Camelia Gavrilă

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor, Stimați colegi deputați,

Declarația mea de astăzi se referă la problema examenelor naționale – etapă importantă din calendarul unui an școlar și, în același timp, formă de evaluare externă a rezultatelor învățării, a competențelor dobândite, a nivelului cognitiv, atitudinal atins de elevi aflați în diferite momente ale evoluției lor educaționale.

Drum spre cunoaștere, spre știință sau cultură, arta de a face omul etic, în concepție hegeliană, apropiere treptată de esența lumii, indiferent pentru ce opțiune am merge în privința definirii educației, aceasta rămâne preocuparea

esențială a oricărei societăți responsabile, iar, în contextul unui an educațional, al unui an școlar sau universitar, examenele naționale sunt cele care dau măsura valorii, a reușitelor unui proces care implică deopotrivă elevi, profesori, părinții și comunitatea.

Fie că vorbim de evaluarea națională, pentru elevii de clasa a VIII-a, care are miza intrării, accesului spre anii de liceu sau spre traseul școlii profesionale, fie că vorbim de bacalaureat, care presupune o încheiere a ciclului gimnazial, a învățământului secundar superior și pregătirea pentru învățământul superior, cele două examene naționale sunt reper în evaluarea unei școli, în evaluarea sistemului educațional și, dincolo de elementele de organizare și logistică, se impune cu necesitate în atenția Ministerului Educației pregătirea riguroasă a subiectelor și a cerințelor formulate, care să fie în corelație cu programa școlară, cu nivelul de vârstă al elevilor, care să evite formulările echivoce, ambiguitățile și detașarea sau clivajul între barem și subiectul propriu-zis.

Spun acest lucru, semnalez această temă pentru că am asistat de prea multe ori, de-a lungul timpului, la situații delicate, la organizări sumare sau imperfecte, la subiecte nepotrivite, formulări cu doză de ambiguitate sau abordări interpretabile și nu cred că ne dorim acest lucru, mai ales că abordarea Guvernului actual este responsabilă, inclusiv în privința politicii educaționale.

De asemenea, cred că la acest moment ar trebui să se afle în atenția Ministerului Educației o posibilă reconfigurare a examenului de bacalaureat, mai ales varianta de bacalaureat pentru filiera tehnologică, în sensul dezbaterilor și angajamentelor din programul de guvernare.

Cu toții am constatat de-a lungul timpului rezultatele modeste la bacalaureat, mai ales ale absolvenților de învățământ tehnologic. Sigur că situația poate fi imputabilă elevilor, dar și sistemului sau modului de selecție în liceu, iar una dintre soluțiile frecvent evocate se referă la introducerea unor discipline tehnice, în acord cu programa parcursă de elevii pe filieră tehnologică.

Examenele acestea trebuie să aibă legătură cu ceea ce au studiat elevii în anii de școală, să fie un raport adecvat între domeniile științific, tehnologic și umanist, între valorile naționale, care conturează profilul identitar, și cele internaționale. Deci vorbim, pe de o parte, de limba română, de istorie, de geografie, pe de altă parte, de competențe digitale, de limbi străine, de receptivitate multiculturală.