Gabriel Plăiașu

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Anul trecut, am abordat, și nu o singură dată, o temă care a produs și continuă să producă îngrijorare printre dâmbovițeni, mai ales în rândul celor care locuiesc în comuna Doicești, aflată nu departe de Târgoviște, acolo unde se intenționează construirea unei centrale cu reactoare modulare mici.

Vestea avea să vină din senin prin mai 2022, fiindcă anunțul realizării acestui proiect nu a fost precedat, așa cum era firesc, de o consultare publică reală. Este adevărat: după aflarea veștii, a avut loc o..., să-i spunem, întâlnire, în care autoritățile au clamat ceea ce ele numesc avantajele acestei tehnologii, fără să sufle vreo vorbă despre eventualele riscuri și fără să răspundă la întrebările firești legate de siguranța zonei* după ce vor fi pornite reactoarele. Nici acum, la mai bine de un an distanță, nu au primit un răspuns la întrebarea legată de zona de excludere, deși reprezentantul Nuclearelectrica a promis că îl va oferi în scris după ce va verifica datele pe care, din păcate, la momentul întâlnirii nu le știa. Și toate acestea în condițiile în care centrala urmează să fie construită chiar în mijlocul unei zone locuite. Și, ca să aveți tabloul complet, trebuie să vă spun că se va învecina cu o unitate de învățământ.

În speranța că dâmbovițenii vor afla răspunsurile avizate de la autorități, am transmis și ministrului economiei, domnului Virgil Popescu, în data de 15 iunie anul trecut, o întrebare parlamentară, cerând, printre altele, să precizeze criteriile pe baza cărora a fost stabilit amplasamentul și care sunt riscurile la care va fi expusă populația din zonă, dar demersul meu parlamentar a rămas, și până la această dată, fără niciun răspuns.