Camelia Gavrilă

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se referă la semnificația anului 2018, ca an al patrimoniului cultural, implicit element de identitate națională, în acest an al Centenarului.

Este un subiect ce subliniază dubla dimensiune, spirituală și materială, pragmatică, a tot ceea ce înseamnă patrimoniu cultural, care înseamnă și sensul propriu, al obiectivelor, al monumentelor, dar și valoarea simbolică, spirituală a acestora, care sunt expresii ale valorilor, ale credințelor și tradițiilor. Pentru că, în esență, cultura și valorile patrimoniale sunt fundamentul solid și irevocabil al identității unui popor.

Sigur că sunt multe aspecte pozitive pe care le putem constata și în programul PSD: și în respectul pentru cultură, și în atenția acordată monumentelor.

Aș vrea să mă refer la faptul că în județul Iași monumentele istorice sunt în număr de 1.630, dintre care 828 sunt obiective arheologice, 703 sunt monumente de arhitectură, 53 monumente de for public, iar 46 sunt monumente memoriale.

Regăsim exemple de bune practici, de restaurare, de punere în valoare, în lumină a acestora, dacă ne gândim la Palatul Culturii, clădire emblematică, la Mănăstirea Golia, la Teatrul Național, bijuterie artistică a arhitecților vienezi Fellner și Helmer, sau la Mitropolia Moldovei și Bucovinei.

În actualitate, prin fonduri europene, consiliul județean se ocupă de restaurarea Muzeului „Sf. Ierarh Dosoftei Mitropolitul”, de restaurarea Muzeului „Vasile Pogor” – e vorba de Muzeul Literaturii Române –, de restaurarea Muzeului „Nicolae Gane”. De asemenea, la nivelul primăriei, a Mănăstirii Frumoasa.

Și totuși există o listă neagră, o listă a tristeții, în care așteaptă clădiri de tipul clădirii Filarmonicii, ruinele Curții Domnești, situl arheologic „Cetatea geto-dacică de la Cotnari”, ruinele Curții Domnești de la Hârlău, Conacul Cantacuzino din satul Ceplenița, lângă Hârlău, Castelul Sturdza din Miclăușeni, Palatul Cantacuzino Pașcanu, din Pașcani, clădiri care au prin numele lor rezonanță. Se adaugă, în Iași: Muzeul de Istorie Naturală, Baia Comunală, Bojdeuca scriitorului Creangă.

Sunt locuri importante, locuri către care ar trebui să se îndrepte cu mai multă atenție și finanțările, și implicarea, atât la nivel de autoritate națională, cât și la nivel de autorități județene, pentru a găsi sursele efective de finanțare.

Valorificarea patrimoniului cultural înseamnă și implicație culturală, economică, turistică. E, în același timp, o responsabilitate morală, o datorie, pentru că în dialogul acesta al trecutului cu prezentul, de fapt, se consolidează valorile pe care vrem să le transmitem mai departe.

Mulțumesc.

Deputat al PSD de Iași, Camelia Gavrilă.