirea.

Ca profesor, sunt de părere că astfel de măsuri luate în etape finale de evaluare din dezvoltarea unui elev nu vor ajuta prea mult. Altfel spus, măsurile de acest tip nu trebuie luate la vârful piramidei de formare a elevilor, ci la baza ei, în funcție de rezultatele la testele din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. În urma unor evaluări riguroase la aceste niveluri, se poate interveni din timp cu acțiuni care să-i ajute pe elevi să gândească mai mult și să memoreze mai puțin.

Fără a avea pretenția că reușesc o enumerare completă, aș enunța câteva dintre cauzele care au determinat un asemenea rezultat:

I. Carențele în pregătirea cadrelor didactice, cu explicații multiple.

Este vorba despre calitatea absolvenților pe care-i furnizează universitățile, existând un adevărat cerc vicios. Pe de o parte, calitatea celor care intră în universități pentru a se pregăti în vederea unei cariere didactice este tot mai precară. Elevii care fac performanță nu se îndreaptă spre o facultate de fizică sau geografie – exemplele sunt doar cu rol ilustrativ –, ci spre alte meserii, care stau mult mai bine din punctul de vedere al perspectivei financiare: medic, jurist sau chiar inginer. Având o calitate slabă la intrare, universitățile nu au cum să producă o schimbare consistentă, atâta timp cât finanțarea mediului universitar încă depinde în mod esențial de numărul de studenți. Pentru a fi mai explicit, nu există exigența necesară, deoarece, în cazul în care o facultate ar avea un examen de admitere riguros și nu ar manifesta îngăduință în promovarea studenților, ar însemna să se îndrepte spre dispariție. Acest fenomen nu exista înainte de 1989, când finanțarea universităților se făcea după numărul de posturi. Apoi, să nu uităm de felul în care mecanismele ce ar putea contribui la o mai bună pregătire a profesorilor – masteratul didactic, mentoratul – sunt doar discutate, fără a-și găsi o materializare clară; și asta, de câțiva ani buni.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului PNL dacă e cineva? Nu.

Atunci, Grupul PSD.

Domnule senator Victorel Lupu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, bună dimineața!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Etape importante în modernizarea sistemului de sănătate. Studiu de caz: județul Iași”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi doresc să vă vorbesc despre eforturile care se fac în județul Iași pentru modernizarea infrastructurii sanitare, domeniu fundamental pentru creșterea calității vieții. În ultimii trei ani, parlamentarii de Iași, conducerea consiliului județean și primarii orașelor și comunelor din județ au colaborat pentru atragerea cât mai multor fonduri în acest domeniu vital.

Voi enumera doar câteva dintre investițiile finalizate, în implementare sau în proiect, exprimându-mi totodată speranța că noul Executiv de la Palatul Victoria va sprijini financiar acest efort local.

Printr-un proiect în valoare de 27 de milioane de euro, mare parte finanțare europeană nerambursabilă, se va moderniza Spitalul de Copii „Sfânta Maria”, cea mai mare unitate spitalicească de acest profil din toată Moldova. Spitalul va fi refăcut din temelie și, bineînțeles, dotat cu aparatură ultramodernă. Printr-un al doilea proiect, de 2,6 milioane de euro, bani europeni și bani ai consiliului județean, se va extinde și dota unitatea de primire a urgențelor de aici. Două informații de context: de la darea sa în folosință, în anul 1970, spitalul nu a mai fost niciodată renovat. De ce sunt importante aceste investiții? Pentru că anual în acest spital sunt consultați și tratați peste 50.000 de pacienți, din toată Moldova. La Spitalul de Neurochirurgie, care tratează pacienți, de asemenea, din toată Moldova, au fost realizate dotări unice în România – aparatură de ordinul milioanelor de euro, finanțare locală: un sistem angiografic de ultimă generație, robot performant destinat chirurgiei spinale și neurochirurgiei pentru operații de coloană vertebrală, un nou aparat de rezonanță magnetică nucleară, aparate de radiologie, microscoape operatorii, sistem complet de anestezie, ventilație și monitorizare, dispozitive pentru neuronavigație.

La Maternitatea „Cuza Vodă”, cea mai mare din zona Moldovei, au fost refăcute mai multe corpuri de clădire, a fost adusă aparatură modernă și, extrem de important, cu 270.000 de euro a fost achiziționată o stație de oxigen.

Mulțumesc, domnule senator Lupu.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare mai sunt vorbitori?

Dacă nu, din partea Grupului PSD, domnul Bodog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi: „Guvernul PNL pune întreaga țară în așteptare”.

Stimați colegi,

În repetate rânduri am atras atenția PNL, partid ajuns astăzi la guvernare, asupra faptului că a conduce țara înseamnă mai mult decât a debita lozinci și minciuni anti-PSD. A conduce România înseamnă nu doar dorința de a ajunge la guvernare, ci mai ales putința și știința de a face ceva bun, conform legii. Din păcate pentru români, PNL nu are nici știința și nici putința de a guverna. PNL are doar dorința de a-i asigura lui Klaus Werner Iohannis cinci ani liniștiți de nimic. Doar că acest nimic afectează întreaga țară!

Faptul că în prezent Guvernul PNL încearcă să pună botniță Parlamentului, cerându-ne să suspendăm procedurile de adoptare și dezbatere a proiectelor aflate pe agenda legislativă, este grav. Asta arată că nu știu cum se adoptă legislația sau nu le pasă de lege.

Faptul că în prezent PNL nu este în stare să trimită reprezentanți ai Guvernului la discuțiile comisiilor de specialitate din Parlament este la fel de grav. Asta pentru că încă nu și-au pus în funcții politrucii PNL-iști sau pentru că aceștia sunt de o incompetență crasă.

Faptul că regimul constituțional din România a fost uzurpat _de facto_ , Iohannis și sluga sa Orban dând o lovitură de stat prin care țara a devenit un regim prezidențial, cu un guvern controlat de președinte, este de o imensă gravitate. Asta pentru că au reușit, ca lupii îmbrăcați în blană de oaie, să-și aservească politic toate instituțiile de forță ale statului, devenite instrumente de propagandă și control PNL-ist. Iar Constituția este ținută închisă undeva într-un sertar de la Cotroceni.

Mulțumesc.

Eram puțin îngrijorat, domnule senator, că nu vedeam hârtia, dar nu am văzut că sunteți extrem de atent cu tehnica. Domnul Manoliu, din partea Grupului PSD. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Când infatuarea este ridicată la rang de politică de guvernare”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Au trecut doar câteva zeci de zile de la instalarea actualei guvernări liberale și a început să se vadă tot mai clar demagogia arătată în anii de opoziție.

Zilele trecute, președintele CJ Neamț trăgea un semnal de alarmă și, totodată, de revoltă legat de blocarea finanțării lucrărilor la o serie de obiective de infrastructură rutieră națională și județeană. În primul rând, blocarea parteneriatului public-privat în scopul executării lucrărilor de construire a Autostrăzii Unirii, tronsonul Iași–Târgu-Neamț, aflat în stadiu avansat de implementare, unde patru firme mari de construcții intenționau să participe.

Ne aducem aminte că anul trecut parlamentarii PNL de Neamț și Iași băteau cu pumnul în masă și inițiau mitinguri, cerând finanțarea acestui obiectiv considerat de dânșii strategic, precum Autostrada Unirii, dar acum, ajunși la butoane, au avut o amnezie totală, acționând ca atare.

Privitor la județul Neamț, din motive puerile, invocând un audit, s-au blocat banii pentru terminarea lucrărilor tronsonului de drum național Piatra-Neamț–Poiana Largului, executat în proporție de 80%, nereparat dinainte de Revoluția din ’89, un adevărat pericol pentru viața cetățenilor, din cauza alunecărilor de teren și a căderilor de pietre, doar pentru că Guvernul PSD, prin Ministerul Transporturilor, a aprobat alocarea fondurilor necesare, chiar dacă realizarea obiectivului respectiv ajută esențial localitățile din zona muntelui din punct de vedere economic, turistic și reprezintă o variantă de legătură cu nordul Moldovei.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt colegi în sală care s-au înscris și vor să intervină?

Domnule senator Ganea, aveți intervenție? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la situația îngrijorătoare a pisciculturii din Delta Dunării.

Stimați colegi,

În România, de la an la an, se consumă tot mai mult pește. Aproape 90% vine însă din import. În tot acest timp, 100.000 de hectare de ferme piscicole, terenuri ale statului, sunt invadate de stuf, abandonate sau cultivate cu porumb. Fostele amenajări piscicole din Delta Dunării, întinse pe aproape 40.000 de hectare, însumează astăzi doar o sumă de terenuri concesionate, heleșteiele s-au transformat în cluburi de pescuit sportiv cu circuit închis ori în câmpuri agricole.

Terenurile fostelor crescătorii de pește din Delta Dunării au ajuns în 2001 la Consiliul Județean Tulcea. Parlamentul a modificat Legea Rezervației Biosferei „Delta Dunării” astfel încât să poată da în administrare autorității județene circa 35.000 de hectare de teren piscicol și 42 de ferme, cu suprafețe între 100 și 2.000 de hectare, concesionate ulterior pe o perioadă de 10, 30 sau 49 de ani, cu drept de prelungire pentru alți 15 ani. Prin contract, semnatarii se angajau să facă investiții în primii trei, patru sau cinci ani și să folosească terenul în scop piscicol, fără ca documentele să definească clar ce presupune acest angajament.

În 2013–2014 concesionarii au început să ceară și să primească de la stat subvențiile agricole pe terenurile ce aveau inițial destinație piscicolă, ulterior încadrându-le în terenuri agricole. Artificiul este și în avantajul consiliului județean, care majorează automat redevența. Prin urmare, încasează ceva mai mulți bani. Când consiliul județean permite cultivarea agricolă a terenului piscicol, redevența crește de patru sau cinci ori pe hectar. Exact suma recuperată de la APIA de concesionarii care au cerut subvenție agricolă. Sunt chestiuni concrete, de verificat.

Mulțumesc, domnule senator.

Din păcate, o realitate extrem de tristă post-’89, în România industria de pescuit. Cred că astăzi se rezumă la câteva cherhanale, dacă nu mă înșel.

Mai sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt intervenții, suspendăm câteva minute ședința. Reluăm când vor veni ceilalți colegi înscriși pe listă.

PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi. Mulțumesc.

Stimați colegi, bună dimineața!

Vă rog să luați loc.

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 11 decembrie, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 76 de colegi.

Ședința este condusă de vicepreședintele Cazanciuc, asistat de domnii senatori Mario Ovidiu Oprea și Ion Ganea, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi, așa cum a fost stabilită de Comitetul liderilor, a fost distribuită deja.

Dacă sunt observații la ordinea de zi?

Vă rog, domnule Fenechiu.

Da, domnule președinte. Solicităm aducerea punctului 11, respectiv Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, pe poziția 1.

Nu, în ordinea de zi, așa cum a fost modificată, nu este pe poziția 1. La poziția 1 avem Ordonanța nr. 92.

Este propunerea noastră, pe care vă rog să o supuneți la vot.

Stimați colegi, dacă în prima parte a ședinței mai sunt intervenții?

Dacă nu, voi da citire colegilor senatori înscriși la cuvânt astăzi:

– din partea Grupului PSD: Stan Ioan, Federovici Doina Elena, Mihu Ștefan, Arcan Emilia, Pănescu Doru Adrian, Lupu Victorel, Vulpescu Ioan, Bodog Florian Dorel, Brăiloiu Tit Liviu, Moga Nicolae, Salan Viorel, Trufin Lucian, Smarandache Miron, Toma Vasilică, Ganea Ion și Dan Manoliu;

– din partea Grupului PNL: Gorghiu Alina, Toma Cătălin, Hărău Eleonora Carmen, Cazan Mircea Vasile, Șoptică Costel, Popa Cornel și Stângă George Cătălin;

– din partea Grupului USR: Dinică Silvia Monica, Dinu Ramona Nicoleta, Wiener Adrian și Alexandrescu Vlad;

– din partea senatorilor neafiliați: Nicoară Petre Marius, Botnariu Emanuel Gabriel, Baciu Gheorghe, Hadârcă Ion și Lungu Vasile Cristian.

Da, am înțeles.

Altă intervenție?

Și totodată solicităm suplimentarea ordinii de zi cu două propuneri, care au raport. Este vorba de L228/2019, Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 88[1] –88[8] din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, și, respectiv... – o clipă, că nu văd bine –, și, respectiv, L612/2019, Propunerea legislativă pentru desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Amândouă au fost dezbătute în Comisia juridică, amândouă au raport și noi propunem suplimentarea ordinii de zi cu cele două propuneri, așa cum am discutat ieri în Comisia juridică.

Deci practic avem trei propuneri de modificare: 11 – pe poziția 1, abilitarea, și completarea ordinii de zi cu cele două propuneri.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule Bodog, vă rog.

Domnule președinte de ședință,

Grupul senatorial al PSD vă propune, pe structura ordinii de zi aprobate de Comitetul liderilor, ca punctele 1, 2 și 3..., fiind legi organice, una dintre ele fiind cu termen de adoptare tacită, celelalte două fiind foarte importante, să dăm vot astăzi pe legi organice – pentru cele trei puncte.

Mulțumesc.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

Mulțumesc.

Alte intervenții la ordinea de zi?

Dacă nu sunt alte intervenții, supun la vot mai întâi propunerea domnului Fenechiu de modificare a ordinii de zi și de aducere pe locul 1 a Legii de abilitare a Guvernului.

Supun la vot propunerea a doua a domnului Fenechiu, de suplimentare a ordinii de zi cu cele două proiecte de lege. Sub rezerva depunerii raportului, domnule Fenechiu.

40 pentru – propunerea a fost aprobată.

Am suplimentat ordinea de zi.

La finalul listei, sub rezerva depunerii raportului. Să avem timp să depunem raportul. Colegii de la Comisia juridică.

Mulțumesc.

Stimați colegi, pentru început o să vă supun...

Da, scuze. Aveam propunerea domnului senator Bodog de a supune votului astăzi și cele trei legi organice, așa cum au fost discutate ieri în Comisia juridică.

Stimați colegi, vă rog, puțină liniște în sală!

Avem o propunere, o

Aprobat.

Mulțumesc.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului de dezbatere la 4 decembrie, a următoarei inițiative legislative: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative cu privire la instituirea interdicției beneficiului la pensie de serviciu pentru persoanele remunerate din fonduri publice condamnate definitiv pentru fapte de corupție (L548/2019).

Inițiativa se consideră adoptată prin împlinirea termenului și urmează să fie trimisă Camerei Deputaților spre dezbatere, în calitate de Cameră decizională.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem Informare privind răspunsul Comisiei Europene la opinia Senatului, conform prevederilor Tratatului de la Lisabona.

O invit pe doamna senator Crețu, din partea Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea Informării privind răspunsul Comisiei Europene la opinia Senatului.

Doamna senator Crețu, microfonul 6, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am primit răspunsul la punctul de vedere al Senatului României trimis Comisiei Europene cu privire la Comunicarea privind politica comună de pescuit. Din păcate, răspunsul este cel așteptat, care confirmă un fapt: că, deși la un moment dat am avut un marinar reprezentant în Consiliul European, România nu este pe harta politicilor de pescuit ale Uniunii.

Analiza este lungă, dar concluzia din răspunsul Comisiei, semnat de Frans Timmermans și Karmenu Vella, comisarul pe pescuit, e următoarea: că modificarea Regulamentului, pe care o solicitasem, nr. 1.380 – politica de pescuit – astfel încât să avem o cotă mai mare de calcan nu se va face, întrucât la acel moment cotele s-au calculat în funcție de capacitatea de pescuit. Capacitatea noastră era, practic, inexistentă. Și nici nu s-au făcut eforturi de negociere mai serioase. Iar orice creștere a capacității unuia fără diminuarea capacității altuia ar duce la o exploatare excesivă a resurselor, lucru pe care nu-l dorim nici noi.

În aceste condiții, cam ăsta e conținutul, că nu se va face o modificare a Regulamentului nr. 1.380, regulamentul care stabilește cât poate pescui din Marea Neagră fiecare dintre țările riverane.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator Crețu. Continuăm dezbaterile.

Secțiunea a II-a – Inițiative legislative.

Primul punct pe ordinea de zi, așa cum a fost modificată, Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe (L623/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului.

Vă rog, domnule secretar de stat, microfonul 8.

## **Domnul Nini Săpunaru** _– secretar de stat_

_în Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Vă mulțumesc.

## Domnilor senatori,

Vine o perioadă de vacanță, există anumite urgențe, Guvernul solicită aprobarea dumneavoastră, prin Legea de abilitare, pentru a emite ordonanțe în această perioadă. Sunt câteva domenii sensibile și am fi avut nevoie de a putea să legiferăm în această perioadă.

Mulțumesc.

## Simplu și eficient.

Din partea Comisiei juridice, domnule președinte Șerban Nicolae, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată în data de 9 decembrie 2019 de către Biroul permanent al Senatului cu acest Proiect de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, în vederea dezbaterii și elaborării raportului.

Consiliul Legislativ a avizat proiectul de lege favorabil, dar cu observații și propuneri.

Au mai dat avize favorabile, până la momentul acestei ședințe, Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru comunicații și tehnologia informației, Comisia pentru cultură și media.

Au avizat negativ acest proiect de lege Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru sănătate publică, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, precum și Comisia pentru transporturi și infrastructură.

În ședința de ieri, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au analizat proiectul de lege. S-a făcut propunerea de adoptare a unui raport de admitere, fără amendamente, dar nu a întrunit numărul necesar de voturi, de jumătate plus unu din numărul senatorilor prezenți în cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

În aceste condiții, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări face propunere, printr-un raport, de respingere a Proiectului de lege pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Facem precizarea că, întrucât raportul de respingere a fost determinat de insuficiența numărului de voturi pentru a adopta un raport de admitere a proiectului de lege, am atașat, în anexă, și amendamentele formulate și adoptate în cadrul comisiilor avizatoare.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea colegilor, întrebări pentru inițiator? Intervenții din partea grupurilor parlamentare? Domnul Fenechiu.

Vă rog.

Am rămas și noi surprinși, domnule președinte, când am constatat refuzul colegilor de la PSD de a vota o lege care, de principiu, însoțește activitatea de delegare legislativă a oricărui Guvern pe care l-a avut România din 1990 încoace.

Am luat act de această abordare, chiar dacă la Comisia juridică, ca comisie de fond, ea s-a manifestat sub forma abținerii, sens în care speram la maturitatea colegilor senatori, în sensul respingerii raportului și aprobării proiectului de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Wiener. Vă rog.

## Stimați colegi,

Știm cu toții că până în februarie tragem cortinele și nu va mai exista, să zic, posibilitatea de a interveni tocmai în momente critice, când știm cu toții că avem foarte, foarte multe lucruri de făcut. E vorba de decizii care vin din zona angajamentelor politice ale fiecăruia dintre noi.

Grupul USR, sigur, va vota pentru Legea de abilitare. Și ar fi surprinzător să legăm Guvernul de mâini și de picioare, până după sărbători sau până prin februarie să nu mai putem să luăm nicio decizie.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul Șerban Nicolae. Vă rog.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Aș vrea, dar nu pot să-l cred naiv pe colegul nostru care își exprimă surprinderea că un partid de opoziție nu votează pentru abilitarea Guvernului în vederea emiterii de ordonanțe în perioada dintre sesiunile parlamentare ordinare, mai ales că a practicat același tip de comportament de fiecare dată când s-a făcut o asemenea solicitare și se afla în opoziție.

În același timp, aș vrea să fac precizarea că, potrivit unui principiu de drept, nu e normal să se invoce propria culpă. În limba latină, acest principiu sună așa: _nemo auditur propriam turpitudinem allegans_ . Nu se invocă propria culpă...

Nu v-am înjurat, să știți! Nu, stați liniștiți! Puneți mâna și citiți, Google e la îndemână și puteți verifica. Aveți și traducere. E de bine.

Dar faptul că se invocă angajamente politice care au nevoie de legiferare în regim de urgență, fără a intra în categoria legilor organice, pentru că ne oprește Constituția – e adevărat, pentru unii, Constituția nu a fost neapărat un impediment în exercitarea unor abuzuri –, mi se pare anormal.

În timpul guvernării PSD, în mai multe rânduri, în perioada dintre sesiunile ordinare s-a procedat la convocarea unor sesiuni extraordinare. Dacă este ceva atât de urgent, atât de important, sunt convins că și cei care sforăie în Parlament pot să facă efortul de a veni, de a fi prezenți și de a se face că sunt activi în calitate de parlamentari. Să invoci faptul că urmează o perioadă de pauză până la început de februarie mi se pare jenant pentru cei care vor să reprezinte noul val în politică și cred că Soros nu i-a învățat acest lucru.

De aceea, eu aș vrea să spun că nu putem da credit unui Guvern care ratează de la bun început, care minte, dezinformează și abuzează încă din primele zile, iar motivul pentru care ne-am abținut la momentul dezbaterii în Comisia juridică a fost determinat de faptul că am luat în dezbatere, la solicitarea reprezentanților Guvernului „Ratat”, ai Guvernului „Gaură”, această propunere înainte de a veni toate avizele de la comisiile avizatoare care lucraseră sau lucrau în paralel cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Ați început prost și, din păcate pentru România, continuați și mai prost.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Toma, chestiune de procedură. Vă rog.

## **Domnul Cătălin Dumitru Toma:**

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Am ascultat în raportul domnului Șerban Nicolae spunându-se că avizul Comisiei de afaceri europene,

respectiv avizul Comisiei de administrație publică ar fi fost negative. Fals.

OK, OK, OK! Pentru buna informare, a fost pozitiv, a fost favorabil.

Mulțumesc.

## E în regulă, mulțumesc.

S-a notat, nu a fost nicio greșeală.

Din partea Grupului UDMR, domnul senator Cseke Attila. Vă rog, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul parlamentar al UDMR va fi consecvent. Nu ne-am schimbat atitudinea față de această procedură constituțională – și puteți să verificați acest lucru –, în ultimii ani am votat consecvent pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, pentru că este o procedură constituțională, pentru că există vacanță parlamentară și trebuie lăsat orice guvern să poată să lucreze.

Evident, e de discutat pe conținutul proiectului de lege, așa cum era de discutat și în anii anteriori. Sunt anumite domenii în care propunerile sunt foarte vagi, foarte generale. E evident că e făcut de funcționari, scuzați-mă, nu de conducătorii ministerelor, dar acest lucru nu înseamnă că procedura nu trebuie să meargă înainte și noi vom vota proiectul de lege de abilitare.

Mulțumesc.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

Mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare care nu au luat cuvântul?

Nu. Toate grupurile parlamentare au luat cuvântul. Stimați colegi,

Raportul comisiei este raport de respingere, cu amendamente respinse. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Stimați colegi, vă rog să luați loc.

Listă.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

## Listă, vă rog, pentru liderii de grup.

Cu 44 de voturi pentru... 45, contra – 40, raportul de respingere a fost adoptat, proiectul de lege este respins.

Din partea Grupului PNL, doamna Gorghiu.

Vă rog, explicarea votului.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să vă spun că este încă un vot iresponsabil din partea PSD și, de altfel, inutil, pentru că va ajunge Legea de abilitare la Cameră și, așa cum ați făcut și în cazul Guvernului Cioloș, respingând Legea de abilitare în Senat, votul va fi unul favorabil în Cameră, pentru că oamenii sper să înțeleagă acolo...

Stimați colegi, vă rog foarte mult!

Aș vrea să faceți un apel la cei care nu sunt oameni în Senat să elibereze sala.

Da, vă rog, doamna Gorghiu.

## Mulțumesc.

Stimați colegi, mergem mai departe.

Punctul 2 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției (L681/2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Doamna secretar de stat, Ministerul Justiției, microfonul 9. Vă rog.

**Doamna Lidia Barac** – _secretar de stat_

_în Ministerul Justiției_ **:**

## Domnule președinte,

Nu am auzit care proiect, că nu se aude, pur și simplu.

92.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, vă rog frumos, liniște în sală! Haideți să o ascultăm pe doamna Gorghiu.

Votul iresponsabil a fost deja sancționat de electorat de două ori în ultima perioadă. Eu înțeleg frustrarea unor colegi senatori din PSD, însă a face o opoziție iresponsabilă în acest moment înseamnă a bloca România, pentru că, prin neaprobarea Legii de abilitare, România va fi blocată pe perioada de vacanță parlamentară.

Vă asigur că acest gest de neseriozitate al PSD va fi iarăși sancționat de electorat și vă mai asigur de un lucru: că niciodată urletele unor colegi de-ai dumneavoastră din plenul Senatului nu o să țină loc de argumente.

Vă mulțumesc.

Absolut de acord, țipetele nu țin loc de argumente. Vă rog, din partea Grupului PSD, domnul senator Liviu Pop.

Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Iresponsabili în decizii sunt cei de la PNL și cei care sunt în Guvern, senatori, și astăzi nu sunt prezenți la vot.

Își dorește Guvernul PNL o ordonanță în Parlament să fie votată de PSD sau de colegii din Senat? Din respect pentru Senatul României, acești colegi senatori ai Partidului Național Liberal care fac parte și din Guvern trebuiau să fie azi prezenți la ședință.

Vă mulțumesc.

## 92.

Mulțumesc frumos.

Guvernul susține, domnule președinte, Legea de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 92/2018 exclusiv din perspectiva modificărilor operate de Comisia juridică a Senatului, nu și din cea a soluțiilor legislative cuprinse în legea de aprobare cu referire la normele cuprinse în ordonanță.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, domnul președinte Șerban Nicolae.

Vă rog. Microfonul 7.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Există un raport suplimentar asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției.

Comisia juridică a luat în dezbatere această inițiativă legislativă la care Senatul este Cameră decizională.

Aș vrea să fac o precizare și să fie foarte clar pentru toată lumea: în ultimele două săptămâni, Comisia juridică, la solicitarea Ministerului Justiției, a amânat dezbaterile întrucât s-a solicitat această întârziere pentru eventuale corelări între termenele prorogate și alte dispoziții care prevăd termene în ordonanțele de urgență aflate pe rolul Senatului în calitate de Cameră decizională și care privesc fie statutul judecătorilor și procurorilor, fie organizarea judiciară. În niciun caz nu a fost o situație de tergiversare din partea Senatului cu privire la acte importante care vizează organizarea și funcționarea justiției.

De altfel, prim-ministrul României a transmis public că dorește amânarea dezbaterilor unor legi importante până la clarificarea punctului de vedere al Guvernului. Fac precizarea: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu a primit un punct de vedere al Guvernului sub semnătura prim-ministrului. Doamna secretar de stat a prezentat, ca și în plenul Senatului, punctul de vedere al Ministerului Justiției.

În aceste condiții, Comisia juridică, văzând forma adoptată la Camera Deputaților în procedura în care comisia raportoare a fost Comisia comună specială privind legislația în domeniul justiției și în materie penală, a procedat la formularea de amendamente, prin domnul senator Cazanciuc și subsemnatul, comisia însușindu-și aceste amendamente, unele dintre ele vizând revenirea la forma inițială a ordonanței, cea din 2018, de asemenea, unele de modificare a textelor adoptate de Cameră, în sensul prelungirii termenelor deja prorogate de la 31 decembrie 2019 la 31 decembrie 2020, respectiv de la 1 ianuarie 2020 la 1 ianuarie 2021 sau 2022, după caz.

Stimați colegi, vă rog, liniște în sală! Stimați colegi, vă rog frumos!

Eu pot să aștept. Probabil că sunt unii care caută pe Google ce am spus eu în latină.

...în așa fel încât ordonanța Guvernului PSD să fie votată, legea având caracter organic.

Supunem atenției raportul de admitere, cu amendamente admise, și vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea colegilor? Da, domnul Fenechiu. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consecvenți lucrurilor pe care le susținem, în raport cu împrejurarea că ieri, în Comisia juridică, am reușit să facem

ca rațiunea să învingă și a fost, așa cum a spus președintele comisiei, un vot unanim, apreciind că rezolvarea celor două probleme, în speță amânarea intrării în vigoare a textului privind pensionarea anticipată la 20 de ani a magistraților – și constatând că a existat, să zic așa, înțelepciunea de a face prorogarea pe doi ani de zile, pentru a nu ne trezi la anul, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, cu aceeași discuție – și, totodată, având în vedere prorogarea modificărilor având în vedere formarea profesională a magistraților, chiar dacă ordonanța în forma inițială, la care s-a ajuns prin respingerea amendamentelor formulate la Cameră, nu este cea mai bună variantă pe care Partidul Național Liberal și-o dorește, așa cum am spus, consecvenți celor pe care le-am declarat și modului cum am votat ieri în Comisia juridică, Partidul Național Liberal va vota această lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule Fenechiu. Dacă mai sunt alte intervenții la acest proiect? Da.

Vă rog, domnule Șerban Nicolae.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Este vorba de o ordonanță de urgență dată în domeniul justiției de Guvernul PSD. După cum observați, atunci când rațiunea învinge, ca să citez sau să-l parafrazez pe antevorbitor, chiar și o ordonanță de urgență dată de Guvernul PSD în domeniul justiției poate fi susținută și votată de toate grupurile parlamentare – sau cel puțin la nivel declarativ.

Grupul parlamentar al PSD nu se va dezminți nici de această dată și va vota, mai ales că, așa cum am precizat puțin mai devreme, senatorii Cazanciuc și Nicolae au formulat amendamente necesare, însușite de membrii comisiei după discuții cu toți colegii.

Și am de făcut o precizare și cu caracter tehnic, am uitat să spun la prezentarea raportului: la dezbaterile de ieri au fost prezenți și reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii, și reprezentanții Uniunii Naționale a Barourilor din România, care și-au spus, bineînțeles, punctele de vedere, susținând varianta pe care astăzi o prezentăm în plenul Senatului.

Din păcate, succesiunea de miniștri ai justiției nu poate compensa incompetența crasă a unora dintre funcționarii din Ministerul Justiției. Întârzierea în formularea unor puncte de vedere, transmiterea unor puncte de vedere contradictorii sau nefundamentate din punct de vedere profesional au făcut să întârziem atât de mult, și nu din vina Parlamentului.

Am făcut precizarea, puțin mai devreme, că nu Senatul este cel care a întârziat soluționarea legislativă a problemelor aflate în dezbatere publică, ci Guvernul a fost cel care a solicitat acest lucru în două rânduri..., incapabil până în prezent, actualul Guvern, să formuleze în scris, sub semnătura prim-ministrului, un punct de vedere măcar nearticulat și incoerent, așa cum ne așteptam...

, cu atât mai puțin să facă unul care să aibă cursivitate logică și să respecte rigorile profesionale.

Din punctul nostru de vedere, toate declarațiile politice referitoare la o eventuală asumare a răspunderii pe chestiuni legislative care privesc statutul judecătorilor și procurorilor sau organizarea judiciară nu-și mai găsesc astăzi fundamentul. Astăzi, după votul pe care îl va da plenul Senatului, adoptând o lege cu caracter organic foarte importantă și care putea fi adoptată de mult, dacă nu ar fi fost vorba de declarații politice sau de atitudini iresponsabile de pe vremea când cei care sunt astăzi la putere erau în opoziție, lucrurile erau rezolvate de mult. De altfel, am și declarat public că, dacă există bună intenție, legea poate fi promulgată încă din această săptămână.

Și aș vrea să fac o precizare în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Luni am avut în dezbatere în plenul Senatului o moțiune simplă care respectă regulamentul, care respectă și Constituția și care a urmat îndeaproape toate procedurile moțiunilor simple anterioare...

Domnule senator, cu tot respectul, la chestiune, vă rog.

L-am auzit pe domnul Iohannis spunând...

Domnule Șerban Nicolae, la chestiune, vă rog.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

...l-am auzit pe domnul Iohannis spunând că în Senat s-a produs „o golăneală a PSD” – am încheiat acest rușinos citat.

Aș vrea să-i spun domnului Iohannis Werner Klaus să treacă la treabă, să pună mâna să promulge această lege, să dea banii datorați statului înapoi și, în general, să ne scutească de aceste aroganțe neofanariote.

Să-i fie rușine!

Mulțumesc.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

## Stimați colegi,

Dacă mai sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare pe acest...?

Procedură, doamna Gorghiu.

Vă rog.

## Domnule președinte,

O să vă rog să aplicați regulamentul, atunci când vedeți că de la tribuna Senatului grobianismul este în floare. Aveți posibilitatea, pe regulament, să cenzurați absolut orice intervenție care depășește limita bunului-simț. Nu ați făcut-o până acum, ar fi un bun început.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

Doamna senator,

Excesele de limbaj trebuie de toată lumea evitate, așa că fac un apel și la dumneavoastră să fiți atentă la excesele de limbaj. După cum ați văzut, am încercat să-i spun colegului nostru să discutăm la chestiune, și nu alte subiecte, declarații politice.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu, declar închise dezbaterile generale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul suplimentar este de admitere, cu amendamente admise.

Stimați colegi, proiectul de lege face parte din categoria

legilor organice, Senatul este Cameră decizională.

-

- abținere, proiectul a fost adoptat.

- Domnule Alexandrescu, vă rog, explicarea votului.

Domnule Alexandrescu! O secundă, vă rog, domnule Alexandrescu, înainte de a lua cuvântul, pentru că se pregătesc să plece...

Avem în sală invitat un ansamblu folcloric, „Comorile Izei”, din Maramureș, din partea senatorilor Talpoș, Pop și Covaciu.

- Vă rugăm să îi aplaudați!

- Mulțumesc.

- Domnule Alexandrescu, aveți cuvântul. Vă rog.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul USR a votat pentru această inițiativă legislativă pentru că e necesară prorogarea termenului, pentru a evita colapsul sistemului judiciar. Totuși, în opinia noastră, această dispoziție legislativă care permite pensionarea anticipată ar trebui abrogată complet, nu amânată.

Și aș dori să vă reamintesc că cei care au promovat inițiativa legislativă care a permis acest haos, ar fi permis acest haos în sistemul judiciar sunt partidele PSD și ALDE. Este ridicol ca ele să vină astăzi în Parlament și să spună că salvează România de un colaps judiciar.

L-ați provocat, domnilor de la PSD, așa că ce faceți astăzi e prea puțin.

Mulțumesc.

Domnul Bodog, explicarea votului. Vă rog.

Pe scurt, domnule Bodog.

Nu am să explic votul altui grup, am să explic votul Grupului PSD.

Am votat acest proiect de lege pentru că este un proiect de lege care aprobă o ordonanță a Guvernului PSD. Și vreau să vă uitați în sală și să vedeți că Grupul PSD este bine reprezentat, în timp ce grupul antevorbitor a avut doar cinci voturi.

Mulțumesc.

Doamna Scântei, explicarea votului. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, Grupul parlamentar al PNL a votat pentru aprobarea acestei ordonanțe de urgență. Nu e vorba de aprobarea în integralitate, pentru că pentru acele prevederi care au rămas în forma inițială, astfel cum au fost promovate de Guvernul PSD–Toader, pentru acelea Guvernul PNL în funcție își va asuma răspunderea pentru a le corecta.

Astăzi am dat însă un vot responsabil, pentru că nu putem pune în situația ca întregul sistem judiciar să fie blocat de la 1 ianuarie 2020...

Nu râdeți, domnule coleg, președinte al Comisiei juridice, știți foarte bine, ne-ați întins o capcană din punct de vedere procedural, dar vă spunem că nu ne oprim aici. Da, am fost nevoiți să susținem și amendamentul, și votul pentru această lege, dar, repet, Ordonanța de urgență nr. 92 este la fel de neconstituțională prin modul în care a fost adoptată, prin modul prin care a încălcat dispozițiile deciziilor Curții Constituționale, care obliga Guvernul să se abțină de la adoptarea unei ordonanțe de urgență câtă vreme Parlamentul, doar cu câteva luni înainte, modificase în Comisia specială de modificare a legilor justiției taman acele legi. Dar Guvernul Toader, la solicitarea PSD–ALDE, a măcelărit încă o dată, așa cum nu reușiseră, de altfel, în plenul Parlamentului să facă cu privire la legile justiției.

Da, am întârziat efectul nociv al ceea ce ați propus dumneavoastră cu guvernele PSD, respectiv blocarea sistemului judiciar prin posibilitatea de a avea o pensionare anticipată – dați din cap, înseamnă că sunteți de acord, mă bucur –, dar în continuare...

Stimați colegi, vă rog să ascultăm.

...ne asumăm obligația de a abroga și celelalte prevederi ale Ordonanței nr. 92 care au rămas și continuă să producă efecte negative asupra sistemului judiciar.

Vă mulțumesc.

Dincolo de opțiunile diferite pe anumite soluții din Ordonanța nr. 92, în Comisia juridică, ieri – grupurile

parlamentare, CSM-ul, Ministerul Justiției –, am demonstrat că putem să găsim soluții unanim acceptate, dacă ne punem în jurul mesei rotunde. Cred că putem să facem acest lucru în continuare, pe orice înseamnă soluție pentru o justiție în care toată lumea să creadă în această țară.

Mulțumesc.

## Mergem mai departe.

Punctul următor pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 88[1] –88[8] din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, a pct. 45 al art. I și a art. II, III, VI din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2018 și a pct. 3 și 4 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 (L228/2019).

Din partea Ministerului Justiției, vă rog, doamna secretar de stat.

Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține propunerea legislativă pentru desființarea Secției de investigare a infracțiunilor din justiție.

Și doresc să spun că acesta este punctul nostru de vedere și în legătură cu celelalte două propuneri de pe ordinea de zi adăugate astăzi, având același obiect.

Mulțumesc.

Comisia juridică, domnule președinte Șerban Nicolae, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 10 decembrie 2019, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

În aceste condiții, supunem aprobării plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Facem precizarea că această propunere legislativă intră

în categoria legilor organice, Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

## Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare pe acest proiect?

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii.

Propunerea a fost adoptată tacit de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de respingere a propunerii. Propunerea face parte din categoria legilor organice, stimați colegi, Senatul este Cameră decizională.

Scuze! Da, raportul a fost respins, supunem la vot propunerea.

Vă rog să votați.

Pentru – 27, contra – 43.

Legea a fost respinsă. Mulțumesc. Mergem mai departe.

Următorul punct pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (L561/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea Guvernului? Vă rog, microfonul 10.

## **Domnul Vajda Zsombor** _– vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Autoritatea Electorală Permanentă nu susține adoptarea propunerii legislative în forma prezentată de inițiator pentru următoarele motive:

Necesitatea constituirii unei circumscripții electorale distincte pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în Republica Moldova nu este justificată în mod fundamentat de către inițiatori, în condițiile în care, din punctul de vedere al legislației electorale, nu există diferență de statut juridic între cetățenii români cu domiciliu sau reședință în Republica Moldova sau cei cu același domiciliu sau reședință în orice alt stat.

Este necesară reglementarea unui criteriu clar și obiectiv de atribuire a numărului de mandate pentru cele două circumscripții electorale, respectiv sintagma „circumscripții electorale pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării, alții decât cei din Republica Moldova” are un caracter discriminatoriu și recomandăm modificarea acesteia. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, vă rog, domnule Șerban Nicolae.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Această propunere legislativă... În ciuda celor arătate și de reprezentantul AEP-ului și discutate și în cadrul Comisiei juridice, Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă. Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil

propunerea, la fel ca și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, care a transmis un aviz negativ. Comisia pentru comunitățile de români din afara țării a avizat favorabil această propunere legislativă, iar Guvernul nu a transmis, până la data finalizării raportului comun, un punct de vedere.

Pe parcursul mai multor ședințe, atât membrii Comisiei pentru administrație publică, cât și membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au dezbătut, analizând această propunere, și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți în ambele comisii, să adopte raport comun de respingere.

Așa cum s-a spus, există o prevedere neconstituțională, discriminatorie pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării, dacă stabilim un regim pentru cei aflați în Republica Moldova și cei aflați în alte țări, inclusiv cei aflați pe teritoriul unor state, dar constituiți tot pe vetre istorice, la fel ca și românii din Republica Moldova, care trăiesc pe un teritoriu românesc ca vatră istorică.

În aceste condiții, facem precizarea că propunerea legislativă intră în categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.

Și vă supunem atenției un raport comun de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea grupurilor parlamentare, intervenții pe acest proiect?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Doamna Presadă, vă rog.

## Mulțumesc foarte mult.

## Stimate colege,

## Stimați colegi,

Avem de-a face cu o propunere legislativă care încearcă să repare o nedreptate care se face, în acest caz, românilor de pretutindeni, românilor din afara granițelor țării. Este vorba despre Circumscripția diaspora și numărul de parlamentari care îi revine acestei circumscripții.

Noi apreciem intenția de a repara acest dezechilibru. Practic, această circumscripție înseamnă cea mai numeroasă circumscripție a României și, cu toate acestea, ea este subreprezentată în Parlament.

Așadar, suntem de acord, pe fond, cu intenția de a da un număr mai mare de parlamentari pentru diasporă, dar nu credem că soluția potrivită este aceea de a avea două circumscripții pentru diasporă, una pentru românii din Republica Moldova și cealaltă pentru românii de oriunde altundeva.

Așadar, noi ne vom abține la votul pe marginea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul Badea. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Partidul Național Liberal este de acord cu proiectul de lege. Noi avem un proiect similar, pe care am reușit să-l trecem de Senat, acum este la Cameră.

Este absolut necesar să obținem un număr de parlamentari mai mare pentru românii din diasporă pentru că așa e legal, nu? Deci în diasporă trăiesc 700.000 de cetățeni cu domiciliul în străinătate, care nu mai au buletine românești, sunt deposedați de unele drepturi firești și, atunci, evident că noi trebuie să ne gândim la o corectă reprezentare a lor în Parlamentul României.

Și, da, suntem de acord cu două circumscripții, pentru că Basarabia nu e în diasporă. Deci aici se stârnesc tot felul de... se amestecă termenii diaspora, Republica Moldova și așa mai departe. Basarabia este al doilea stat românesc, acolo trăiesc români care sunt originari din acel loc. Ei nu sunt în diasporă, așa cum nici Valea Timocului nu e în diasporă, da? Și, atunci, trebuie, pentru acest tip de electorat, pentru acești cetățeni români, să avem un alt tip de circumscripție. Este firesc. La Chișinău nu este ca la Washington, _par exemple_ .

De asta sunt de acord cu acest proiect de lege.

Partidul Național Liberal va vota pentru. Mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, domnul Șerban Nicolae. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor colegi,

În aceeași linie logică, într-adevăr, ar trebui ca la nivel parlamentar să găsim o soluție privind dreptul de vot exercitat de românii care trăiesc în vetre istorice și care, la solicitare, redobândesc cetățenia română. Ar trebui, la un moment dat, când găsim luciditatea necesară, să facem distincția între românii aflați în afara granițelor din cauze istorice, dar care trăiesc în vetre istorice – și le-a amintit domnul senator Badea puțin mai devreme și suntem de aceeași parte a baricadei, ca să spun așa – și românii care reprezintă diaspora, respectiv emigrația din motive economice, sociale, politice sau de orice altă natură.

Din punctul nostru de vedere, soluția însă, la acest moment, care ar reglementa în mod discriminatoriu doar dreptul de vot pentru o parte din cetățenii români trăitori, aflători în vetrele istorice românești nu este cea corectă. Este motivul pentru care, la acest moment, soluția legislativă propusă nu este de votat, dar, din punctul nostru de vedere,

ar trebui să găsim o soluție echilibrată să facem această distincție.

Din păcate, actualul guvern a găsit de cuviință să elimine din titulatura Ministerului Culturii și Identității Naționale sintagma care face referire la identitatea națională. Este o rușine! Poate vă mai gândiți. Dacă nu, ne vom face noi această datorie față de românii care au identitate națională, la momentul când ordonanța de reorganizare a Guvernului va ajunge la Senat în calitate de Cameră decizională.

Mulțumesc.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

## Mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale, stimați colegi. Raportul comun este de respingere.

- Propunerea face parte din categoria legilor organice...

-

Stimați colegi, vă rog, liniște în sală!

- Domnule Șerban Nicolae, domnule Alexandrescu, vă rog

- foarte mult!

- Stimați colegi, nu discutați în sală, aveți foaierul liber

- pentru dezbateri, aveți lobby, puteți face ce doriți. Mulțumesc foarte mult.

- Cum spuneam, Senatul este prima Cameră sesizată.

Am spus ordinară. Trebuia să spun organică.

Pentru – 45, contra – 19, 8 abțineri. Raportul a fost respins.

Supunem votului proiectul de lege.

Vă rog să votați.

30 de voturi pentru, 42 împotrivă, o abținere.

Legea este organică, nu a întrunit numărul de voturi. Proiectul a fost respins.

Mulțumesc.

Mergem mai departe.

Stimați colegi,

Vă supun atenției o modificare în ordinea de zi: conform propunerii domnului senator Fenechiu, să aducem, de la punctul 27, acum în dezbatere o altă lege organică. Este vorba de L612/2019 – pentru desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Vă

Trecem la dezbateri.

Cum spuneam, Propunerea legislativă pentru desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (L612/2019).

Din partea ministerului, doamna secretar de stat Barac. Microfonul 9, vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Aceleași concluzii, noi susținem proiectul de act normativ. Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Șerban Nicolae, din partea Comisiei juridice.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul Comisiei juridice, ca în precedent, adoptat cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, este un raport de respingere.

Facem precizarea, ca și în cazul precedent, al unei propuneri cu același obiect, că această propunere nu rezolvă absolut nimic în ceea ce privește presiunile pe care zonele oculte, pe bază de protocoale și de ofițeri și agenți de influență, le-au exercitat asupra magistraților în ultimii ani, protocoale declarate neconstituționale și desființate ca fiind ilegale și abuzive.

În cadrul DNA a funcționat o secție specială de investigare a judecătorilor și procurorilor, constituită prin ordin al procurorului-șef al DNA, nu prin lege, nu printr-un act infralegal, dar cu caracter normativ.

Din acest punct de vedere, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propun un raport de respingere a acestei propuneri legislative.

Facem precizarea că legea are caracter organic, iar Senatul este Camera decizională.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare dacă sunt intervenții? Domnul senator Wiener. Vă rog.

## Stimați colegi,

Sunt convins că ați citit cu toții și raportul GRECO asupra asaltului asupra justiției din România. Această anomalie a sistemului judiciar, Secția specială, este un instrument politic de intimidare a magistraților. Această secție a închis dosare de corupție..., a deschis, de fapt, dosare penale împotriva magistraților care se ocupau de dosare de corupție.

Sigur că ar fi un prim pas în ameliorarea, să zic, a marelui rău făcut de coaliția PSD–ALDE în ceea ce privește sistemul judiciar. De aceea avem pe ordinea de zi astăzi chiar două proiecte pentru desființarea acestei secții, dintre care pe unul l-ați respins. Sunt convins că nu v-ați schimbat în cinci minute opinia.

Dincolo de Soros, protocoale și, mă rog, declarații politicianiste care să justifice întreg asaltul pe care l-ați făcut

în ultimii trei ani, eu sper că nu va mai trece mult timp până când toate anomaliile aduse legilor justiției vor fi corectate. Mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul Fenechiu. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Partidul Național Liberal crede că angajamentele politice și declarațiile publice trebuie susținute și de fapte.

Partidul Național Liberal a fost susținătorul, de la înființarea acestei Secții de investigații a infracțiunilor săvârșite de magistrați, a fost împotriva înființării și a constatat întregul șir de opinii negative venite de la tot ceea ce înseamnă instituții europene. Colegul meu a vorbit de GRECO, avem aceleași puncte de vedere și de la Comisia de la Veneția, avem aceleași puncte de vedere și de la Comisia Europeană. Deci, practic, înființarea Secției de investigații speciale intră în conflict cu dreptul Uniunii Europene.

Asta nu înseamnă – și o spun cât se poate de răspicat, în numele Partidului Național Liberal – că ne-am opune în vreo formă existenței răspunderii magistraților – pe care ne-o dorim – sau realității că și infracțiunile săvârșite de magistrați trebuie să fie, fără discuție, cercetate în mod corespunzător. Asta nu înseamnă că ne dorim ca secția să se reîntoarcă la DNA, având și noi aceeași experiență și aceeași percepție ca mulți din cei de la majoritate.

Însă maniera în care a fost înființată secția, maniera în care a fost gândită secția... – și imaginați-vă că sunt un număr de 10 procurori la un număr de 12.000 de magistrați, care au o competență pe toată țara –, este cât se poate de clar că e nefuncțională. Pe de altă parte, maniera în care a fost populată, precum și activitatea încă de la început, de la debutul acestei secții, sunt argumente în plus pentru ca senatorii Partidului Național Liberal să voteze..., pe lângă declarația de principiu pe care am avut-o, că vom vota pentru desființarea SIIJ-ului, deci să votăm pentru propunerea făcută de colegii de la USR.

## Mulțumesc.

Din partea PSD, domnul Șerban Nicolae. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

E multă manipulare și multă dezinformare în legătură cu acest subiect.

S-a spus aici că această secție ar fi un asalt al politicului asupra justiției. Este singura structură de parchet, de nivel de înalt parchet general, unde numirile nu se fac de către Președintele României. Funcția de șef al acestei secții este dată în competența CSM, nu ca la DIICOT și la DNA, unde politicianul care ocupă funcția de Președinte al României are ultimul cuvânt și poate să blocheze _sine die_ o numire sau o revocare.

De aceea, noi am încercat, dimpotrivă, să-i scoatem de sub influența serviciilor de informații, a protocoalelor secrete, a oricăror forme de abuz ocult și subteran, de care justițiabilii nu aveau cunoștință, pe judecătorii și procurorii din România, pentru a le putea permite să-și exercite atribuțiile potrivit legii și propriei conștiințe.

N-am găsit nici până în ziua de azi..., deși am cerut insistent celor care au altă opinie să facă dovada unei intervenții a politicului în justiție și, mai ales, a politicului din partea PSD sau ALDE la vremea respectivă. Între timp unii s-au răzgândit. Nu există așa ceva! Chiar judecătorii și procurorii au recunoscut faptul că nu au cunoștință de cazuri prin care politicienii, uzând de funcția lor politică (de parlamentari, de membri ai Guvernului, de primari, de președinți de consilii județene), să fi făcut presiuni asupra magistraților. În schimb, Inspecția Judiciară, într-un raport aprobat de plenul CSM recent, a constatat că peste 3.000 de sesizări cu caracter penal fuseseră făcute împotriva unor magistrați incomozi și erau ținute sub sertar la o structură din cadrul DNA.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

Mulțumesc.

Dacă mai este vreun grup parlamentar care dorește să intervină?

Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea a fost adoptată tacit de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de respingere.

- Stimați colegi, propunerea face parte din categoria legilor

- organice. Senatul este Camera decizională.

-

- nu a fost adoptat.

-

- Listă pentru liderii de grup, vă rog.

- Mergem mai departe.

- Următorul punct pe ordinea de zi...

Explicarea votului.

- Vă rog, doamna senator Scântei.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Nu puteam să nu constat o premieră astăzi în Senatul României – statul paralel PSD există. De fapt, despre asta este vorba. Când îl auzi pe președintele Comisiei juridice, de la prezidiul Senatului, că invocă faptul că există o majoritate în favoarea menținerii Secției speciale, ce altceva poți să spui?! Doar că statul paralel PSD există, nu este racordat la realitatea din sistemul judiciar, nu cunoașteți că 130 de parchete și instanțe, cu mai puțin de o săptămână în urmă, s-au exprimat în sensul desființării acestei structuri, nu pentru că ar fi un instrument...

Doamna Scântei, vă închid microfonul!

...și cu rapoartele MCV...

Doamna senator, era vorba de explicarea votului...

Vă rog să mă lăsați să-mi explic votul...

...nu de polemică cu Șerban Nicolae.

L-ați lăsat pe colegul președinte să facă un doctorat despre secția asta!

Explicați votul PNL, nu polemică cu domnul Șerban Nicolae, vă rog foarte mult!

## **Doamna Laura Iuliana Scântei:**

Vreau să vă spun de ce am votat „pentru” și dumneavoastră ați votat împotrivă. Pentru că sunteți rupți de realitate! Nu puteți să ignorați votul a 82% dintre magistrați, care vă cer dumneavoastră, parlamentarilor, să desființați această secție.

Singurul lucru pe care colegii de la PSD l-au făcut a fost să-și exercite un atribut constituțional, așa cum au spus și deciziile Curții Constituționale, de a înființa secții și parchete. E singurul lucru pe care l-ați făcut! Dar n-ați oferit nicio garanție în plus din punct de vedere legislativ, nici măcar pe acest proiect de lege inițiat de colegii din opoziție, fie că-i vorba de PNL sau de USR. Nu ați avut îngăduința necesară să găsim moment de dezbatere și să vedem de ce nu merg lucrurile în secția specială pe care ați găsit-o ca soluție legislativă pentru înlăturarea abuzurilor din justiție. Ați preferat să respingeți, deși, repet, 82% din magistrați, astăzi...

82%! Citiți, domnule Șerban Nicolae, 82% sunt împotriva acestei secții.

Vă rog foarte mult...

...ale Comisiei GRECO și Comisiei de la Veneția.

...nu polemizați cu domnul Șerban Nicolae, doamna Scântei!

## **Doamna Laura Iuliana Scântei:**

Rușine!

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

## Mulțumesc.

Stimați colegi, mergem mai departe. Domnul Bodog, explicarea votului.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

E un proverb cu „Câinele moare de drum lung...”.

Eu aș vrea să spun... să explic votul Grupului PSD, însă aș vrea să spun faptul că, dacă se dorea ca această lege să fie trecută, Grupul USR, care a fost inițiator, ar fi trebuit să fie aici tot, la fel și Grupul PNL ar trebui să fie prezent, pentru că, așa cum vedeți, noi nu suntem în formulă completă și totuși nu ați reușit. Deci nu ați dorit să treceți această lege. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Stimați colegi, mergem mai departe.

Propunerea legislativă privind protecția consumatorilor contra riscului valutar în contractele de credit (L584/2019). Inițiator?

Domnul Zamfir.

Vă rog.

Stimați colegi, vă rog foarte mult, nu intrați în polemică! Doamna Scântei...

De fapt, sunteți paraleli și cu sistemul judiciar...

Doamna Scântei...

...și cu Europa...

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule, văzând, așa, cu câtă ardoare doamna Scântei apăra, așa, unele drepturi ale procurorilor, abuzurile unor procurori, vreau să văd dacă există același aplomb când e vorba să apărăm drepturile milioanelor de oameni care sunt abuzați de către instituțiile financiare, executori, recuperatori și așa mai departe.

Pe scurt despre proiectul de lege pe care l-am inițiat. Vă readuc aminte că noi l-am mai votat o dată în Senat, a fost retrimis de către Curtea Constituțională pe motivul lipsei avizului CES.

Am luat avizul CES, s-a dezbătut în comisii. Vreau să știți că această lege face, în sfârșit, dreptate celor care și-au luat credite în franci elvețieni și au suportat, din păcate, singuri, adică doar ei, criza financiară din 2008. Ratele oamenilor au ajuns să fie cu mult peste veniturile lor, iar propunerea legislativă, spuneam, nu face altceva decât să îndrepte lucrurile în această speță.

Mai mult decât atât, nu e vorba de vreo invenție proprie, e vorba, pur și simplu, de o inițiativă legislativă care este în spiritul Directivei 2014/17, care prevede faptul că, atunci când există un dezechilibru contractual, se poate solicita conversia creditului respectiv în moneda națională, la care să se adauge o fluctuație de maximum 20%.

Așa cum spuneam, este exact în spiritul european și cred cu tărie că trebuie să facem dreptate acum oamenilor, mai ales că Parlamentul European – Parlamentul European! – în 8 octombrie 2014 adopta o rezoluție prin care constata că acest tip de produs financiar „credit în franci elvețieni” este produs financiar înșelător. Or, dacă e produs financiar înșelător, trebuie să reparăm lucrurile.

Mulțumesc, domnule senator. Din partea Guvernului? Microfonul 8. Vă rog, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Acum, să știți că sunt o serie de... una, două, trei, patru proiecte legislative ale domnului senator și am constatat, consultând arhiva, că nu există punct de vedere al Guvernului nici la Guvernul anterior, așa cum nici noi vă dați seama că nu avem o poziție oficială.

Deci eu nu pot să spun la momentul ăsta „avem o poziție a Guvernului”, că nu o avem. Dar nu există nici măcar pozițiile anterioare ale Guvernului...

E în regulă, Guvernul nu are poziție.

...și atunci v-aș ruga – știu că nu este în rolul meu și nu pot să solicit așa ceva –, solicit inițiatorului să accepte un termen de o săptămână. Noi chiar îi dăm răspunsul.

Domnule secretar de stat, n-aveți punct de vedere, mergem mai departe.

Din partea Comisiei pentru buget, domnul senator Mihu. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii supun,

spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere, amendamentele admise și propunerea legislativă.

Menționez că această lege... propunere legislativă este din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă sunt întrebări pentru inițiator?

Dacă nu, din partea grupurilor parlamentare, intervenții pe acest proiect, L584, da?

Domnul Liviu Pop. Microfonul 3.

Eu îl rog mult pe reprezentantul Guvernului să nu dezinformeze plenul Senatului. Inițiativa legislativă a fost depusă exact în ziua în care a fost moțiunea de cenzură privind Guvernul Dăncilă, deci Guvernul nu avea cum să aibă un punct de vedere. Actualul guvern trebuia să vină cu punct de vedere.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Fenechiu, vă rog, microfonul central.

Am înțeles din expunerea domnului senator Zamfir că procurorii sunt de vină sau Iulia Scântei, că iubește procurorii. Am mai înțeles că în 2014 Parlamentul European ar fi dictat norma din care izvorăște reglementarea Domniei Sale.

Las la o parte întrebarea că, din 2014 până acum, partidul de guvernământ din care Domnia Sa... din al cărui grup face parte ar fi putut să fie implicat în rezolvarea problemei, dacă-i păsa atât de tare de românii care au luat credite în franci elvețieni. Dar nu o să merg pe chestii populiste, cum este această propunere, pentru că eu cred că în Parlamentul ăsta mai există și economiști, mai există și juriști. O să vă lecturez un articol înainte să votați. Art. 7, nemodificat: „De la data cererii de conversie și până la data actului adițional la contract sau hotărârii judecătorești definitive pronunțate în soluționarea cererii de adaptare judiciară a contractului, efectele acestuia se suspendă, curgerea dobânzilor, a penalităților și a celorlalte accesorii ale creditului fiind întreruptă. În cazul în care instanța respinge cererea de adaptare judiciară a contractului, creditorul financiar va putea pretinde dobânzi, comisioane, penalități și alte accesorii, numai dacă reclamantul a formulat cererea cu rea-credință.”

Adică, mai pe românește, dacă persoana care nu poate plăti solicită instanței – da? – adaptarea contractului, din momentul în care a făcut solicitarea până în momentul când instanța se pronunță, doi ani, trei ani, patru ani de zile, nu plătește absolut nimic înainte. Dacă a făcut-o cu rea-credință. Păi ce înseamnă „cu rea-credință”? Omul n-avea bani. Nu? Era de bună-credință.

Deci, tehnic, noi nu facem altceva decât venim cu o chestiune populistă, în care încercăm să intervenim, să blocăm regulile economiei de piață cu reglementări de genul ăsta, populiste, care niciodată n-o să aibă efect – da? –, pentru că încalcă un principiu esențial al economiei de piață, respectiv jocul cererii și al ofertei. Nu asta înseamnă protecția consumatorului. Nu știu care e opinia OPC-ului, însă, cu siguranță, această propunere legislativă este din categoria populismului deșănțat. Niciodată Partidul Național Liberal nu va putea fi de acord cu așa ceva. Restul sunt vorbe goale. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții din partea altor grupuri parlamentare...?

Vă rog, domnule Iliescu. Microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Dragi colegi,

Eu am un alt punct de vedere și vă spun care este imediat, acum. Noi ne... Unii sunt pro, unii sunt contra. Până la urmă, noi despre ce vorbim acum? Despre români. Ar trebui măcar la punctul ăsta, la această lege pe ordinea de zi, ar trebui să gândim pentru cele 100.000 de familii care se află în situația asta.

Eu am câțiva prieteni și vă spun – citez din memorie – din vremea respectivă, vorbind cu ei: „Am fost la bancă atunci, în perioada aia, mi s-a spus... Am venit cu hârtie de la muncă, de la serviciu, mi s-a spus: domnule, la ce remunerație aveți dumneavoastră, soția, nu vă încadrați nici în lei, nici în euro, nici în lire, vă încadrați în franci elvețieni.”

Acum, iertați-mă, dar noi avem copii, ne-am născut, trăim, probabil murim cu toții, oamenii își cumpără case. Asta-i viața. Și azi, probabil la ora asta, sunt câteva mii de contracte de vânzare-cumpărare care se fac. Că în perioada aia banca a avut ordin pe unitate sau băncile au avut ordin pe unitate să spună: acceptăm numai franci elvețieni și nicio altă monedă este o realitate și sunt declarațiile multor păgubiți, pot să spun eu, așa. Ei, acum, cum intervine statul român în povestea asta? Sunt oameni care au rămas pe drumuri sau și-au dat 70-80% din agoniseala lor pe aceste rate. Putem să modificăm? Putem să îndreptăm? Avem ocazia. Totuși protecția socială în România trebuie să existe, atât timp cât la vremea respectivă nimeni nu le-a spus acestor oameni: nu faceți așa.

Vă mulțumesc.

la telefon prin sală. Poate avem puțin respect. Și-i rog pe senatorii PNL-ului să-și cheme colegul de partid să stea în bancă atunci când se dezbate o inițiativă legislativă, nu să se plimbe prin sală.

Mulțumesc.

Chestorii, vă rog, puțină ordine în sală.

Din partea Grupului UDMR, domnule senator Antal, vă rog. Microfonul 2.

## **Domnul Antal István Loránt:**

Stimate domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Sper că nu o să spun vorbe goale, ca să satisfac și doleanța colegului nostru Fenechiu.

Stimați colegi,

Cred că nu o să vă spun un secret prin faptul că avem foarte mulți cetățeni care au contracte de credit, contracte de nevoi personale, contracte ipotecare și așa mai departe. Cred că tot n-o să vă spun un secret că foarte mulți cetățeni au intrat în probleme juridice cu aceste instituții financiare din cauză că în contractele lor existau articole abuzive. Aceste inițiative legislative cu care a venit colegul nostru, domnul Zamfir, în Senat sunt extrem de bine-venite.

Dar, în același timp, cred că este foarte important să nu fim ipocriți. Într-o economie sănătoasă e nevoie de bănci. E nevoie de banii băncilor și e nevoie ca băncile să finanțeze economia. Dar, în același timp, băncile activează într-un cadru legislativ dat. Și băncile, tot ca să nu fim ipocriți, nu sunt organizații nonprofit. Adică ei activează ca să obțină bani. Bun.

Sarcina de a reglementa mișcarea banului, de a reglementa mișcarea capitalului vine în sarcina autorităților abilitate și, nu în ultimul rând, în sarcina Parlamentului. Adică noi avem sarcina să legiferăm și să facem legi în așa fel încât să condiționăm acest cadru de acțiune al acestor bănci sau, în speță, instituții financiare nebancare. Bun.

Aceste legi ce fac? Îmbunătățesc condițiile de executare silită, îmbunătățesc condițiile de conversie a creditului, pe românește, fac condiții clare pe înțelesul tuturor și condiții în raportul consumator-bănci, în speță, raportul cu instituții financiare nebancare.

Domnule Liviu Pop, pe procedură, vă rog.

## **Domnul Liviu Marian Pop:**

Domnule președinte de ședință și stimați colegi,

Reprezentantul Guvernului, din respect pentru senatori, trebuie să stea în banca Guvernului, nu să se plimbe

Mulțumesc.

Înainte de a da cuvântul Grupului PSD, aș vrea să salutăm prezența la balcon a unui grup de copii, clasa I, de la Liceul „Nicolae Iorga”.

Vă rog, domnule Șerban Nicolae.

## Mulțumesc, domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Această propunere legislativă, ca și cele care urmează, urmărește, în realitate, un echilibru. România a parcurs în cei 30 de ani traseul de la economia centralizată la economia funcțională de piață. Sistemul bancar privat a intrat pe piața românească, și-a făcut loc și România este una din țările în care statul are cea mai mică prezență în sistemul bancar din Europa, undeva în jur de 11%. Și asta după operațiunea recent încheiată, cu aprobarea Comisiei Europene, la cea mai veche bancă din România – CEC.

În aceste condiții însă, riscul unei întreprinderi private, riscul creditării ar trebui să nu fie doar în sarcina consumatorului, cu atât mai mult cu cât a fost o operațiune speculativă, din necesitatea de a avea lichidități, de a face investiții cu caracter privat, de a face investiții pentru mici întreprinderi. Este firesc, este normal să existe risc în orice întreprindere economică bazată pe inițiativa privată, dar este anormal ca riscul să cadă doar în sarcina celui vulnerabil, respectiv a consumatorului. Instituțiile bancare sau instituțiile financiare nebancare fac analiza de risc, au specialiști și, cu toate astea, creditele ajung să fie în anumite situații neperformante. Uneori este din cauze obiective, dar este uneori și din cauze subiective, din cauza speculațiilor pe care le pot face instituțiile creditoare.

Propunerea colegului nostru, pe care noi o susținem, vine să aducă un echilibru. Nu este îndreptată împotriva băncilor, împotriva IFN-urilor sau împotriva sistemului de creditare. Dimpotrivă, în mod rațional, așa cum se întâmplă și în alte părți, sistemul de creditare ar trebui să devină mult mai dinamic, ar trebui să crească mai ales creditarea către întreprinderile mici și mijlocii și către persoanele fizice, pentru că este vorba de o concurență loială și este vorba de raporturi de loialitate între părți.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

## Stimați colegi,

Încheiem aici dezbaterile generale dacă nu mai sunt alte intervenții. Din partea grupurilor parlamentare, o intervenție de grup.

Raportul comun al comisiilor pentru buget și economică este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Listă pentru liderii de grup.

Domnule Zamfir, explicarea votului, vă rog. Microfonul 3.

## **Domnul Daniel Cătălin Zamfir:**

Foarte scurt, domnule președinte.

N-aș fi intervenit, s-au spus atâtea lucruri aici, dar, când vine vorba de populism, cred că e cazul să intervenim. Domnule, inițiativa legislativă a fost semnată de 15 parlamentari ai PNL atunci când erau în opoziție. Nu era populistă legea atunci? Acum e populistă? E doar o scurtă observație pe care am vrut să o fac și vă mulțumesc tuturor care ați înțeles nevoia acestei legi.

Vă mulțumesc mult.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Mergem mai departe. L585, Propunerea legislativă privind protecția consumatorilor față de executările silite abuzive sau intempestive (L585/2019).

Inițiator, domnul Zamfir. Vă rog. Microfonul central.

O să fiu scurt și aici, că tot se vorbea de asalt. Haideți să oprim asaltul creditorilor care, în mod abuziv și intempestiv, dau afară oameni din casă și execută silit fără să existe în prealabil o decizie a instanței. E încă un mod de a face dreptate oamenilor care sunt puși în situații extrem de delicate, să fie scoși afară din case în mod abuziv. Legea prevede o formă de protecție a locuinței familiale și, nicio surpriză, nu facem altceva decât să preluăm bunele practici din Uniunea Europeană unde se întâmplă același lucru. Omul nu este scos din locuința familială, așa, după bunul-plac al unui creditor și în mod abuziv. Ca în Europa să fie și în România.

Vă mulțumesc, dragi colegi, și vă invit să susținem acest proiect de lege.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule Zamfir.

Guvernul, cum a spus domnul secretar de stat mai devreme, nu are punct de vedere.

Dau cuvântul comisiilor economică și pentru buget. Domnul Mihu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat favorabil propunerea legislativă. Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supun plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Menționez că Senatul este prima Cameră sesizată, propunerea legislativă făcând parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt intervenții din partea Grupurilor parlamentare?

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra raportului comun al Comisiei pentru buget și Comisiei economice, cum spunea domnul senator, de admitere, cu amendamente admise, a propunerii.

Stimați colegi,

Mergem mai departe, stimați colegi. Propunerea legislativă privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive (L586/2019).

Înainte de a intra, da... Domnule Fenechiu, vă rog, explicarea votului.

La punctul anterior, da?

Vă rog, domnule Fenechiu.

## **Domnul Cătălin Daniel Fenechiu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu cred că există cineva care să nu-și dorească ca familiile să beneficieze de protecție socială, însă...

Protecție. Bun.

N-o să insist foarte mult pe inventarea de termeni juridici gen „executarea abuzivă”, „executarea intempestivă”, reglementarea în afara regulilor procedurale a unor termeni de o finețe deosebită, însă aș vrea să vă lecturez o prevedere care m-a determinat să... „În cazul finalizării unei executări silite cu evacuarea debitorului din locuința familiei, acesta va avea dreptul de a nu părăsi locuința familiei timp de un an de la finalizarea procedurii de evacuare, drept pe care debitorul îl va putea exercita în vederea obținerii de către debitor a unei alte locuințe, în condiții decente pentru el și familia lui.”

Și atunci îmi pun două întrebări.

Prima întrebare este: după ce l-am evacuat, cum își mai păstrează dreptul, că dreptul tocmai i-a fost întrerupt prin evacuare?

Și a doua întrebare este: această prevedere nu dă naștere la un lung șir de posibilități de încălcare a legii?

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Cum spuneam, mergem mai departe, la următoarea inițiativă, Propunerea legislativă privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive (L586/2019). Inițiator, domnul senator Zamfir. Vă rog.

O să fiu foarte scurt, mai ales că, spuneam, au mai fost dezbătute legile în trecut. Aici nu facem altceva decât să reintroducem retractul litigios, care a mai fost în Codul civil din România încă din 1864, a stat vreo 200 de ani, a fost scos. Hai să-l reintroducem, să dăm posibilitatea celor care au fost executați să răscumpere creanța de la recuperatorii de creanțe, plătindu-le acestora toate..., mă rog, prețul cesiunii, la care să se adauge, bineînțeles, toate celelalte comisioane, profit și așa mai departe. Dar să dăm dreptul creditorului să-și recupereze, să nu fie pus în situația ca toată diferența aia de preț nemeritată pe care o vând băncile recuperatorilor să fie pusă în cârca oamenilor. Haideți să așezăm lucrurile și aici și o să vedeți ce bine o să fie pentru toată lumea, pentru că nu este interesul creditorului să execute silit, interesul creditorului este să deruleze creditul mai departe, să vândă bani, nu să facă bani pe nenorocirea oamenilor.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Guvernul nu are punct de vedere.

Raportul comun al Comisiei pentru buget și Comisiei economice. Domnule senator Mihu, vă rog.

## **Domnul Ștefan Mihu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa la acest raport.

De asemenea, au hotărât să supună spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente, și propunerea.

Această propunere legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenții? Vă rog, Grupul UDMR, domnule senator Loránt Antal. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Scurt. Deci am spus: este o realitate clară că în România există n contracte de creditare cu condiții abuzive, bineînțeles, în favoarea băncilor. Bun. Propunerea legislativă a domnului Zamfir nu neagă o procedură de executare, nu vrea să șteargă – nu știu – o procedură de executare, ci, pur și simplu, în condițiile în care prin contracte abuzive un beneficiar al creditului a ajuns în situația să fie executat silit, atunci, cred eu, e în sarcina noastră să legiferăm în interesul lui și să dăm șansa ca măcar un an de zile după ce s-a terminat procedura de executare silită să mai rămână în imobilul respectiv. Deci, stimați colegi, eu vin din județul Harghita, Odorheiu Secuiesc. La mine la biroul senatorial în momentul de față am peste 60 de cetățeni care au intrat cu astfel de probleme. Și, din păcate, iarăși, haideți să nu fim ipocriți, firmele care fac executări silite nu fac, așa, de dragul bunăstării populației. Aceste firme sunt cu niște sarcini foarte clare și ei, când încep executările silite, nu țin cont nici de lacrimi, nici de situații familiale tragice și așa mai departe. Bun.

Acum, haideți să venim în susținerea consumatorilor și, încă o dată: nu ștergem o procedură de executare silită, ci dăm posibilitatea consumatorului ca, după ce a intrat în imposibilitate de plată, după ce a... sau urmează să fie evacuat din casa respectivă, măcar un an de zile să aibă posibilitatea să-și reorganizeze în condițiile date viața. Vă mulțumesc.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

## Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții din partea grupurilor? Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii.

Raportul comun este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Stimați colegi,

Listă pentru liderii de grup.

a fost adoptată.

Listă pentru liderii de grup.

Domnule Fenechiu, vă rog, explicația votului.

## **Domnul Cătălin Daniel Fenechiu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Motivul pentru care Grupul Partidului Național Liberal a votat împotriva acestei legi constă în faptul că în economia de piață regulile jocului le stabilesc părțile unui contract, și nicidecum legiuitorul.

Fără îndoială, trebuie respectat dreptul consumatorului la informare, însă decizia o ia el. Nu cred că este în regulă să vină legiuitorul să stabilească care trebuie să fie nivelul dobânzilor, nu cred că trebuie să vină legiuitorul să explice ce trebuie să se întâmple sau să dea competență ANPC-ului să

verifice anumite lucruri, chiar dacă vorbim de IFN-uri, care...

Domnule Zamfir, vreau să vă spun un lucru. Am mai văzut și în această lege un text foarte... am mai văzut și în această lege un text foarte interesant, am văzut că se vorbește aici că – și, în sensul acestei legi, prin consumator se înțelege și codebitorul, da? Bun. Și atunci vă întreb... și atunci vă întreb așa, în contextul în care în preambulul legii, în preambul definiți consumatorul ca orice persoană fizică sau grup de persoane fizice – da? –, întrebarea mea este: ce sens are să mi-i aduceți aici pe codebitor și pe fideiusorul care nu are calitatea de asociat, girantul și alte categorii? Este o lege care, cu siguranță, are alte interese, în niciun caz interesul apărării consumatorilor onești.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

## Stimați colegi,

Mai sunt intervenții pe acest proiect? Nu mai sunt.

Următorul proiect, L583, Propunerea legislativă privind protecția consumatorilor contra cesiunilor speculative de creanțe (L583/2019).

Domnul Zamfir...

Domnule Zamfir, a fost ziua dumneavoastră astăzi.

Vreți să trecem... Următorul punct era L592 – personalul didactic...

## **Domnul Daniel Cătălin Zamfir:**

Dobânzile excesive, nu? L586. Cu dobânzile excesive, nu?

Cu dobânzile excesive.

Haideți, că și aici o să fiu scurt, că nu inventăm nici aici apa caldă. Pur și simplu, introducem un mecanism de plafonare a dobânzilor. Dacă vă sună, cumva, termenul, așa, nepotrivit, plafonare, vreau să știți că sunt 16 țări din Uniunea Europeană care folosesc acest mecanism de plafonare a dobânzilor și, dacă 16 nu sunt de ajuns, o să vă dau un exemplu din cele 16: Germania. Știți cum a hotărât Germania să plafoneze dobânzile pe care băncile le acordă cetățenilor germani? Jurisprudență. Este decizia unui tribunal dintr-un land care a decis așa: nici dobânda nu va fi mai mare decât dublul dobânzii de referință a Băncii Centrale. Punct. Jurisprudență. Ca atare, dragii mei colegi, am stabilit foarte clar și defalcat pe tipuri de credite, pentru credite imobiliare, pentru creditele de consum, care sunt plafoanele în care să se încadreze băncile și, slavă Domnului, există o marjă uriașă de profit. Așa că nu va fi cazul să plângă cineva pe spinarea..., să nu plângă cineva de dragul băncilor că nu vor face profit.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

Domnule Zamfir, discutăm de L583, da?

L583, dar asta am spus și eu. Mă rog. Explicația este... Domnule Zamfir, considerăm intervenția dumneavoastră la L583? E în regulă.

Din partea Guvernului n-avem punct de vedere. Din partea Comisiei pentru buget, domnule Mihu, vă rog.

## **Domnul Ștefan Mihu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital...

Da.

Raport comun la Propunerea legislativă privind protecția consumatorilor contra cesiunilor speculative de creanțe...

A! Nu, nu, nu.

Deci Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, amendamentele admise și propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social au avizat favorabil propunerea legislativă. Intră în categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

Mulțumesc, domnule Mihu.

Din partea grupurilor parlamentare dacă sunt intervenții pe acest proiect?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii.

Raportul comun este de admitere, cu amendamente admise. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Stimați colegi, vă

Raportul a fost adoptat.

Vă

Listă pentru liderii de grup.

Mergem mai departe. L592.

Propunerea legislativă privind învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare și de control cu exercițiul autorității publice pe timpul și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu (L592/2016).

Din partea inițiatorilor, dacă doriți să luați cuvântul? Domnule Șerban Nicolae, vă rog, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Această propunerea legislativă se află din anul 2016 pe rolul Parlamentului. Așa, după cum s-a precizat în repetate rânduri, însuși titlul propunerii legislative a fost modificat, astfel încât să fie limpede că este vorba de măsuri de protecție acordate cadrelor didactice în legătură cu exercițiul funcției didactice, al funcției profesionale pe care o au, și nu de alte asimilări. Nu e vorba de asimilarea cu funcția publică din perspectiva salarizării, a raporturilor profesionale

sau a statutului de funcționar public. Este vorba de măsuri de protecție.

Au fost mai multe dezbateri pe parcursul mai multor ședințe la Cameră și la Senat. A fost retrimisă de mai multe ori din plen pentru clarificări. Există, din punctul meu de vedere, o singură chestiune care ar mai putea să subziste în fața unor discuții de interpretare și vă rog să fiți de acord cu ceea ce vă va propune președintele Comisiei pentru învățământ în cadrul prezentării raportului.

E vorba de faptul că acea sintagmă „în cadrul procedurilor legale” ar putea fi interpretată. Această măsură, deși privește doar protecția cadrelor didactice și doar sub aspectul relevanței penale, ar putea ca, în interpretare abuzivă – pentru că există și interpretări, și aplicări abuzive ale legii, din păcate –, să ducă la concluzia că de această prevedere s-ar putea folosi anumite persoane și în cadrul procedurilor disciplinare sau administrative în unitățile de învățământ.

De aceea, cu caracter tehnic, această sintagmă a fost definită mai explicit în cadrul procedurilor judiciare. E vorba de răspundere penală față de persoanele care comit acte de agresiune față de cadrele didactice în timpul sau în legătură cu exercițiul didactic, exercițiul profesional.

Răspunderea legală în materie penală în România se angajează de la vârsta de 14 ani în sus pentru persoanele pentru care se constată că au avut discernământ până la vârsta de 16 ani la comiterea faptelor sau de la împlinirea vârstei de 16 ani. În toate aceste variante, declarațiile persoanelor prezente subzistă ca declarații de martori, fiind reținute ca atare de orice persoană îndrituită să înfăptuiască actul de justiție. Nu se pune problema ca un profesor, în mod abuziv, să facă o sesizare cum că ar fi fost victima unei agresiuni și toți copiii de la 14 ani în sus să tacă de frică sau să infirme o asemenea alegație, în cazul în care ea, bineînțeles, are acest caracter de alegație, de acuzație nefondată.

Mulțumesc.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Rădulescu.

Microfonul 8.

## **Domnul Dragoș Lucian Rădulescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației și Cercetării_ **:**

Domnule președinte, Ministerul Educației nu susține inițiativa legislativă.

Avem în vedere o procedură de învestire a personalului didactic cu exercițiul autorității publice; or, conform Legii educației naționale, personalul didactic are atribuții de predare, în special, sunt atribuții specifice, ceea ce nu ar impune acordarea unor funcții de autoritate publică, deoarece acest personal nu se încadrează în categoria funcționarilor publici.

Avem în vedere și faptul că personalul didactic, conform prevederilor Legii educației, cuprinde și personal didactic auxiliar, ceea ce înseamnă că și acestei categorii i se vor acorda astfel de atribuții.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Raport comun – Comisia pentru învățământ, Comisia juridică.

Din partea Comisiei pentru învățământ, domnule senator Liviu Pop, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun suplimentar de admitere, cu amendamentele admise și cu amendamentele respinse, și propunerea legislativă, cu precizarea pe care inițiatorul a făcut-o: la nr. crt. 5, în loc de „legal aplicabile” să fie „proceduri juridice”.

Senatul este Camera decizională, caracterul legii fiind unul organic.

Vă mulțumesc.

Inițiatorul.

Vă rog, domnule Șerban Nicolae, un răspuns pentru Ministerul Învățământului.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare rău că a plecat din banca Guvernului.

E în spate... E aici, e aici...

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Bun, chiar în spate...

A, n-are microfon!

Pentru că eu constat că se menține același comportament de crasă incompetență la nivelul unor funcționari care n-au reușit să citească un text elementar... Mai întâi că nu e vorba de învestirea cu exercițiul funcției de autoritate publică, pentru că nicio lege nu se oprește din citit la momentul titlului.

Mai mult decât atât, amendamentul admis, încă de multă vreme, modifică titlul, ca să fie clar pentru toată lumea, pentru cei care nu au răbdare sau nu au capacitatea să citească și conținutul. În titlu chiar se vorbește de măsuri de protecție pentru personalul didactic. Dacă ar fi reușit să citească sau nu s-ar fi încadrat în cei 44% rezultați din testele PISA, funcționarii din Ministerul Învățământului, indiferent de guvernare, ar fi aflat că nu e vorba de nicio asimilare cu funcționarii publici, că nu e vorba nici de statut de funcționar, nici de ore pe zi ca la funcționarii publici, nici de declarații de avere și de interese și, în general, ar fi aflat că nu e cazul să vină cu argumente care n-au legătură cu realitatea.

Este totuși rușinos faptul că nu se găsește, la nivelul Ministerului Învățământului, nici acum, cum nu s-a găsit nici în anii precedenți, demnitatea necesară de a analiza pur profesionist o propunere legislativă, în așa fel încât argumentele să nu fie pe lângă realitate.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă sunt intervenții, stimați colegi?

Domnule Alexandrescu, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cred că meseria de profesor e o meserie care implică o demnitate și o autoritate prin însăși exercitarea ei. Principala armă pe care o are profesorul este creta.

În momentul în care profesorul începe să scrie la tablă, dacă își cunoaște meseria, a captat atenția elevilor. Dacă nu scrie cu creta, scrie cu markerul pe o tablă albă sau proiectează cu videoproiectorul. Aceasta este autoritatea dascălului încă de la Socrate până astăzi.

Nu este nevoie a-i transforma pe profesori nici în jandarmi, nici în polițiști, nici în inspectori ANAF.

Nu este nevoie de a inversa sarcina probei așa cum susține această inițiativă legislativă, dând dreptate unui cadru didactic în fața oricărui alt element din procesul didactic sau dintre beneficiari ori dintre părinții copiilor, atunci când susține ceva.

Haideți să ne întoarcem la prestigiul acestei meserii, la vocația de profesor, la respectul pe care profesorul trebuie să-l cucerească în clasă, prin profesionalismul lui, prin pregătirea lui, prin felul în care se apropie de elevi, prin felul în care își predă materia.

Nu avem nevoie de această lege. Această lege vine să împăieze niște cadavre acolo unde aceste cadavre sunt în continuare menținute în sistemul public de învățământ. Un profesor care și-a pierdut autoritatea în clasă e un profesor care nu mai are ce căuta în acea clasă.

Faptul că, prin lege, încerci să-l împăiezi în fața unor elevi, care n-au nicio altă vină decât aceea că sunt niște spirite vii, este o măsură populistă, e o măsură care nu vine în niciun fel în sprijinul sistemului de educație din România.

Domnule Bodog, procedură. Scurt, vă rog.

## Domnule președinte de ședință,

Am să vă rog să supuneți aprobării plenului Senatului prelungirea timpului de lucru, în așa fel încât să putem discuta și următorul punct și să-l și votăm, de pe ordinea de zi, care are termen de adoptare tacită azi și este și lege organică.

Mulțumesc.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

## Stimați colegi,

Tot pe procedură, da?

Stai... Eram la propunerea domnului Bodog de a prelungi programul de lucru până la finalizarea dezbaterilor și pe următorul punct de pe ordinea de zi, L556. Cum?

Deci, stimați colegi, supun votului dumneavoastră prelungirea programului de lucru până la finalizarea dezbaterilor și a următorului punct de pe ordinea de zi, după acest proiect de lege. E vorba de L556... pentru modificarea Legii nr. 370/2004.

Supun votului prelungirea programului de lucru până la terminarea dezbaterilor pe L556.

Vă rog să votați.

Cu 63 de voturi pentru, programul a fost prelungit. Mulțumesc.

Continuăm dezbaterea pe propunerea privind personalul didactic.

Domnule senator Baciu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am citit cu mare atenție acest proiect de lege și, gândind fără niciun pic de părtinire și fără populism sau cum zic alții, acest proiect de lege este necesar învățământului românesc la ora actuală.

Ne întâlnim pe internet la tot pasul cu fel de fel de filmulețe unde profesorii sunt agresați, de profesori se face caterincă la fiecare pas, prin filmări abuzive și prin alte, alte mijloace pe care le vedem.

M-am uitat pe expunerea de motive și am constatat că... De fapt, ce se cere în acest proiect de lege? Ce a vrut inițiatorul? Niște lucruri normale. Niște lucruri care să pună în funcționalitate corectă statutul cadrului didactic.

Se zice acolo: „Cadrele didactice nu pot fi perturbate în activitatea lor”, ceea ce cred că mi se pare absolut corect. Nu pot fi înregistrate sau înregistrările din școli se fac numai cu aprobarea conducerii școlilor respective, nu pot fi multiplicate filmele, postate pe internet și făcute fel de fel de situații care pun în situații absolut de netolerat cadrul didactic, care luminează mintea copiilor, care vine și predă și copilul trebuie să-și însușească aceste lucruri, să fie pregătit după fiecare oră de curs, să asimileze ceva, la sfârșitul perioadei de instruire să poată fi încă cu un pas în față, pentru a deveni un cetățean al acestei societăți.

Se afirmă – tot pe acolo, prin expunerea de motive și în forma inițiatorului – că a scăzut foarte mult aportul cadrului didactic și că acesta nu mai este protejat așa cum se cuvine și s-a găsit această soluție, care zic că este salutară, este bună. Îl felicit pe inițiator cu această ocazie.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului PNL, domnul senator Fenechiu. Vă rog.

## **Domnul Cătălin Daniel Fenechiu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu siguranță n-aș fi urcat să iau cuvântul, pentru că Grupul Partidului Național Liberal putea să-și manifeste, să-și exprime votul și fără să participe la dezbateri, însă unul din antevorbitori, astăzi extrem de vocal, în loc să se rezume la prezentarea proiectului, la fascinația argumentelor, care sunt, fără îndoială, indiscutabile, fantastice și n-am mai auzit de aceste argumente atât de valoroase, s-a apucat să tragă de urechi reprezentantul Guvernului, uitând că până acum nu foarte multă vreme reprezentantul unui alt guvern, al partidului Domniei Sale, venea în Senat și ne spunea „de acord” sau „nu susținem”. Nici măcar două fraze nu spunea.

Nu...

Dar ideea de bază este că eu nu cred... eu nu cred... eu nu cred că, în momentul în care discutăm...

Domnule Șerban Nicolae, vă rog!

...în situația în care discutăm despre argumentul unui proiect de lege, contează foarte mult asemenea evaluări, care nu fac altceva decât să abată atenția de la lucrurile importante.

În ceea ce privește proiectul, Partidul Național Liberal s-a exprimat și în ședința comisiilor comune juridică și de învățământ. Am fost împotriva acestui proiect, pentru că, în opinia noastră, nici înăsprirea pedepselor – putem să le triplăm –, nici conferirea autorității publice – putem să dăm chiar și autoritate europeană sau statut diplomatic – nu vor reuși să crească respectul față de cadrele didactice din țara noastră.

Un singur lucru este aici, un lucru care ține de pregătirea cadrelor didactice, de maniera în care ele se fac respectate, pentru că – foarte bine spunea preopinentul meu la care chiar făceam referire – domnul Trandafir n-a avut nicio lege de protecție specială, niciun prefect, niciun procuror nu se ocupa de imaginea Domniei Sale, dar domnul Trandafir era

un învățător foarte respectat. Și cred că și profesorii noștri, fără autoritate și fără alte lucruri, dacă știau să-și țină ora în mână, aveau tot respectul de rigoare.

PNL va vota împotrivă.

Mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, doamna senator Sbîrnea. Vă rog, microfonul 3.

Mulțumesc frumos.

Această inițiativă legislativă este necesară.

De ce este necesară? V-aș ruga să vă uitați la porțile școlilor și o să vedeți peste tot poliție. O să vedeți peste tot protocoale făcute cu poliția pentru a păzi școala.

Ce nu se înțelege aici – văd – este faptul că vor fi protejate cadrele didactice și împotriva terților, a celor care intră în școală și care agresează cadrele didactice. Dacă pe vremea domnului Trandafir luai o notă mică și mergeai acasă, părintele te lua de urechi și te punea să înveți. Astăzi, dacă iei o notă mică și te duci acasă, părintele te ia de mână și vine și trage la răspundere cadrul didactic. Și, atunci, vă întreb: cât de bine ar fi pregătit acest cadru didactic, cum îl protejăm la acest moment?

Deci consider această lege... Partidul Social Democrat va vota „pentru”.

Și aș vrea să-și mențină discursul colegii mei din celelalte partide și când o să avem la plen acea inițiativă legislativă care vine să monteze în sala de curs camere de luat vederi. Unde mai e acea intimitate, acea magie între copil și cadru didactic? Dacă venim... De ce este necesar să montăm o cameră de luat vederi în sala de clasă?

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Domnule senator Ionașcu, vă rog, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa este de salutat, dar e pe jumătate... rezolvă pe jumătate problema din învățământ.

Bineînțeles, voi vota-o ca atare, fiindcă am o experiență în spate ca fost primar și știu foarte bine la câte agresiuni erau supuși cei care ne educă copiii.

Am spus că e pe jumătate... Și atrag atenția ministerului sau, eventual, inițiatorului că va trebui rezolvat după aceasta și abuzul de drept din partea dascălului, pentru că poate să pedepsească – eu știu? – cu note proaste un elev, la fel cum ministerul va trebui să rezolve problema aceasta, învățământul cu două moașe, asupra căreia am mai atras atenția.

Și este vorba de siguranța copiilor în vecinătatea școlilor, în interiorul școlilor și cui îi revine această sarcină. De multe ori, știți foarte bine, intervine poliția locală, care nu are atribuții să constate o infracțiune și, evident, calitatea de a declanșa o cercetare penală. În ce mă privește, voi vota proiectul de lege, îl salut, dar trebuie rezolvată și partea aceasta de pahar jumătate gol. Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru îngăduință.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

Mulțumesc domnului senator.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Dacă amendamentele respinse în comisie se susțin în plen?

Dacă nu, legea fiind organică, o vom supune votului în prima ședință săptămâna viitoare.

Mergem mai departe. Următorul proiect.

Vă rog.

Doamna Gorghiu. Procedură.

Vreau să vă întreb, la modul foarte onest, dacă glumiți cu noi. Ați votat la începutul programului, la propunerea Grupului PSD, să dezbatem și să votăm astăzi și legi organice. Acum, când constatați că proiectul drag, de suflet, al domnului Șerban Nicolae este în pericol să nu treacă, pentru că sunteți trei sferturi afară din sală, nu mai puneți la vot legile organice, deși există deja o hotărâre a plenului în acest sens?

Cred că va trebui să vă răzgândiți și să respectați ceea ce a decis plenul Senatului.

Vă mulțumesc.

## Stimată doamnă senator,

Nu știu dacă erați în sală la momentul propunerii domnului Bodog, care a propus foarte clar: trei legi organice legate de legile justiției, votate ieri în Comisia juridică, nu altceva.

A fost vorba despre cele trei legi organice referitoare la justiție, nu la legi organice în general.

Domnule Bodog, am înțeles bine? Ăsta a fost spiritul... a fost cerința foarte clară a dumneavoastră.

Vă rog, domnule Bodog.

Doamna senator...

Domnul Bodog mai întâi. Vă rog.

Eu am solicitat la un moment dat să nu mai explicați votul celorlalți și să nu mai spuneți ce a spus un alt coleg, să nu faceți afirmații cu privire la ce a spus un alt coleg. Eu sunt responsabil, vă asigur de acest lucru. Și am solicitat la începutul ședinței vot pe cele trei legi ale justiției care au trecut de Comisia juridică. Se poate verifica pe stenogramă.

Dacă dumneavoastră nu ați fost atentă, este problema dumneavoastră.

Mulțumesc.

Aceasta a fost propunerea supusă votului.

Așa că, stimați colegi, discutăm săptămâna viitoare. Doamna Gorghiu, vă rog, pe scurt.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

## Domnule președinte,

Folosiți formula asta cu „pe scurt” la toată lumea, vă rog. Altfel, o să generați o frustrare în rândurile Grupului Partidului Național Liberal, că vă aduceți aminte de formularea asta exclusiv când vorbim colegii mei și eu. Deci vă rog să vă adresați și colegilor de la PSD atunci când vă permiteți să spuneți „pe scurt” unui senator.

Pe procedură, dați-mi voie să vă spun un lucru: că ați votat și am votat exact ceea ce vă spun eu. Și o să vă rog să verificați stenograma și să vedeți că am dreptate. N-am votat..., iar dumneavoastră ați spus foarte clar de la microfon că votăm ca astăzi să existe vot pe legi organice. Citesc din dumneavoastră, nu din altcineva. Sigur că veți constata că am dreptate, sigur că n-o să apucați să vă cereți scuze pentru faptul că nu recunoașteți în acest moment, dar asta-i viața cu majoritate PSD încă în Senat. Stenograma vă va arăta că eu am dreptate.

Vă rog frumos să mergeți mai departe cu votul pe această lege, indiferent care credeți că va fi rezultatul, că înțeleg că, în funcție de asta, vreți strângerea de inimă.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

Doamna Gorghiu, nu vreau să intru în polemică cu dumneavoastră.

Eu am supus votului propunerea domnului senator Bodog, nu opinia mea; nu exprimarea mea, ci propunerea domnului Bodog a fost supusă votului, care a fost foarte clară: pe cele trei legi ale justiției.

Mergem mai departe, stimați colegi. Ultimul punct pe ordinea de zi, L556.

## **Domnul Cătălin Daniel Fenechiu**

**:**

Procedură.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

Vă rog, domnule Fenechiu, procedură.

Vă propun să supuneți la vot posibilitatea să votăm și legile organice, exact ce a spus doamna Gorghiu.

Și vă rog să supuneți la vot propunerea mea. PNL vrea să supunem la vot legile organice, cum ar fi precedenta pe care am terminat-o.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

## Stimați colegi,

Supunem la vot propunerea domnului Fenechiu de a vota în continuare și legi organice.

Contra – 30. O abținere. Propunerea... Și fără cartelă...

Da.

Propunerea a fost respinsă.

Mergem mai departe. L556.

Doriți o verificare a cvorumului, da?

Doriți să constatați lipsa cvorumului? Sunt câțiva colegi care sunt fără cartelă. Vreți să facem o verificare a cvorumului?

Bine. Stimați colegi, facem o verificare a cvorumului.

Vă rog să votați.

56.

Cartelă? Dacă mai sunt colegi fără cartelă în sală cu mâna ridicată? Vă rog.

Dacă nu mai sunt, constatăm lipsa cvorumului.

Declar închisă ședința de astăzi.

Mulțumesc.

Stimați colegi, o informare.

Vreau să vă aduc la cunoștință exercitarea de către Parlament a dreptului de sesizare a Curții Constituționale pentru trei proiecte de legi. Este vorba despre:

– Legea pentru continuarea dezvoltării capabilității operaționale aeriene cuprinse în Etapa de tranziție inițială a Concepției de realizare graduală a capabilității de apărare

aeriană în cadrul programului „Avion multirol al Forțelor Aeriene” – procedură de urgență;

– Legea pentru ratificarea Scrisorii de înțelegere privind avansul pentru pregătirea Proiectului de dezvoltare propus, „Cartierul pentru justiție”, dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție si Dezvoltare, semnată la Bruxelles la 30 mai 2019 și la București la 6 iunie 2019 – procedură de urgență;

– și Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției – procedură de urgență.

Mulțumesc.

|**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**| |---|---|---|---|---| |||**12 luni**|**3 luni**|**1 lună**| |1.|Monitorul Oficial, Partea I|1.310|360|131| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|1.640||150| |3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|2.460||220| |4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|470||50| |5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|1.880||170| |6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|1.750||160| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|600||55| |8.|Colecția Legislația României|500|130|| |9.|Colecția Hotărâri ale Guvernului României|800||75|

N O T Ă :

Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

||||||**Abonamentul FLEXIBIL**|**Abonamentul FLEXIBIL**||||||| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| |||**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**||||||||||| |**Produs**|||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**|**Rețea**|**Rețea**|**Rețea**|**Rețea**|**Online/**|**Rețea**|**Rețea**||**Rețea**||**Rețea**| ||**Monopost**|**5**|**25**|**100**|**300**|**Monopost**|**5**|**25**||**100**||**300**| |AutenticMO|60|150|380|910|2.000|550|1.380|3.450||8.280||18.220| |ExpertMO|100|250|630|1.510|3.320|1.000|2.500|6.250||15.000||33.000| |||||||||||||| |||||**Abonamentul COMPLET**||||||||| ||||**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|||||||||| |**Produs**|||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**|**Rețea**|**Rețea**|**Rețea**|**Rețea**|**Online/**|**Rețea**|**Rețea**||**Rețea**||**Rețea**| ||**Monopost**|**5**|**25**|**100**|**300**|**Monopost**|**5**|**25**||**100**||**300**| |AutenticMO|70|180|450|1.080|2.380|650|1.630|4.080||9.790||21.540| |ExpertMO|120|300|750|1.800|3.960|1.200|3.000|7.500||18.000||39.600| |||||||||||||| |Colecția Monitorul Oficial în format electronic, oricare dintrepărțile acestuia||||||||||70|lei/an||

Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.

Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București

> și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|219101]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 140/20.XII.2019 conține 32 pagini.**

Prețul: 80,00 lei