Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·27 martie 2019
Declarații politice · respins
Camelia Gavrilă
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,
Declarația mea politică de astăzi se referă la simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar.
Atrăgând atenția asupra importanței acestui moment de simulare a evaluării naționale pentru clasele a VIII-a și, în premieră, pentru clasa a VII-a, un moment important în calendarul școlar al anului de față, o etapă de pregătire pentru evaluarea propriu-zisă, și, de asemenea, subliniind valențele pedagogice pe care simularea unui examen le deschide: acomodare psihologică cu atmosfera de examen, măsura nivelului cognitiv de înțelegere și aplicare a cunoștințelor, un feedback pentru nivelul general de pregătire a elevilor la nivel macrosocial și deschiderea unui spațiu de analiză și concluzii pentru specialiștii implicați în elaborarea subiectelor, constatăm că prezența a fost semnificativă: peste 164.000 de elevi la clasa a VIII-a; peste 168.000 de elevi la clasa a VII-a, deci un interes pentru acest moment de pretestare.
Constatăm însă că procentajele sunt relativ modeste și generează semne de întrebare și nu satisfac standardele pe care le așteptăm: 53% pentru clasa a VIII; 52%-53% pentru clasa a VII-a, cu sublinierea faptului că în continuare rezultatele la matematică reprezintă o anume dificultate, sugerând că acest domeniu extrem de abstract, de complex sau poate foarte încărcat, prin natura programelor, înseamnă un prag dificil pentru elevi, de aici nevoia unor reconfigurări curriculare și a unei analize extrem de temeinice.
Ce se află însă dincolo de aceste date, cifre statistice? În primul rând, constatăm că simularea este un moment extrem de important, este o etapă însă într-un proces, un proces al devenirii, al pregătirii pentru examenul propriu-zis. Este doar o situație a prezentului, o fotografie a acestui moment, care trebuie să aibă rolul de a genera atitudine, corecții, îmbogățiri ale cunoștințelor, atât la nivelul elevilor, al părinților, cât și la nivelul atitudinii profesorilor în raport cu fiecare clasă.
Trebuie să subliniem însă că nu există același grad de interes și implicare pentru traseul liceal ulterior, de aceea și poate valorizarea școlii este mai scăzută în unele zone.
De asemenea, prestația și concentrarea elevilor nu se compară cu situația de examen, nu e acea stare de examen. Deci toate interpretările trebuie să fie nuanțate cu măsură, cu temei pedagogic și fără a sugera un dramatism al situației de fapt.
Însă măsuri necesare se impun, prin promovarea intensă a ideii de pregătire în vederea unor examene valoroase, semnificative, a unor strategii remediale la nivel de școală, la nivel de clasă, o analiză a sistemului și poate introducerea unui prag pentru admiterea la liceu, în așa fel încât lucrurile să fie clare în zona evoluției pe domenii mai complexe științific, abordarea diferențiată a elevilor și pregătirea lor temeinică pe tot parcursul anilor de gimnaziu.