Mircea Lubanovici

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Declarație politică ocazionată de evenimentele din decembrie 1989: „Libertatea – suprema aspirație a poporului român”.

În aceste zile de sfârșit de decembrie, sufletele noastre sunt mai aproape de Dumnezeu și ne reamintim de valorile spirituale pentru care românii s-au jertfit în 1989, pentru a corecta traiectoria peste timp a neamului românesc spre democrație.

De mai bine de două mii de ani, românii trăitori pe aceste plaiuri binecuvântate de Dumnezeu au făcut din aspirația lor spre libertate crezul fundamental, lăsând urme de neșters în istorie prin lupta lor pentru neatârnare.

Tocmai această aspirație spre libertate i-a apropiat dintotdeauna pe români de poporul american, de valorile acestuia, constituind un fir roșu peste timp în istoria celor două popoare, anticipând astfel prin idealurile lor documentul care stă la baza civilizației democratice moderne – Declarația universală a drepturilor omului.

Preambulul acesteia conține cel mai înălțător apel la moralitate politică adresat întregii umanități și, totodată, cauzele care au determinat și Revoluția din Decembrie 1989: „Considerând că recunoașterea demnității inerente tuturor membrilor familiei umane și a drepturilor lor egale și inalienabile constituie fundamentul libertății și păcii în lume”.

Ignorarea și disprețuirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie care revoltă conștiința omenirii. Făurirea unei lumi în care ființele umane se vor bucura de libertatea cuvântului și a convingerilor a fost proclamată drept cea mai înaltă aspirație a omului, considerând că este esențial ca drepturile omului să fie protejate de un sistem de drept pentru ca omul să fie liber, și nu constrâns.

Puțini cunosc faptul că declarația în 10 puncte a Frontului Salvării Naționale, conturată inițial de profesorul Dumitru Mazilu, a avut la bază, chiar conform spuselor acestuia, Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii și Declarația universală a drepturilor omului.

Acest fapt pune într-o nouă lumină drumul spre democrație în România, reînceput în decembrie 1989, apropiindu-l de valorile democratice americane și occidentale.

În încheiere, doresc să îmi exprim și pe această cale compasiunea pentru rudele și prietenii victimelor Revoluției anticomuniste din Decembrie 1989, precum și pentru toți aceia care, ca și mine, au avut vreodată de suferit abuzurile dictaturii.

Vă mulțumesc pentru atenție.