Stenogramă plen

Deschid ședința Senatului de astăzi, 9 octombrie... Nu se aude!

Să dăm mai tare!

Se aude natural, așa, că suntem noi liniștiți.

Acum este bine. Mulțumesc.

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 9 octombrie 2012.

Începem sesiunea de declarații politice.

Lista senatorilor care s-au înscris o avem aici.

Domnule senator Ilie Sârbu, doriți să susțineți declarația politică?

Nu.

Domnule senator Sorin Constantin Lazăr? Nu.

Domnule senator Florin Constantinescu? Nu.

Domnule senator Alexandru Cordoș, vă rog.

Are cuvântul domnul senator Alexandru Cordoș, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Cinci luni de guvernare Ponta”. Stimați colegi...

Avem din nou probleme la microfonul central. Vă rog.

## **Domnul Alexandru Cordoș:**

Se aude?

Se poate?

## Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi face un bilanț al celor cinci luni de guvernare a Cabinetului Ponta. Accentuez: cinci luni în care opoziția actuală ar fi vrut să fie rezolvate toate problemele generate sau trenate de multele cabinete Boc și un Guvern Ungureanu.

Mi se pare neverosimilă pretenția PDL, dar apreciez exercițiul democratic prin care și-au propus ca, săptămânal, să depună moțiuni simple la adresa miniștrilor USL. Cred că este un aspect important, care face diferența între ce înțelegem noi prin democrație și proceduri parlamentare și ce înțelege fosta putere, care nu a făcut altceva decât să blocheze toate acțiunile noastre la vremea respectivă.

Însă nu mă voi lega de neagra istorie a guvernării PDL și nici nu voi insista asupra cheltuielilor total nejustificate ale acesteia, începând cu acordarea de contracte preferențiale și terminând cu sume exorbitante cheltuite pe protocoale și obiecte personale. Trebuie totuși să nu uităm ceea ce a făcut PDL cât a fost la guvernare, și anume:

– PDL a tăiat veniturile bugetarilor cu mai mult de 25%, sute de mii de români fiind duși în sărăcie;

– PDL a furat voturile la Legea pensiilor, pentru a promova o lege proastă;

– PDL a crescut TVA la 24%, fapt care a dus la creșterea prețului la alimente și utilități;

– PDL a tăiat pensiile de sub 1.000 de lei prin introducerea plății asigurărilor de sănătate și, pentru că nu era suficient...

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Nu se aude!

Nu se aude?

Cred că este o problemă de sonorizare.

Mulțumesc.

Se poate acum?

Nu știu cum se aude. E în regulă?

E bine acum.

Revin la ceea ce contează cu adevărat: prezentul și efectele guvernării USL. Nu cred că suntem toți loviți brusc de ipocrizia opozantului de serviciu și îmi place să cred că au fost ușor de observat mai multe măsuri, cum ar fi:

– TVA la încasarea facturii;

– creșterea plafonului pentru scutirea de la plata TVA pentru persoane fizice autorizate și microîntreprinderi;

– scutirea de la plata CAS pentru angajatorii de tineri și persoane vârstnice;

– creșterea treptată a salariilor până la nivelul de dinaintea tăierilor operate de Cabinetul Boc;

– restituirea sumelor reținute ilegal pensionarilor;

– facilități pentru companiile care investesc în cercetaredezvoltare și pentru organizațiile care accesează fonduri europene;

– revenirea indemnizației pentru creșterea copilului la nivelul anterior;

– scutirea de penalități pentru contribuabilii care își plătesc principalul debit;

– deblocarea unor posturi în sănătate, care au fost parțial blocate;

– redeschiderea unor unități spitalicești.

Nu îmi propun să epuizez lista, însă vă invit să nu vă opriți doar la știrile despre miniștrii incompatibili sau despre privatizarea Oltchim, pentru că, altminteri, pierdeți esențialul acestei guvernări. Știu că este greu, că scandalul politic este puternic și prezent zilnic pe agenda publică, însă merită efortul.

Nu aș vrea să uit faptul că acest Guvern nu și-a desfășurat mandatul în umbra celor dinaintea lui, așa cum ne-a obișnuit domnul Boc, care a dat constant vina pe guvernarea Tăriceanu. Din contră, miniștrii USL și-au asumat atribuțiile și au venit cu măsurile de rigoare.

Un alt aspect care diferențiază actualul Cabinet de precedentele este transparența decizională, și acest lucru poate fi ușor probat comparând situația de acum cu opacitatea, aroganța și lipsa de comunicare, manifestate de PDL, și complicitățile cu Președinția.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit pe domnul senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PDL.

Nu acum!

Domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doar un comentariu la prezentarea anterioară.

Ar fi trebuit colegul să spună cât timp a guvernat domnul Ponta și cât timp s-a ocupat de altceva, ce bani s-au luat din fonduri europene, dacă s-a luat vreun ban, și câte programe operaționale sunt blocate de când domnul Ponta e la guvernare, că sunt cheltuieli sociale cu duiumul, da.

Câte cheltuieli sunt pentru investiții, pentru cofinanțarea proiectelor finanțate din bani europeni?

Dar declarația politică de astăzi are titlul „Mai există Constituție după Guvernul Ponta?”.

Nu aveam vreo iluzie că domnul Ponta ar fi un onest susținător al adevăratei justiții în România. Ne-a dovedit în nenumărate rânduri că tolerează procurorii și judecătorii doar în măsura în care nu are de suferit vreunul dintre prietenii lui politici. Ruptura decisivă cu sistemul s-a produs în momentul în care Adrian Năstase a ajuns acolo unde era de așteptat să ajungă. De atunci, premierul, la fel ca mulți alții din USL, a făcut din „domesticirea” justiției o urgență a guvernării.

Ceea ce a declarat Victor Ponta la Reuniunea premierilor europeni depășește orice imaginație. Intenția de a pune parchetele și CSM-ul sub controlul parlamentar arată degradarea ireversibilă a standardelor democratice ale prim-ministrului. În plus, ca o probă a cinismului său politic, pretinde că vrea acest lucru pentru a fi sigur că dreptatea din România este stabilită fără amestecul partidelor.

Desigur, orice școlar căruia i s-au predat noțiuni elementare despre statul de drept știe că justiția este o putere independentă de cea executivă sau legislativă. Doar domnul fost procuror Ponta pare să nu fie conștient de asta sau este conștient și nu-i pasă, lucru extrem de grav, care îl situează în afara Constituției României.

Dar, până la momentul în care domnul Ponta va învăța Legea fundamentală, răul este deja făcut. La Bruxelles, a ajuns din nou mesajul că România a rămas o problemă a continentului. Nu mai vorbim despre efectele asupra MCV-ului, asupra prestigiului țării ca partener credibil pentru democrațiile occidentale.

Mulți comentatori independenți, dar și colegi de-ai mei au taxat această declarație ca pe o gafă. Personal, consider că ar fi fost bine să fie doar atât. Erorile se îndreaptă și pot fi uitate, însă, din păcate, această ieșire face parte dintr-un șir lung de declarații care denotă convingerile intime, de nezdruncinat ale lui Victor Ponta. La fel ca socialismul moștenit de la Ion Iliescu, aceasta este – citat, așa, din curtea dumnealor – „democrația originală” în care puterea politică și încrengăturile economice trebuie să aibă mereu protecție și imunitatea niciunui tovarăș de nădejde să nu fie deranjată de brațul lung al legii.

Mulțumesc.

Domnul senator Augustin Daniel Humelnicu nu susține declarația politică.

Domnul senator Ioan Ghișe, PNL, nu susține declarația politică.

Domnul senator Șerban Rădulescu, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Dreptate în egalitate pentru medicii dentiști”.

## Distinși colegi,

Am în față memoriul pe care un grup de medici dentiști, absolvenți ai Facultății de Medicină Dentară a Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj, mi l-a înmânat, în numele a 1.128 de medici dentiști care au semnat acest document.

Motivul acestui demers îl reprezintă discriminarea pe care acești medici o resimt față de colegii lor absolvenți ai Facultăților de Medicină Umană și Medicină Veterinară, prin faptul că pe diploma lor de licență figurează sintagma „medic dentist”, și nu „doctor-medic dentist”. Titlul de „doctor-medic” apare doar pe diploma de licență a colegilor lor de la facultățile mai sus amintite.

Această situație datează din anul 2008, printr-o hotărâre de Guvern. Astfel, mai multe generații de absolvenți ai Facultății de Medicină Dentară nu au sau nu vor avea înscrisă pe diploma de licență denumirea de „doctor-medic dentist”.

Prezint în fața Senatului României această problemă, care mi se pare anormală cel puțin din trei motive:

1. Se creează o situație de inegalitate între absolvenții Facultăților de Medicină Dentară din promoțiile anterioare, care au înscrisă titulatura de „doctor-medic”, și absolvenții ultimelor promoții ale aceleiași facultăți, care nu o au.

2. Denumirea de „doctor” pentru absolvenții de medicină dentară nu ar fi o opțiune singulară, fiind utilizată în prezent și de alte state ale Uniunii Europene, unde absolvenții noștri pot să-și desfășoare activitatea sau chiar și-o vor desfășura, fiind cetățeni ai acestor state: Germania, Franța, Ungaria, Slovenia, Luxemburg etc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Dorin Păran nu susține declarația politică.

Domnul senator Mircea Banias nu susține declarația politică.

Domnul senator Marius Nicoară nu susține declarația politică.

De la Grupul parlamentar progresist, domnul senator Chivu...

Da, vă rog.

Totuși, domnul senator Mircea Banias, Grupul parlamentar al PNL, are cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se numește „PDL face campanie electorală pe bani europeni”.

suntem toți atât de ușor de păcălit încât nu înțelegem a cui este vina pentru rata infimă de absorbție a fondurilor europene, a cui este incompetența care a dus la blocarea acestora?

Oare crede PDL că înlocuirea lui Boc cu o exaltată funie de usturoi sau cu un intelectual uns cu toate alifiile din fondul de protocol îi va face pe români să uite de salariile tăiate, de pensiile diminuate și de viața tot mai grea pe care au dus-o în ultimii ani?

Deși nu am prea multe speranțe și mă tem că demersul meu va fi sortit eșecului, fac totuși un apel către toți membrii serioși și de bună-credință ai PDL să aștepte începutul oficial al campaniei electorale și le reamintesc faptul că și ei trebuie să respecte legea.

De asemenea, fac apel la conducerea DNA și a Parchetului General să ceară subordonaților să înceteze a hărțui oamenii onești și să facă ceea ce trebuie: să-i apere pe aceștia de infractori.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Am încheiat lista declarațiilor politice.

## Stimați colegi,

Cu surprindere, am aflat din presă că a început campania electorală. Și nu oricum, ci pe bani europeni.

Liderii PDL au vrut, ca de obicei, să fie în centrul atenției și au profitat de sărbătorile toamnei, organizate din fonduri europene într-un oraș din Moldova, pentru a mima din nou – pentru a câta oară? – generozitatea și grija față de semenii lor. Am putut vedea cu toții relatările din presă care prezentau „grei” ai fostului partid de guvernământ făcând băi de mulțime și împărțind oamenilor sarmale cu ocazia unui festival local pentru care s-au cheltuit, după cum a informat mass-media, aproximativ 50.000 de euro.

Să fie oare pentru că PDL-iștii nu mai au curajul să iasă în lume decât la adăpostul pomenilor electorale sau să fie un reflex dobândit în prea mulții ani de guvernare, acela de a face ce vor cu banul public?

## Stimați colegi,

Mă întreb dacă, în această situație, instituțiile abilitate ale statului se vor sesiza și vor considera că este vorba despre o încercare a acestor politicieni de a obține „foloase nepatrimoniale”, imagine, voturi, așa cum au făcut aceste instituții în alte rânduri, sau, tot ca și altădată, vor da dovadă de partizanat politic și vom avea o nouă probă a faptului că DNA-ul utilizează dubla măsură și face jocuri politice.

E de înțeles că PDL aleargă după voturi, însă e clar că o va face folosind orice mijloace. Dar va înceta PDL să folosească dublul limbaj, va opri demagogia care insultă inteligența noastră și a concetățenilor noștri?

Crede PDL că am uitat cu toții modul în care a fost guvernată această țară, că românii au memorie atât de scurtă încât să fie traduși de aceeași Mărie cu altă pălărie, că

Declarația politică se intitulează „Circul demagogic nu aduce pâine oamenilor de la Oltchim și nici liniștea unei națiuni”.

Stimate doamne senator,

## Stimați domni senatori,

În ultimul timp, am fost cu toții martorii unei mascarade fără precedent și am urmărit, cu stupoare, până unde poate merge acțiunea demagogică și de propagandă populistă a unui jurnalist care deține o televiziune de garsonieră, care își imaginează că poate manevra în interesul propriu destinele a 3.300 de oameni și ale familiilor acestora.

Am văzut senzaționalul unei telenovele marca Dan Diaconescu: depunere de licitație în forță, dispariții misterioase prin Europa în căutare de bani, după ce garanțiile depuse s-au dovedit a fi fără acoperire, plimbări de saci prin fața camerelor de luat vederi cu presupușii bani de achiziție...

Acest scandal generalizat pe toate posturile de televiziune m-a făcut, pentru o clipă, să nu mai realizez că privatizarea Oltchim este o problemă de importanță națională, ci că totul seamănă mai mult cu o nuntă de romi minori, în care chiuiturile, bancnotele aruncate lăutarilor, sclipiciul și mașinile scumpe sunt omniprezente. Un circ de prost gust care, pe lângă latura penală pe care o incumbă, arată, dacă mai este cazul, cum, pentru notorietate politică, unii oamenii cad în penibil și ridicol. Aș fi dorit să spun politicieni, dar acest saltimbanc de Ferentari, lipsit de orice decență sau rezervă, este cel mai dezarmant exemplu de cum ar trebui să devină, pe viitor, un om politic.

Totuși, indiferent care a fost adevărata miză, stimate colege și stimați colegi, am asistat, încă o dată, la o lecție de viață: nu se poate clădi nimic pe durerea și suferința oamenilor, nu se poate manipula la nesfârșit, pentru satisfacerea ambițiilor politice, nu poți genera normalitate și echilibru dacă nu există un fundament solid.

Prin înscenări de dragul ratingului, prin jocuri politice obscure sau prin alăturarea cu personaje controversate de tip milionarii de carton, se creează doar o falsă iluzie a puterii, care, din păcate, nu poate decât să anihileze o judecată dreaptă ce nu ar putea aduce niciun beneficiu oamenilor.

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Legea nr. 151 din 12 iulie 2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate a fost un real succes pentru mine, în calitate de coinițiator. Această lege asigură cadrul legal pentru realizarea detecției active precoce a copiilor cu tulburări din spectrul autist și a diagnosticului de specialitate.

Ministerul Sănătății, în ianuarie 2011, a pus în dezbatere publică normele de aplicare a unei legi prin care tratamentul copiilor care au această boală să fie subvenționat. Astfel, normele prevedeau ca tratamentul medicamentos al copiilor cu autism să fie decontat prin casa județeană de asigurări de sănătate. Părinții copiilor cu autism au cerut și decontarea terapiei. Aici, totul s-a blocat.

Au trecut mai bine de doi ani și nici până la momentul actual nu avem normele prevăzute de art. 9 din Legea nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate, în care se reglementează faptul că: „În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Sănătății și Casa

Națională de Asigurări de Sănătate, cu consultarea Colegiului Medicilor din România și a Colegiului Psihologilor din România, elaborează normele metodologice de aplicare a prezentei legi, care se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.”

Consider că această situație, care trenează de atâta timp, afectează grav identificarea precoce, tratamentul, recuperarea și ameliorarea calității vieții și funcționării sociale a persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate.

În acest sens, solicit și pe această cale luarea măsurilor necesare de către instituțiile implicate, astfel ca legea să poată fi aplicată.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Bat la ușă scumpirile”. Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Săptămâna trecută, am abordat o problemă pe care românii au început să o resimtă în relația cu băncile. „Dacă nu curge, pică!” se intitula declarația mea în care abordam problema clienților fideli care sunt taxați de bănci. Spuneam atunci că băncile își acoperă pierderile din creditele neperformante prin majorarea sau introducerea de comisioane noi pentru clienți. Asta, în condițiile în care la începutul acestui an băncile au mărit comisioanele pentru retragere de numerar și administrare cont pentru persoane fizice.

Permiteți-mi să completez: aceasta nu ar fi ultima sau singura problemă a românilor. Suntem la început de toamnă, ne așteaptă o iarnă grea și din punct de vedere meteorologic, și din punctul de vedere al creșterii prețurilor.

Tot săptămâna trecută, afirmam că Iașiul se află în topul județelor cu cele mai mari datorii către băncile comerciale: circa 373 de milioane de lei și 88 de milioane de euro, sume pe care ieșenii le datorează băncilor la care au făcut credite, iar datoriile cresc pe zi ce trece. Astfel, totalul restanțelor acumulate către instituțiile bancare depășește suma de 170 de milioane de euro. Concret, ieșenii se află în topul cetățenilor cu cele mai mari restanțe către băncile comerciale. O situație a Băncii Naționale a României arată că județul Iași se află în topul regiunilor unde s-au acumulat datorii uriașe la credite. Restanțe de sute de milioane de euro au fost acumulate numai în ultima perioadă a anului. Astfel, Iașiul este pe locul 5 la nivelul țării.

La finalul săptămânii, românii au fost surprinși de o altă veste proastă. Alimentele s-ar putea scumpi chiar și cu 20% în perioada imediat următoare. În ciuda faptului că prețul cărnii de pasăre a crescut față de finalul lunii februarie chiar și cu 1,2 lei, fermierii își doresc ca el să se majoreze cu până la 15%, pentru a nu mai înregistra pierderi. Mărirea prețului la alimente este datorată, în mare parte, scumpirii materiilor prime și creșterii prețurilor la utilități, fapt care va influența în următoarele luni prețul alimentelor vândute în piețele din România.

Declarația politică se intitulează „Nevoia de schimbare”. Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Declarația politică de azi o susțin plecând de la ideea că fiecare dintre noi, în viața de zi cu zi, are nevoie să îmbunătățească, să aducă ceva nou, să schimbe tot ceea ce este vechi și, implicit, învechit cu ceea ce este nou și ne aduce în realitatea pe care o vedem în vecinătăți. Sinonimele schimbării sunt: deviere, evoluție, deplasare, fluctuație, inovație, împărtășire, înlocuire, metamorfoză, modificare, mutare, prefacere, preschimbare, primenire, reformare, (înv.) schimbătură, transformare, tratament, variație. Sunt cuvinte care reflectă, de altfel, faptele noastre atunci când vrem să obținem ceva.

De multe ori, trebuie să învățăm ceva. Chiar învățarea pentru schimbare este un proces continuu, un proces care trebuie să se regăsească în activitățile noastre de zi cu zi. Ea trebuie să aibă loc la nivelul instituțiilor administrației locale și centrale, la nivelul Executivului și Legislativului (Guvern și Parlament), aceasta fiind condiția de bază pentru a crea și genera rezultate pozitive.

Este important ca, în România, procesul de debirocratizare, de percepție a nevoii de schimbare și de promovare a valorilor să se facă concomitent la nivelul instituțiilor și autorităților statului.

Cel mai important lucru pe care trebuie însă să îl înțelegem este faptul că timpul nu stă în loc. Constatăm suficiente exemple în jurul nostru care nu au noțiunea timpului. Nu contează când se rezolvă o problemă și nici cum. Important este ca tot mai mulți oameni să învețe să aplice schimbarea, iar cei care nu o învață să fie schimbați. Nevoia de schimbare există și învățarea pentru schimbare este permanentă. Și pentru că tot spunem că trăim într-o țară democratică, este benefic ca acolo unde oamenii nu se schimbă, să fie schimbați.

Declarația politică este intitulată „USL aplică demagogia tipică unui Guvern de stânga”.

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați invitați,

Multă vreme ne-am întrebat care este strategia Guvernului Ponta, pentru că nu avea nicio logică în actul de guvernare. De curând însă, aceasta a devenit foarte clară, și anume aruncarea în stânga și în dreapta cu promisiuni pentru care nu există bani în buget și ascunderea intențiilor de mărire a taxelor și impozitelor. Ultima dovadă primită este retragerea imediată de pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice a proiectului de creștere a taxelor și impozitelor locale. Înseamnă acest lucru că USL a renunțat? Nicidecum! Înseamnă doar că vor să ascundă realitatea de români.

Victor Ponta minte când spune că nimeni din Guvern și din conducerea Ministerului Finanțelor Publice nu știa de proiectul de creștere a taxelor și impozitelor locale. Mai exact, proiectul a fost elaborat de Direcția generală de Cod fiscal din subordinea domnului Voinea, împreună cu Ministerul Administrației și Internelor, iar publicarea pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice a fost aprobată de ministrul Florin Georgescu. Prin acest proiect, Guvernul obligă primarii din toată țara să crească taxele și impozitele locale cu 16,5% de la 1 ianuarie 2013.

Domnul Ponta minte din nou când spune că această majorare rămâne la latitudinea primarilor. La latitudinea primarilor este mărirea taxelor și impozitelor locale cu până la 20%, prevăzută în Codul de procedură fiscală. Victor Ponta amestecă cele două situații, pentru a ascunde adevărul despre creșterea taxelor și impozitelor locale de anul viitor.

Toată această abrambureală din declarațiile și acțiunile premierului Ponta, începând cu domeniul educației și până la jocul de-a v-ați ascunselea cu legile de pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, ne dă nenumărate dovezi că USL a demarat operațiunea „Marea păcăleală a românilor”, de dragul alegerilor din decembrie, iar ascunderea bugetului pe 2013 este dovada cea mai concludentă dintre toate, pentru că bugetul este momentul adevărului pentru orice Guvern în ce privește finanțele țării.

Declarația politică se intitulează „Educația – un factor de echilibru pentru societate”.

În 1994, UNESCO a inaugurat prima Zi Mondială a Educatorilor, pentru a comemora semnarea, în 1966, a recomandării făcute de UNESCO și Organizația Internațională a Muncii privind condițiile de muncă ale personalului didactic. Această zi se sărbătorește în data de 5 octombrie în peste 200 de țări.

S-au făcut foarte multe schimbări, foarte multe dezbateri și destul de multe analize referitoare la învățământ. Rezultatele nu au fost întotdeauna satisfăcătoare.

Educația este un factor important al formării noastre, fiecare individ educat aducând un plus de valoare societății. Progresul în educație depinde în mare parte de dăruirea și calificarea cadrelor didactice și, desigur, de tehnicile pedagogice folosite de aceștia. De aceea, actul educativ este considerat o profesie, o formă de serviciu public care necesită experți în domeniul educației.

Dar cadrul didactic nu poate face mai mult decât îi permit resursele.

Istoria învățământului românesc gratuit și obligatoriu începe în vremea lui Cuza. Legea instrucțiunii publice din 1864 subliniază separarea școlii de biserică și constituirea unui învățământ public de patru ani, gratuit și obligatoriu pentru elevii cu vârsta între 7 și 12 ani, fără diferențe între sexe. Este de notat faptul că România este printre primele state europene care promovează ideea alfabetizării maselor prin gratuitatea a patru ani de educație, înaintea Italiei (1877), Franței (1882) sau a Angliei (1870). Problema analfabetismului a fost destul de gravă până în perioada interbelică chiar.

Legea din 1864 este completată de legile date de Spiru Haret în privința îmbunătățirii funcționării învățământului secundar (1889) și universitar (1899). Acestea vor rămâne în vigoare până în perioada interbelică.

Cea mai importantă măsură luată, care este în vigoare și astăzi, este organizarea liceului pe secțiile de uman, real (și clasic).

La început, necesarul de profesori a fost asigurat de cadre specializate în universitățile din străinătate. Odată cu dezvoltarea instituțiilor de învățământ superior din țară, ele vor furniza necesarul de oameni specializați. Învățătorii erau recrutați dintre absolvenții de școli primare și gimnazii. Ulterior, vor fi înființate instituții speciale pentru instruirea lor.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Un studiu recent Infopolitic – Fundația Multimedia demonstrează abuzul de putere exercitat de președintele Băsescu la adresa justiției.

Conform studiului, Traian Băsescu a emis peste 4.200 de decrete de schimbare din funcție privind procurori și judecători, adică o medie de circa 50 de decrete pe lună. Acest mod de abordare, practicat de domnul Băsescu, demonstrează ineficacitatea acțiunilor judecătorești și funcționalitatea sistemului juridic. Lipsa de stabilitate în funcție se poate considera a fi una dintre cauzele pentru care funcționarii justiției nu pot tranșa cauze juridice și apelează la celebrul tertip al amânării deciziilor de judecată din diferite motive subiective și, uneori, obiective.

Interesant este faptul că omul, considerat de o serie de oficiali europeni ca cel care a luat decizii în transformarea justiției românești, este, de fapt, actorul politic care a subordonat justiția politicului. Numărul decretelor de schimbare a personalului din sistemul judiciar din timpul mandatului lui Traian Băsescu este cel mai mare din istoria postdecembristă a președinților României. În cele două mandate ale sale, președintele în funcție a schimbat sau a numit 4.286 de procurori și judecători, dintre care aproape 3.000 de magistrați au fost schimbați în primul mandat prezidențial.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Nu critic faptul că șeful statului a schimbat personalul din justiția românească, poate era necesar pentru o mai bună transparență în anumite sectoare, dar modul, jocurile de culise întreprinse și felul mediatizat în care domnul Băsescu a luat aceste decizii amintesc de autoritarismul și demagogia liderilor politici din America Latină și din țările africane în curs de dezvoltare.

Un filozof contemporan spunea că „cine controlează justiția conduce o țară”. Se pare că actualul șef al statului se folosește excesiv de acest control, iar partidul său de suflet, PDL-ul, nu reacționează la încălcările statului de drept pe care le realizează „Il Duce de Cotroceni”.

## Stimați colegi,

Să nu uitați niciodată că „puterea corupe, iar puterea absolută corupe în mod absolut”, cum spunea Winston Churchill la un moment dat, iar faptele lui Traian Băsescu din cele două mandate ale sale demonstrează acest adevăr.

Declarația politică se intitulează „Românii și România au nevoie de soluții. Necesitatea unui Cod deontologic al parlamentarului”.

„Democrația nu este atât o formă de guvernare, cât un set de principii” – Thomas Woodrow Wilson, al 28-lea președinte al Statelor Unite ale Americii între 1913–1921.

Numeroasele incompatibilități și acte de corupție sesizate în rândul parlamentarilor impun cu necesitate adoptarea unui Cod etic/deontologic pentru aceștia.

Codul deontologic al parlamentarului ar trebui să se constituie într-o sinteză de principii și standarde etice de exercitare a acestei nobile profesii, să fie un compendiu de bune practici în diverse situații care se impun și ar trebui să conțină reguli de comportament și atitudine, precum și proceduri reformatoare privind ridicarea imunității parlamentarilor în anumite cazuri.

Parlamentarii înșiși trebuie să arate că „nimeni și nimic nu sunt mai presus de lege” prin exemplul propriu, respectând cele mai înalte standarde de integritate, în calitatea lor de înalți demnitari ai țării.

Un stat democratic nu poate exista fără un set de principii care dau calitate democrației în sine și integritate puterilor statului. Un stat puternic este guvernat de oameni puternici care nu cunosc minciuna, corupția, violența ori nedreptatea.

Mereu în atenția societății civile, a presei, a instituțiilor publice, parlamentarii trebuie să respecte regulile profesiei lor. De aceea, acest Cod deontologic trebuie să se constituie într-o bază consensuală pentru menținerea unei atitudini colective împotriva oricăror comportamente care încalcă principiile eticii profesionale.

Pe lângă valoarea sa normativă, Codul deontologic are rolul de a orienta și regla acele activități ale parlamentarilor în sfera profesională, fără însă a trece cu vederea viața privată.

Parlamentarul este persoană publică cu atribuțiuni înalte în stat. Probitatea sa morală poate avea repercusiuni majore asupra Parlamentului, asupra percepției celor trei puteri în stat, asupra relațiilor internaționale și asupra imaginii țării noastre în afară. De aceea, comportamentul parlamentarului în viața privată nu trebuie să aducă prejudicii acestei profesii, nu trebuie să ridice vreo îndoială asupra capacității sale de a-și asuma și îndeplini responsabilitățile profesionale ce-i revin. Întreaga sa activitate trebuie să aibă la bază principii morale de necontestat.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului.

Vă anunț că din totalul de 122 de senatori și-au înregistrat prezența 70. Așadar, cvorumul legal de lucru este îndeplinit.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Valentin Calcan și Alexandru Pereș.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?

Dacă nu sunt,

Ceva nu merge.

Supun încă o dată votului dumneavoastră ordinea de zi.

Sunt comentarii în legătură cu programul de lucru de astăzi?

Dacă nu sunt,

Reamintesc că astăzi, la ora 15.30, este ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților.

- Începem dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în

- ordinea de zi.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, reexaminare.

Îl invit pe reprezentantul Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului, domnul președinte Mîrza.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Un raport suplimentar de respingere a proiectului de lege și de admitere a cererii de reexaminare.

O lege ordinară.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Guvernului, domnul Radu Ghidău, vicepreședinte AVAS.

Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deși societățile în cauză nu sunt în portofoliul nostru, susținem raportul de respingere al comisiei.

Deci suntem pentru respingere.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă pentru următoarele rațiuni:

În primul rând, compoziția obiectivelor este eterogenă, pune alături de unele monumente aflate în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, cu un regim special de administrare, și alte situri, acele monumente, să spunem așa, obișnuite, desigur, de mare importanță, dar cu alt regim de protecție.

Constituie, prin art. 3 al propunerii legislative, o dublare a prevederilor referitoare la zonele de interes arheologic prioritar, așa cum sunt ele definite prin Ordonanța Guvernului nr. 43/2000.

Suprapune un sistem de gestiune nou-introdus și comitetul de coordonare propus peste un sistem de gestiune instituit deja prin Hotărârea Guvernului nr. 1.268/2010, emisă în baza Ordonanței Guvernului nr. 47/2000, și, nu în ultimul rând, nu ia în seamă faptul că pe teritoriul acestor obiective se găsesc ample terenuri gestionate de „Romsilva” și, prin urmare, nu este menționată și responsabilitatea Ministerului Mediului și Pădurilor.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru declararea de rezervație arheologică și bun de utilitate publică de interes național a unor zone din teritoriul localităților Sarmizegetusa, Mintia–Vețel și a Complexului cetăților dacice din Munții Orăștiei – Costești–Cetățuie; Cetățuia Înaltă; Ciocuța; Costești–Blidaru; Faieragu; Vârful lui Hulpe; Fețele Alba; Grădiștea Muncelului; Piatra Roșie – județul Hunedoara.

Din partea inițiatorilor, dorește cineva?

Dacă nu, dau cuvântul, din partea Guvernului, domnului secretar de stat Sergiu Nistor.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Microfonul 10.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, domnul președinte Sergiu Nicolaescu.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri, din partea Consiliului Legislativ.

Guvernul și-a exprimat puncte de vedere nefavorabile.

Amintesc faptul că Parlamentul a respins, în anii 2003, 2004 și 2009, trei inițiative legislative pe aceeași temă.

Având în vedere acest fapt, punctul de vedere nefavorabil al Guvernului și avizul negativ al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, în urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, raport de respingere.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supun plenului Senatului spre dezbatere raportul de respingere.

Vă reamintesc că este lege ordinară.

Mulțumesc.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/19.X.2012

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

Domnule președinte, Stimate colege, Stimați colegi,

Este evident faptul că proiectul pe care îl discutăm nu întrunește condițiile – cel puțin în forma în care este redactat – și cred că Guvernul, din acest punct de vedere, are dreptate. Comisiile au dreptate când spun că în această variantă proiectul nu este operațional.

Îmi aduc aminte, în 2009, când am sugerat coaliției de atunci ca denumirea Ministerului Culturii și Cultelor să fie întregită cu titulatura actuală, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național. Și chiar dacă acest proiect este poate insuficient de cizelat, insuficient de practic, insuficient de coerent, este pe subiectul unei extraordinar de precare atenții a statului român, a autorităților locale și, în general, a publicului nostru față de lucrurile care reprezintă vatra identității noastre naționale.

Nu cred că există multe locuri în țară care să fie într-un spațiu atât de compact, cum este cazul județului Hunedoara și al lucrurilor care au fost menționate în aceste locuri, zone atât de importante pentru ceea ce reprezentăm noi drept cod genetic național. De acolo ne tragem.

Și vreau să fac un apel către Guvern, către Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, către Ministerul Finanțelor Publice, către autoritățile locale, chiar către Senat – deși suntem într-o fază avansată spre următorul Parlament, următorul Senat – să nu considerăm că respingerea acestei propuneri legislative înseamnă închiderea unui subiect care este vital pentru supraviețuirea noastră ca identitate culturală și ca națiune.

Este o zonă care nu a beneficiat de atenție. Cum credeți că ne vor respecta alții, dacă noi nu suntem capabili să ne protejăm propriile noastre elemente de identitate națională? Și sunt altele în restul țării.

De aceea, rugămintea mea – sunt convins că și a domnului președinte Antonescu, și a celorlalți colegi, indiferent de culoarea politică – este ca, poate în proiectul de buget pe 2013, aceasta este propunerea mea concretă, stimați colegi din Guvern, să veniți – poate nu pentru tot, nu sunt bani pentru tot și toate în același timp, dar măcar pentru lucrurile care sunt fundamentale pentru identitatea noastră națională –, să veniți cu un proiect de buget și vă asigur că cel puțin eu – și cred că toți oamenii care sunt de bunăcredință în acest Parlament, în acest Senat – vă voi susține.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dau cuvântul domnului senator Dumitru Oprea.

După pledoaria domnului senator Geoană, nicicum nu pot gândi ca intervenția mea să schimbe votul, dar, ca român, mă simt foarte apăsat dacă o astfel de propunere legislativă ar avea asupra ei un vot negativ dat de Senatul României. Aș prefera să fim bârfiți că s-a dus în zona tacită, decât că noi am zis nu readucerii istoriei neamului în prim-plan.

Englezii se mândresc cu istoria altora. Orice nume de localitate din Anglia care se finalizează cu „chester” înseamnă un moment de ocupație romană, însemnând „castru”. Iar noi, care avem vestigii ale istoriei strămoșilor noștri, le ducem în zona asta, că nu e pe hotărârea de Guvern, că nu e pe ordonanța nu știu care și că ar mai fi „Romsilva” care a fost înaintea dacilor și care are preemțiune asupra arheologiei neamului.

Este jenant, reprezentanți ai Guvernului!

Vă rog frumos, măcar din respect față de...

Nu ridicați mâna, că mă obligați să spun lucruri mai dure!

Deci ceea ce invocați dumneavoastră aici, vizavi de istoria neamului, este jenant. Nu vă acoperiți cu hârțoage! Noi suntem obligați să descoperim vestigii istorice. Este vorba despre un complex de cetăți dacice care, dacă pe ici pe colo mai au niște urme de codri, nu aceștia ar trebui să fie dominanți. Dezvoltarea economică în zonă ar putea să fie grefată exact pe aceste vestigii.

Luați istoria orașului Xi’an din China, care a adunat toate dinastiile. Și în Xi’an este pelerinaj de 50-60 de ani și va fi pentru sute de ani. De ce? Că au descoperit istoria.

Vă rog frumos, încercați să judecați cu sufletul, și nu cu birocrația, iar propunerile făcute de către colegii noștri cred că ar trebui să fie lăsate să ajungă îndeosebi la Camera Deputaților, unde cred că nici cu mâna tremurândă nu ar vota împotrivă. Și poate n-ar vota împotrivă. Și poate că, așa cum a spus domnul senator Geoană, un astfel de subiect nu trebuie respins. Trebuie tratat cumva, cu mai multă atenție și, probabil, să primească un vot pe care îl merită istoria neamului.

Vă mulțumesc. Are cuvântul domnul senator Greblă. Microfonul 4.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

N-aș fi vrut să iau cuvântul, pentru că lucrurile mi se păreau foarte clare, iar distinsul nostru coleg, domnul senator Geoană, cred că a punctat și valențele juridice ale proiectului de lege, dar și necesitatea de a da o mai mare importanță istoriei vechi a acestei țări.

Am luat cuvântul pentru a spune unor colegi, unui coleg, că nu suntem în campanie electorală, aici, în Senatul României. Dacă tot a amintit de China, pot să-i spun că este un proverb foarte înțelept în China, care zice: „Vedeți că pantoful este în celălalt picior.”

Proiectul acesta de lege nu poate fi adoptat, pentru că nu este în tiparele legii și nu este în acord cu celelalte acte normative care tind să protejeze patrimoniul național.

În rest, toți cei de aici, din sală, suntem de acord că mai ales inima românismului trebuie păstrată cu sfințenie și cu toții trebuie să facem în așa fel încât să determinăm autoritățile centrale, autoritățile locale, cetățenii, cu toții să acordăm, fiecare pe competențele și puterile noastre, o mai mare atenție păstrării, valorificării, punerii în valoare a acestui tezaur inestimabil al poporului român.

Dar de aici și până la a face element de campanie electorală ieftină din intervenții care n-au nimic nici cu ce a spus reprezentantul Guvernului, nici cu constatările corecte ale Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă e cale lungă, motiv pentru care mă alătur celor care ar vrea ca, în Senatul României, să fie dezbateri adevărate, oneste și preocupare pentru mai binele acestei țări, dar nu prin declarații populiste, ci prin acțiune concretă, temeinică, competentă, serioasă, demnă, zi de zi.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul, din nou, domnul senator Dumitru Oprea.

Probabil că hoțul strigă: „Hoții!” sau cei care vorbesc despre campanii electorale, toată viața, au respectat istoria țării, cultura țării numai în campanie. Eu nu am treabă cu o astfel de trimitere, pentru că vin dintr-un mediu academic și cultural care dă Europei lecții de istorie.

Cucuteniul este de zece mii de ani, și nu este de două mii de ani, Universitatea din Iași a realizat simulări ale comunei primitive în zona Cucuteni și Târgu-Frumos, distinse coleg, iar pe atunci nu făceam politică și probabil că nu eram învinuit că sunt în campanie electorală din motivul acesta, dar istoria adevărată zace pe teritoriul României și în Moldova, și în Dobrogea, și în zona Sarmizegetusa, pe care aș vrea să le protejăm.

Ce explicații aveți că, în 2003, arheologia nu a dominat birocrația, că în 2004, la fel, că în 2009, la fel, că în 2012, la fel?

Nu vă apărați cu lucruri ieftine!

Domnul secretar de stat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori întâi să-i spun domnului senator Mircea Geoană că este evident că problema nu se rezumă și nu se va încheia odată cu această dezbatere din Senat.

Aș dori să spun că, în programul actualului Guvern – și, desigur, sper că și al celui viitor –, această problemă este reținută. În actualul Program de guvernare, reglementarea problemei gestiunii și administrării siturilor din patrimoniul mondial din zona Sarmizegetusa este cuprinsă ca măsură prioritară.

Aș vrea să spun că suntem pe circuitul avizării unui act normativ care face să se dea o directă responsabilitate Consiliului Județean Hunedoara pentru aceste teritorii, astfel încât să poată să-și exercite atribuțiile de autoritate administrativă.

Din perspectiva financiară, în bugetul acestui an au fost prevăzute sume importante, este vorba despre 6 milioane de lei, pentru cercetări la Sarmizegetusa.

Desigur că această preocupare va continua și va fi o propunere pentru bugetul următor.

În ceea ce privește observațiile critice la adresa poziției Guvernului, de nesusținere, aș dori să spun că există un mecanism de gestiune a siturilor de patrimoniu mondial. Este cel mai avansat sistem de gestiune, impus de Convenția de la Paris din 1972.

Ceea ce am spus eu...

Poziția Guvernului este de împotrivire, pentru că pe acest mecanism se așază un alt mecanism, care nu poate să-l înlocuiască pe primul și care nu va face decât să încurce lucrurile.

Iar în ceea ce privește administrarea protecției mediului, să nu uităm că în zona Sarmizegetusa Regia avem un parc natural protejat de legislația europeană, care este la fel de obligatoriu de respectat ca și cea de protecție a monumentelor.

De aceea, spuneam că în propunerea legislativă ar fi trebuit să se ia în calcul și prezența Ministerului Mediului și Pădurilor.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și, desigur, are cuvântul domnul senator Dumitru Oprea.

Dar să știți că m-a ajutat Guvernul, în cazul ăsta, să fac trimitere la actul de guvernare.

Ați dus în derizoriu și în Programul de guvernare de numai șase luni – de numai șase luni, că ăsta era actul de guvernare al dumneavoastră – problema strategiei vizând arheologia, vizând locurile, siturile istorice ale neamului. Poate că lucrul ăsta trebuia să-l taxăm mai de mult. Pagini întregi ați dus în derizoriu cu istoria unor astfel de locuri, prinzându-le într-un act de guvernare de șase luni. Noi ar trebui să vorbim despre strategii pe zeci și sute de ani și atunci, da, ați fi avut dreptate. Dar că există o hibă în tehnica legislativă, de acord...

Eu mă refeream la tratamentul aplicat unor astfel de locuri.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții,

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2012 privind unele măsuri în domeniul cultural.

Din partea inițiatorilor, dau cuvântul domnului secretar de stat Sergiu Nistor.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum se știe, Ordonanța de urgență a Guvernului privind unele măsuri în domeniul cultural a fost menită să pună în acord Legea privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român cu prevederile Constituției, respectiv cele care spun că instituțiile sunt sub control parlamentar atunci când nu sunt în subordinea ministerelor sau a Guvernului.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, senatorul Sergiu Nicolaescu.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege a fost luat în dezbatere de Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă în prezența domnului președinte Andrei Marga și a

reprezentanților Ministerului Culturii și Patrimoniului Național și ai Ministerului Afacerilor Externe.

S-a depus o serie de amendamente la proiectul de lege, care au fost dezbătute de membrii comisiei și adoptate cu majoritate de voturi.

De asemenea, comisia a formulat unele amendamente, la propunerea conducerii Institutului Cultural Român.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă nu sunt intervenții,

Da...

Vă rog, o secundă.

Vă rog, doamnă senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș propune să mergem tot pe votul de luni după-amiază pentru legile organice.

Iată o propunere căreia este greu să i ne împotrivim. Mergem luni. Bun.

Mulțumesc.

Vom da votul luni.

## Stimați colegi,

Înainte de a trece la punctul 5, profit de masiva prezență în sală – a dumneavoastră și a mea – ca să vă reamintesc faptul că, în conformitate cu programul pe care l-am votat, mâine, la ora 12.00, va avea loc o ședință a plenului Senatului de comemorare a Holocaustului.

Am avut, în legătură cu fixarea datei acestei ședințe, mai multe variante. Am încercat o variantă, poate mai bună pentru noi, astăzi, dar nu s-a putut. Ședința va avea loc mâine.

Rugămintea mea este să facem tot posibilul să asigurăm o prezență rezonabilă și, de asemenea, rog grupurile parlamentare să desemneze cel puțin câte un vorbitor la această ședință, repet, de comemorare, la care vor fi prezenți ambasadori ai unor state importante și, de asemenea, reprezentanți ai comunității și federațiilor evreiești din țară și din străinătate.

## Mulțumesc.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital.

Inițiator, Ministerul Finanțelor Publice, domnul președinte Ghizdeanu.

Domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Ovidiu Marian.

Vă rog, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rugăm să aprobați retrimiterea la comisie pentru raport suplimentar, întrucât au apărut elemente pe care vrem să le rediscutăm în cadrul comisiei.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian David:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul ședinței comisiei și în urma analizei punctului de vedere primit, precum și a observațiilor cuprinse în avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, comisia a aprobat propunerile din cele două documente privind completarea actului normativ sus-menționat, în sensul includerii unor dispoziții care să asigure corelarea cu dispozițiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și posibilitatea legală pentru detașarea personalului Ministerului Apărării Naționale în cadrul organismelor și organizațiilor internaționale.

Astfel, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a aprobat, cu unanimitate de voturi, să supună votului plenului Senatului un raport de admitere, cu amendamentele care se regăsesc în anexa prezentului raport.

Precizez că propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Bun.

Dacă nu sunt intervenții,

Mulțumesc.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Din partea inițiatorilor...

Din partea Ministerului Apărării Naționale, domnul secretar de stat Dan Tătaru.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la scrisoarea cerută de domnul Cristian David, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, vă comunicăm faptul că Ministerul Apărării Naționale nu susține includerea tuturor militarilor în categoria cadrelor militare.

În subsidiar, precizăm faptul că aspectele reglementate de inițiatori implică resurse financiare aferente drepturilor de care au beneficiat cei incluși în categoria respectivă.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul președinte Cristian David.

Mulțumesc.

O votăm luni sau acum? Luni.

La punctul 7 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

Inițiatori, domnii senatori Banias, Ghișe și Șerban Rădulescu.

Din partea inițiatorilor, dorește cineva o intervenție?

Dacă nu, punctul de vedere al Guvernului, prin Ministerul Justiției, domnul secretar de stat Florin Moțiu.

Vă rog, microfonul 8.

## **Domnul Florin Aurel Moțiu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

În prezent, la nivelul Ministerului Justiției se lucrează la Codul insolvenței, care va fi gata până la sfârșitul lunii martie anul viitor, și, de aceea, toate aspectele care sunt legate de întreaga procedură a insolvenței vor fi cuprinse în acest cod. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Comisiei economice, industrii și servicii.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere avizul negativ al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții?

Propunerea legislativă a fost respinsă.

La punctul 8 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind exploatarea resurselor naturale cu conținuturi de metale prețioase ale României.

Din partea inițiatorilor, dorește cineva? Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Solicit plenului un vot de reîntoarcere la comisie, având în vedere că, săptămâna trecută, din cauza modificării programului nostru în plen, ședința comisiei s-a ținut la altă oră decât cea la care a fost programată și, practic, propunerea legislativă n-a fost dezbătută în comisie.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt alte intervenții,

Am epuizat lista propunerilor legislative. Urmează voturile finale.

Domnul senator Ilie Sârbu.

Domnule președinte,

Aș face propunerea ca voturile finale să le dăm luni, așa cum a propus colega noastră Doina Silistru pentru una dintre legile organice.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Forța cutumiară a acestei propuneri este impresionantă.

Dacă nu sunt împotriviri, convenim, atunci, voturile finale pentru luni și, în aceste condiții, constatăm...

Cu 49 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 5 abțineri, propunerea a fost aprobată.

Vom da voturile finale luni și, în aceste condiții, constatând epuizarea ordinii de zi până la voturi finale, declar încheiată ședința Senatului de astăzi, 9 octombrie 2012.

Mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|592568]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 95/19.X.2012 conține 16 pagini.**

Prețul: 24,00 lei