Suntem astăzi aici pentru a dezbate cele mai importante proiecte de lege care privesc evoluția României în anul 2014 și care trasează coordonatele macroeconomice în anii următori: Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Este o dezbatere care, așa cum se întâmplă în țările democratice și civilizate, trebuie să fie un model de seriozitate, responsabilitate și profesionalism. Iar noi, parlamentarii, suntem chemați să răspundem acestei provocări în susținerea punctelor noastre de vedere, indiferent că suntem în opoziție sau la putere.
Dezbaterea bugetului de stat este un moment așteptat, în care puterea și opoziția se pot înfrunta ideologic, susținând sau criticând, cu argumente credibile, cele două proiecte aduse în discuție. Din păcate, în cadrul Comisiilor reunite pentru buget, finanțe și bănci, sesizate în fond, lucrurile nu s-au încadrat în parametrii normali de dialog și de abordare constructivă.
Opoziția a preferat, ca și anul trecut, să trateze Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat în mod demagogic și populist, cu fundamentarea incorectă a amendamentelor propuse, cu suplimentări de venituri nerealiste, fără viziune doctrinară și fără soluții, dovedind în continuare aceeași aroganță în fața colegilor și dispreț față de români. Ne-am obișnuit ca opoziția să se preteze la acest joc mediatic, în speranța că astfel poate șterge cu buretele efectele propriei guvernări dezastruoase din perioada 2009–2012.
Sunt colegi din Partidul Democrat în sală care au contribuit decisiv la această situație prin tăierea salariilor românilor cu 25%, reducerea ajutoarelor și indemnizaților pentru mame cu 15%, falimentarea a peste 200.000 de firme și mărirea TVA-ului de la 19% la 24%.
Nimeni din această țară nu mai dorește să beneficieze de pe urma acestor măsuri, așa cum România nu mai dorește să retrăiască coșmarul economic din acea perioadă. Parlamentarii PDL au uitat acest lucru și au devenit foarte vocali, chiar grijulii cu românii, încercând să dea lecții de management, eficiență și bună administrare a veniturilor bugetului de stat.
Pe fondul acestei prestații nedemne a opoziției, în cadrul Comisiilor reunite pentru buget, finanțe și bănci a mai avut loc o premieră neplăcută și nedorită. Administrația Prezidențială, ordonator principal de credite, nu s-a prezentat, poate chiar la sugestia neinspirată a unor lideri PDL, în fața acestor două comisii pentru a-și susține bugetul pe anul 2014, situație fără precedent, după știința mea, cel puțin din 2004, de când sunt membru al Comisiei pentru buget, finanțe din Camera Deputaților.
Este o altă dovadă de discreditare a rolului Parlamentului de către Administrația Prezidențială. Este o mostră de dispreț față de cea mai însemnată dezbatere anuală a țării și față de cetățeni, cei care plătesc din propriile buzunare aparatul de lucru de la Cotroceni, în frunte cu Președinția.
Liderii PDL și președintele Băsescu sunt o apă și-un pământ când e vorba de Legea bugetului de stat și de respectul cuvenit pentru această dezbatere din cadrul Parlamentului, forul legislativ principal al fundamentului oricărei societăți democratice. Așchia nu sare departe de trunchi, iar prin asemenea comportamente președintele Băsescu și PDL dovedesc că nu și-au spus deloc adio, ci au rămas parte a aceluiași trunchi scorburos și îmbătrânit, care a făcut doar umbră în jurul său și nimic nu a rodit pentru binele românilor.
## Stimați colegi,
Orice analiză a actualei prestații guvernamentale, a obiectivelor asumate în domeniul financiar-bugetar prin Legea bugetului de stat trebuie să aibă în vedere, în primul rând, provocările și constrângerile economice românești, după guvernarea din perioada 2009–2011, care nu a excelat în domeniul economic și care nu a găsit cel mai bun răspuns la criza economico-financiară care a afectat și România.
Într-o guvernare bazată pe austeritate, susținută pe spatele românilor, pe care PDL le-a livrat-o timp de trei ani și jumătate, în ceea ce propune acum guvernarea USL există o diferență fundamentală, care depășește granițele ideologice.
Guvernarea PDL a reușit doar să implementeze sărăcia, lăsând moștenire mai multe datorii decât beneficii. Nu a fost uitată nicio categorie socioprofesională. Mai mult, PDL a creat nedreptatea socială și a crescut inegalitățile prin antagonizarea claselor sociale. S-a ajuns la o isterie națională, în care pensionarii erau principalii vinovați și trebuiau eliminați pe cale naturală din sistem, doctorii erau trimiși să profeseze în afara țării, iar bugetarii erau dușmanii de clasă ai celor din mediul privat.
Din 2012 încoace, Guvernul USL le propune românilor un alt model bugetar, axat pe transparență, echitate și onorarea promisiunilor asumate. Actuala guvernare a început să aplice angajamentele din opoziție, în primul rând, prin măsurile reparatorii privind salariile și pensiile, concomitent cu respectarea angajamentelor internaționale, a obligațiilor dure și a constrângerilor rezultate din perioada 2009–2011.
Acum, la aproape 20 de luni de la preluarea mandatului, USL dovedește că s-a ținut de cuvânt. În 2012, în doar șase luni de la preluarea guvernării, USL a stopat risipa din banul public și a identificat resursele necesare pentru reîntregirea salariilor bugetarilor, pentru restituirea celor 5,5% rețineri ilegale ale pensionarilor pentru contribuția la sănătate, precum și pentru aplicarea Legii unitare a pensiilor, care prevedea indexarea anuală a acestora cu rata inflației.
Aplicarea acestor măsuri a însemnat un efort bugetar pe care ni l-am asumat și în 2013. Astfel, am asigurat plata salariilor reîntregite cu 15% pentru bugetari și plata restanțelor către pensionari pentru cele 5,5% reținute ilegal.
De la 1 ianuarie 2013, pentru prima dată de la adoptarea Legii unitare a pensiilor, pe care PDL a fraudat-o la vot în 2010, milioane de pensionari au primit pensiile indexate cu 4%, o cheltuială suplimentară față de 2012 de 500 de milioane de euro. Am reparat astfel o nedreptate enormă făcută pensionarilor, care în cei trei ani de guvernare ai PDL au fost umiliți și mințiți, fiind nevoiți să trăiască sub pragul de subzistență.
Bugetul pe 2013 a inclus și suma de 900 de milioane de lei, reprezentând tranșa cu 10% din titlurile executorii obținute de personalul bugetar, având ca obiect drepturi de natură salarială, în urma proceselor din timpul guvernării PDL. Am prevăzut aceste fonduri pentru că am stopat jaful din banii publici făcut cu nerușinare de PDL și clientela sa politică. USL a debranșat de la bugetul de stat contractele „băieților deștepți” și a stopat alocarea discreționară și abuzivă a resurselor bugetare.
În plan economic, USL a adoptat un set de măsuri cu scopul de a sprijini mediul de afaceri. Plata TVA la încasare a devenit o realitate, ca și reducerea TVA de la 24% la 9% la produsele de panificație, măsură ce se aplică de la 1 septembrie, cu efectele benefice în scăderea prețului pentru consumatori și pentru combaterea evaziunii fiscale.
Pachetul nostru de măsuri pentru relansarea sectorului privat a cuprins un mixt de politici proactive, în sensul descătușării potențialului economic al României. Astfel, în 2013, aproximativ 900.000 de angajați din sistemul privat au beneficiat de creșterea salarială, un minimum de 15%, în trepte: 750 de lei de la 1 ianuarie și 800 de lei de la 1 iunie.
Astfel, obiectivele politicii bugetare din 2013 au fost îndeplinite de guvernarea USL. Cheltuielile au crescut cu 14 miliarde de lei față de 2012, stimulând procesul de creștere economică de la 1,6% la 2,7%. Au fost plătite arieratele în sănătate, în valoare de 2,6 miliarde de lei, și la autoritățile locale în cuantum de un miliard. Salariile bugetarilor au crescut cu 15% pentru 1,2 milioane de beneficiari și salariul minim a crescut cu 15% pentru 690.000 de beneficiari. A crescut venitul minim garantat al 210.000 de beneficiari. Pentru prima dată după trei ani au crescut și pensiile a 5,5 milioane de beneficiari. Inflația a scăzut de la 4,95% în 2012 la 1,8% în acest an. Deficitul a continuat să scadă, de la 3% din PIB la 2,6% din PIB _. (Discuții în sală.)_
Salariul minim brut va fi majorat anul viitor în două etape, respectiv de la 800 de lei în prezent la 850 de lei, începând cu 1 ianuarie, și la 900 de lei de la 1 iulie.
În prima etapă, respectiv din 1 ianuarie 2014, va beneficia de majorarea salariului de bază minim brut un număr de 804.255 de salariați, dintre care 238.143 din sectorul bugetar și 566.112 din sectorul concurențial. În cea de-a doua etapă, respectiv 1 iulie 2014, vor beneficia de creșterea salariului de bază minim brut pe țară 966.405 salariați, dintre care 281.542 de bugetari și 684.863 din mediul privat.
Numărul mediu de salariați va ajunge la 4,57 de milioane de persoane, de la 4,51 de milioane de angajați în 2013, cu o creștere de 60.000 de locuri.
În anul 2014, pensiile vor fi indexate, potrivit legii, cu 3,76%, fiind pentru al doilea an consecutiv când se întâmplă acest lucru, după ce guvernarea PDL le-a înghețat timp de trei ani la nivelul anului 2009.
În ceea ce privește salariile, este prevăzută o majorare salarială de 10% pentru cadrele didactice din sistemul preuniversitar și universitar cu o vechime de până la șase ani, procent cu care se majorează subvențiile pentru cămine. Acordarea unei burse în valoare de 670 de lei pentru medicii
rezidenți și pentru farmaciști este prevăzută, de asemenea, în buget, ambele măsuri salariale fiind angajamente asumate de către USL în opoziție.
300 de milioane de euro din fondul european vor fi realocate, de la alte programe, pentru lucrări de infrastructură în școli și, în plus, în 2014, statul plătește 2,06 miliarde de lei titluri executorii salariale, din care 1,06 miliarde pentru învățământul preuniversitar și universitar.
Bugetul de stat este unul realist, care alocă sumele necesare atât pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare a pensiilor, a salariilor din educație și sănătate, cât și pentru investiții și cofinanțarea programelor din fonduri europene.
Cheltuielile de investiții pentru anul 2014 sunt în sumă de 40 de miliarde de lei, 6% din PIB, accentul fiind mutat pe fondurile europene. Trebuie să înțelegem că nu vom dezvolta niciodată România doar din fonduri de la bugetul de stat. Ca atare, ținta noastră este asigurarea cofinanțării crescute și a atragerii unei rate de absorbție de 100% a fondurilor structurale și de coeziune nerambursabile, până la sfârșitul anului 2015.
Bugetul pe anul 2014 este construit astfel încât să stimuleze creșterea economică bazată pe investiții.
Cota unică se va menține la nivelul de 16%. Vom reduce CAS-ul cu 5 puncte procentuale de la 1 iulie, vom continua procesul de stimulare a mediului de afaceri prin scheme de garanții de stat, ajutoare de stat, mai ales pentru sectorul IMM-urilor.
Vom continua să sprijinim producătorii agricoli. TVA-ul va rămâne redus la 9% pentru produsele de panificație. Vom analiza impactul privind aplicarea acestei măsuri și la alte categorii de produse.
Vor crește investițiile publice în bugetul de stat pe anul 2014, fiind incluse 21 de proiecte care vor fi finanțate cu prioritate din fonduri europene nerambursabile, fonduri rambursabile de la bugetul de stat și alte patru proiecte care vor fi finanțate integral de la bugetul de stat, toate cu o valoare mai mare de 100 de milioane de lei.
Stimați colegi,
Diferența dintre guvernarea PDL și guvernarea USL este evidentă și reiese din Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2014. În timp ce principala preocupare a colegilor democratliberali a fost îmbogățirea clientelei politice pe spinarea românilor, principala noastră grijă este aceea de a oferi un sprijin real pentru români și pentru relansarea economică.
Ca atare, PNL susține acest proiect de buget, ce va permite continuarea proiectului USL pentru România și cetățenii săi, un proiect responsabil de care depind dezvoltarea economică și bunăstarea acestei țări. Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.