Dumitru Oprea

Mulțumesc, domnule președinte.

Doar un comentariu la prezentarea anterioară.

Ar fi trebuit colegul să spună cât timp a guvernat domnul Ponta și cât timp s-a ocupat de altceva, ce bani s-au luat din fonduri europene, dacă s-a luat vreun ban, și câte programe operaționale sunt blocate de când domnul Ponta e la guvernare, că sunt cheltuieli sociale cu duiumul, da.

Câte cheltuieli sunt pentru investiții, pentru cofinanțarea proiectelor finanțate din bani europeni?

Dar declarația politică de astăzi are titlul „Mai există Constituție după Guvernul Ponta?”.

Nu aveam vreo iluzie că domnul Ponta ar fi un onest susținător al adevăratei justiții în România. Ne-a dovedit în nenumărate rânduri că tolerează procurorii și judecătorii doar în măsura în care nu are de suferit vreunul dintre prietenii lui politici. Ruptura decisivă cu sistemul s-a produs în momentul în care Adrian Năstase a ajuns acolo unde era de așteptat să ajungă. De atunci, premierul, la fel ca mulți alții din USL, a făcut din „domesticirea” justiției o urgență a guvernării.

Ceea ce a declarat Victor Ponta la Reuniunea premierilor europeni depășește orice imaginație. Intenția de a pune parchetele și CSM-ul sub controlul parlamentar arată degradarea ireversibilă a standardelor democratice ale prim-ministrului. În plus, ca o probă a cinismului său politic, pretinde că vrea acest lucru pentru a fi sigur că dreptatea din România este stabilită fără amestecul partidelor.

Desigur, orice școlar căruia i s-au predat noțiuni elementare despre statul de drept știe că justiția este o putere independentă de cea executivă sau legislativă. Doar domnul fost procuror Ponta pare să nu fie conștient de asta sau este conștient și nu-i pasă, lucru extrem de grav, care îl situează în afara Constituției României.

Dar, până la momentul în care domnul Ponta va învăța Legea fundamentală, răul este deja făcut. La Bruxelles, a ajuns din nou mesajul că România a rămas o problemă a continentului. Nu mai vorbim despre efectele asupra MCV-ului, asupra prestigiului țării ca partener credibil pentru democrațiile occidentale.

Mulți comentatori independenți, dar și colegi de-ai mei au taxat această declarație ca pe o gafă. Personal, consider că ar fi fost bine să fie doar atât. Erorile se îndreaptă și pot fi uitate, însă, din păcate, această ieșire face parte dintr-un șir lung de declarații care denotă convingerile intime, de nezdruncinat ale lui Victor Ponta. La fel ca socialismul moștenit de la Ion Iliescu, aceasta este – citat, așa, din curtea dumnealor – „democrația originală” în care puterea politică și încrengăturile economice trebuie să aibă mereu protecție și imunitatea niciunui tovarăș de nădejde să nu fie deranjată de brațul lung al legii.

## Doamnelor și domnilor senatori,

În orice țară a Europei, pentru asemenea atitudine, premierul era automat demis și tras la răspundere în instanță. Instigarea la anularea independenței puterilor în stat nu este o joacă, iar dacă domnul Victor Ponta își închipuie că România poate fi târâtă spre periferia Europei, ar trebui invitat și el, chiar de către liderii PSD care încă mai sunt