Gabi Ionașcu

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Legea salarizării este absolut necesară, dar de data aceasta ne găsim într-o situație paradoxală. Cei care din economia reală sunt salarizați la salariul minim pe economie vor trebui să contribuie la salariile celor din sistemul bugetar.

De data aceasta nu o să mă refer la o astfel de discriminare, ci mă refer la unele prevederi din articolul 6, care se referă la principii.

Principiul nediscriminării, în opinia noastră, este încălcat, iar aici dau exemplul personalului clerical, unde ca bază sunt prevăzuți 1.050 de lei, față de 1.450 de lei, care sunt prevăzuți în celelalte grile de salarizare. La fel și personalul auxiliar sau cel care concură la obiectivul principal din sănătate, spre exemplu, unde un brancardier este plătit foarte prost.

Un alt principiu încălcat – este vorba de egalitate: la muncă egală, salariu egal. Veți vedea aici, ca exemplu, personalul cu aceleași atribuții de serviciu din direcțiile regionale de finanțe publice plătit cu mult mai bine decât cei care strâng banii din administrațiile publice locale.

Un alt principiu care este încălcat, este vorba de stimularea personalului bugetar. Este vorba de cei 5% din anvelopa salarială. Veți vedea că criteriile de apreciere sunt cele corespunzătoare gradațiilor, fără niciun fel de evaluare și fără niciun fel de sarcină în dreptul șefului ierarhic superior sau al ordonatorului principal de credite.

Consider că, în situația aceasta, sistemul de premii sau de premii de excelență este la îndemâna celui care conduce instituția respectivă, care, de multe ori, este produsul unui proces politic.

Un al patrulea principiu încălcat, din cele opt enunțate, este vorba de sustenabilitate. Evident că, în aceste condiții,

Doamna senator... cheltuielile de funcționare a instituțiilor publice și, în special, cele ale autorităților publice locale vor crește fără precedent, în detrimentul cheltuielilor pentru dezvoltare. Opinez că, de data aceasta, comunitățile locale vor fi lipsite de acele resurse financiare, cel puțin pentru finanțarea acelor cote-părți, pentru finanțarea proiectelor europene. Aduceți-vă aminte, săptămâna trecută – dacă ne aducem aminte –, în Senatul României s-a aprobat un credit de trezorerie de circa 500.000 de lei. Pentru ce? Pentru finanțarea celor 2%. Aceasta este demonstrația foarte clară că autoritățile publice locale, în secțiunile de dezvoltare, nu au prevăzute sumele necesare, mai ales că în programul de guvernare, începând cu 1 ianuarie 2018, pentru comunitățile cele mai sărace din România – este vorba de comunitățile rurale – nu se va mai încasa impozitul pe terenul agricol. În schimb, făcându-i aliații puterii, ei vor primi niște sume în echivalent de circa 750 de lei pe locuitor.

Predictibilitatea, în sensul acesta al sustenabilității financiare, evident, precum și din proiectul de lege, lipsește..., dar și din programul de guvernare.