Ședință comună a Camerelor

Ședință comună a Camerelor · Camera Deputaților · 3 decembrie 2013 · monitorul.ai

a Alimentelor – 4 minute; Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor – 3 minute; Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor – 3 minute; Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat – 3 minute; Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării – 3 minute; Agenția Națională de Presă ROMPRES-AGERPRES – 3 minute; Institutul Cultural Român – 6 minute; Societatea Română de Radiodifuziune – 4 minute; Societatea Română de Televiziune – 8 minute; Consiliul Superior al Magistraturii –

3 minute; Autoritatea Electorală Permanentă – 3 minute; Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 3 minute; Consiliul Economic și Social – 3 minute; Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor – 3 minute; Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 3 minute; Ministerul Fondurilor Europene – 3 minute; Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților – 4 minute; Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni generale – 5 minute; anexa nr. 4 – Sume defalcate, din TVA, bineînțeles, pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor, pe anul 2014, și estimări pentru anii 2015, 2016, 2017 – 14 minute; anexa nr. 5 – 5 minute; anexa nr. 6 – 10 minute; anexa nr. 7 – 80 de minute; anexa nr. 8 – 4 minute; anexa nr. 9 – 4 minute; anexa nr. 10 – 4 minute. Total: 20 de ore.

La Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2014 – 20 de minute.

Pentru operativitate, ca și la bugetele anterioare, în baza prevederilor regulamentare ale celor două Camere, la dezbaterea amendamentelor vor fi folosite cele trei microfoane care sunt în sală, precum și un microfon instalat la reprezentantul Guvernului și unul la reprezentantul comisiilor pentru buget.

După epuizarea timpului alocat, președintele de ședință anunță epuizarea acestui timp și blochează microfonul.

- Dacă sunt comentarii cu privire la această procedură? Nu sunt.

Valeriu Ștefan Zgonea

#7852

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Secretarii, vă rog frumos, îmi cer scuze. 309 voturi pentru. Abțineri? Nu sunt.

- Voturi împotrivă? Te rog frumos să numeri. Vezi că ai și în stânga, la PP-DD. 35 plus 15, 50 de voturi împotrivă.

Cu majoritatea voturilor, procedura de dezbatere a fost aprobată.

Înainte de a da cuvântul pentru prezentarea proiectului de lege, îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să comunice secretarilor de ședință numele deputaților și ale senatorilor care vor interveni la dezbateri generale pe timpul pe care dumneavoastră îl aveți alocat.

Pentru prezentarea Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2014 îl invit la tribună pe prim-ministrul României, domnul Victor Viorel Ponta.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

## **Domnul Victor Viorel Ponta** _– prim-ministrul_

## _Guvernului României_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Încă o dată doresc să vă spun „La mulți ani!” de Ziua Națională și să urez României și Parlamentului României un an 2014 mai unit și mai bun decât cel care se încheie.

Mă aflu în fața dumneavoastră pentru a face o scurtă prezentare a unei legi esențiale pentru funcționarea oricărei țări democratice – Legea bugetului de stat și, evident, și Legea bugetului asigurărilor sociale.

Bugetul reflectă realitatea economică și socială din acest moment din România și, de asemenea, concepția politică și programul politic al alianței care a câștigat în mod foarte clar alegerile parlamentare din decembrie 2012.

Întotdeauna, bugetul unei țări este cel care reflectă voința majorității populației și concepția despre dezvoltarea României pe care un guvern și o majoritate parlamentară trebuie să o prezinte.

Așa cum în 2010–2011 majoritatea parlamentară de atunci a avut o anumită concepție despre construcția bugetului și despre măsurile economice și sociale, în același fel 2014 va reprezenta îndeplinirea unor obiective și angajamente din programul politic cu care Uniunea SocialLiberală a candidat în alegeri și pentru care a obținut votul majoritar al populației României.

În 2013, prin votul dumneavoastră, al membrilor Parlamentului, și prin măsurile prevăzute în buget, s-a îndreptat o parte din ceea ce a fost considerată o politică de sărăcire, o politică de austeritate, îndreptată împotriva populației, în 2013 fiind reîntregite atât salariile tuturor bugetarilor, medici, profesori, cât și pensiile, încheindu-se în luna septembrie plata ratelor pentru pensiile oprite în mod ilegal, așa cum a decis Curtea Constituțională, de către Guvernul Boc.

De asemenea, s-au plătit hotărârile judecătorești pentru toate procesele pentru care Guvernul României a fost obligat să plătească angajaților săi sumele tăiate în mod ilegal.

De asemenea, prin votul dumneavoastră, al Parlamentului, s-a făcut dreptate militarilor care au pierdut în mod nedrept o parte importantă din pensia lor, diplomaților.

Tot prin votul dumneavoastră s-a asigurat cofinanțarea pentru toate programele operaționale, sectoriale și pentru subvențiile și programele din agricultură, s-a redus TVA-ul la pâine, au fost plătite arieratele bugetelor locale. În sănătate, 2,5 miliarde de lei – datorii – au fost plătite în cadrul anului 2013 și s-au plătit în avans subvențiile atât de necesare continuării dezvoltării agriculturii.

În 2014, obiectivul principal al Guvernului, al majorității parlamentare, reflectat și în aceste două proiecte de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale, obiectivul principal este acela de a face ca fiecare cetățean al României să simtă, în propriile sale venituri, o creștere economică și o dezvoltare, care, în acest moment, este certificată de toate datele oficiale ale statului român, ale Comisiei Europene și ale instituțiilor internaționale.

Din acest motiv, pentru ca fiecare cetățean al României să vadă și să înțeleagă în ce măsură beneficiază el însuși de această creștere economică, în proiectul de buget, pe care vă rog să-l susțineți, avem prevăzute printre altele următoarele măsuri:

– indexarea tuturor pensiilor cu 3,76%, un procent superior inflației;

– creșterea salariului minim de la 800 la 850 de lei, până la 1 iulie 2014, și la 900 de lei, o măsură care va influența în mod pozitiv veniturile a peste 900.000 de angajați;

- venitul minim garantat va crește cu 5%;

- vor fi plătite subvențiile în agricultură;

– de asemenea, pentru categorii speciale, unde doream și dorim să dăm un anumit mesaj politic – este vorba de medicii rezidenți, de profesorii debutanți –, vor fi, de asemenea, și sunt prevăzute în buget creșteri substanțiale;

– de asemenea, prin bugetul pe 2014 vom continua să achităm drepturile obținute în instanță de către bugetari, în special de către profesori, în urma tăierilor ilegale aplicate de către Guvernul Boc.

În ceea ce privește zona economică, bugetul pe 2014 prevede păstrarea cotei unice, creșterea garanțiilor pentru IMM-uri și ajutoare de stat pentru crearea de locuri de muncă; cofinanțarea tuturor fondurilor europene, investițiile pentru proiecte locale, investiții încă insuficiente pentru necesitatea de dezvoltare. În zonele cele mai defavorizate din România avem prevăzute circa 2 miliarde de lei. În 2010–2011, acest buget era mai mare și totuși insuficient. Faptul că, acum, cei care aveau atunci bugete mai mari pentru autoritățile locale ne critică pentru simplu motiv că folosim acești bani în mod egal, indiferent de criteriul politic, este un argument pe care, evident, putem să-l respingem.

Vom păstra TVA-ul redus la pâine și, de asemenea, avem posibilitatea ca în cursul anului 2014 să decidem împreună, la propunerea Guvernului, dumneavoastră, Parlamentul, în ce domeniu și anume ce anume din produsele agroalimentare trebuie să constituie următorul pas, după panificație, pentru reducerea TVA-ului.

Avem sectoare strategice care sunt finanțate prin Legea bugetului de stat, în mod mult mai bun decât în anii precedenți, nu suficient, dar oricum în creștere.

În domeniul sănătății, Ministerul Sănătății are un surplus de 2,5 miliarde de lei față de 2012, surplus absolut necesar pentru continuarea și dezvoltarea proiectelor din domeniul sănătății.

La educație, peste 300 de milioane de euro au fost realocate pentru continuarea și finalizarea lucrărilor de infrastructură în școlile aflate, în acest moment, în patrimoniul autorităților locale.

De asemenea, au fost și sunt prevăzute în buget creșterea subvenției pentru cămine și plata, așa cum spuneam, a tuturor drepturilor salariale câștigate de profesori împotriva Guvernului Boc.

Sunt prevăzute investiții importante și cu valoare simbolică pentru România în domeniul culturii. Anul 2014 va fi anul finalizării proiectului Teatrului Național din București; de asemenea, demararea proiectului de modernizare a Operei Române și continuarea proiectului de restaurare a Palatului Culturii din Iași.

Dau doar câteva exemple care trebuie să constituie un semnal foarte clar de sprijin pentru zona culturală, care are atâta nevoie de sprijin și de investiții.

Avem prevăzut în buget, și vă rog să fiți de acord cu votarea acestor prevederi, spațiul financiar necesar pentru demararea sau continuarea unor proiecte de infrastructură absolut esențiale pentru dezvoltarea României.

Putem semna, la sfârșitul acestui an, cu acoperirea prevăzută în bugetul pe 2014, proiectul atât de necesar al Autostrăzii Comarnic–Brașov și, de asemenea, din bugetul de stat pe care vi-l propunem, putem, în sfârșit, continua proiectul Autostrăzii Transilvania, oprit, blocat în 2005, din considerente pe care le cunoașteți foarte bine.

Sunt principalele date ale proiectului de buget.

Repet încă o dată, obiectivul principal este acela de a face ca fiecare român să fie, până la urmă, beneficiar al creșterii economice, al rezultatelor muncii fiecăruia din anul precedent, pentru a încerca, și în 2014, să continuăm repararea nedreptăților comise în 2010–2011 și pentru a da o perspectivă pozitivă, o perspectivă optimistă, o speranță foarte clară susținută de bugetul de stat pentru o viață mai bună pentru fiecare dintre cetățenii României.

Din aceste motive, rog toți parlamentarii României care consideră că este nevoie de creșterea pensiilor că este nevoie de mărirea salariului minim, că este nevoie de subvenții în agricultură, că este nevoie de autostrăzi în Transilvania sau în alte regiuni ale țării, că este nevoie de stabilitate fiscal-bugetară și politică și precizez că, în baza prevederilor bugetare, putem să considerăm că de la 1 iulie obligația asumată de Guvern, pentru care vă cer sprijinul, aceea de a face o reducere de 5 puncte procentuale a contribuțiilor de asigurări sociale, este un obiectiv realizabil, care va sprijini, în acest moment pozitiv, continuarea dezvoltării economice...

## Stimați colegi,

Bugetul României este așteptat de către fiecare dintre cetățenii României. Cred că aici, în Parlament, este locul în care trebuie să se poarte toate discuțiile, chiar și polemice pe această temă, puterea, opoziția este normal să se manifeste, însă vreau să vă rog ca, la finalul acestor dezbateri, să vă gândiți că, în afara acestei clădiri, sunt 20 de milioane de români care așteaptă creșterea pensiei, care așteaptă sprijinul pentru viața lor de zi cu zi și, după ce se epuizează bătăliile politice obișnuite, să avem aprobată, promulgată și posibil de aplicat această lege, care va face viața românilor mai bună.

Vă mulțumesc pentru sprijin și-mi doresc ca, de la 1 ianuarie 2014, fiecare român să beneficieze de ceea ce dumneavoastră veți vota.

Vă mulțumesc.

Viorel Ștefan

#21237

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule viceprim-ministru,

Domnilor președinți ai Camerelor Parlamentului, Domnilor miniștri, doamnelor miniștri, Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

„Este toamnă, deci avem buget”, spunea un coleg simpatic al nostru, acum câțiva ani, după votul final pe Legea bugetului de stat.

Este toamnă târzie și sper ca, până de Crăciun, să avem buget, spun eu acum, sperând că toate instituțiile fundamentale din statul român vor înțelege necesitatea ca România să intre în anul 2014 cu bugetul adoptat... înțelege necesitatea ca toate instituțiile publice să aibă buget, începând cu 1 ianuarie, și în special autoritățile administrației publice.

Cu siguranță, nu voi spune nicio noutate afirmând că această dezbatere pe marginea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat reprezintă principalul instrument prin care Parlamentul exercită funcția de control parlamentar asupra Guvernului, nu doar la noi, ci în orice societate democratică.

Este un moment, dacă vreți, de bilanț, când reprezentanții Guvernului prezintă public, în ședințele celor două Camere reunite, măsura eficienței și eficacității politicilor publice derulate în perioada anterioară și, în egală măsură, este un moment în care Guvernul își asumă public angajamentele viitoare.

Noi, ca parlamentari, putem să nu fim de acord cu ce spune Guvernul. Putem critica, putem avea alte opinii, putem promova amendamente, dar, în ultimă instanță, Parlamentul este singura instituție constituțională care se poate exprima prin vot asupra oportunităților adoptării unora sau altora dintre politicile publice de către Executiv, asupra oportunității derulării adoptării unor poziții și obiective strategice în gestiunea economică a unei țări democratice.

Și spun acest lucru pentru că, în ultimele zile, în dezbatere publică, se lasă a se înțelege că peste voința Parlamentului, care înseamnă voința cetățenilor României, ar mai exista cineva abilitat să cenzureze opțiunile politice. Total fals! Sau, dacă vreți, este adevărat, dar nu în societățile democratice. Într-un alt tip de societate se poate întâmpla acest lucru.

Nu președintele țării este abilitat de Constituție să spună dacă o opțiune politică sau alta este cea corectă. Acest lucru îl spune votul majoritar al Parlamentului și peste acesta nu poate să treacă nici Președinția, nici măcar Curtea Constituțională. Curtea Constituțională se poate pronunța dacă există probleme de constituționalitate și atât.

Astăzi, în fața noastră, Guvernul României, prin reprezentantul său constituțional, domnul prim-ministru Victor Ponta, ne-a prezentat într-o manieră profesională, de maximă responsabilitate civică, tendința principalilor parametri care măsoară evoluțiile economico-sociale din societatea românească pe drumul său spre modernizare.

Da, stimați colegi, parcurgem încă o etapă în care se fac eforturi pentru vindecarea rănilor lăsate de guvernările anterioare, ca urmare a politicilor nesăbuite de austeritate, acompaniate în mod paradoxal de risipă, dezordine și dispreț față de resursele publice. De aceea, în 2013, costurile asumate pentru a corecta erorile și nedreptățile guvernărilor anterioare s-au dovedit a fi mari.

Cu toate acestea, prin raționalizarea cheltuielilor publice, printr-o mai bună disciplină bugetară, prin oprirea hemoragiilor de resurse publice și printr-un management corect al datoriei publice, Guvernul USL a reușit să-și onoreze toate angajamentele asumate pentru această etapă: reîntregirea salariilor în sistemul bugetar, indexarea pensiilor, pentru prima dată după trei ani, creșterea salariului minim cu 15%, creșterea cheltuielilor pentru cofinanțarea fondurilor europene, disponibilizarea de împrumuturi din Trezorerie pentru prefinanțarea proiectelor europene, plata arieratelor la medicamente, plata arieratelor la administrațiile locale și lista ar putea continua. Toate acestea, în condițiile în care în anul 2013, în acest an, România a reușit să iasă din procedura de deficit excesiv moștenită, îmbunătățindu-și, totodată, poziția pe piețele financiare în mod semnificativ.

Nevoia corectării efectelor nefaste ale politicilor de austeritate și îndatorare se regăsește și în perspectiva anului 2014. Amintesc aici doar faptul că în proiectul de buget prezentat veți regăsi poziții consistente destinate a finanța serviciul unei datorii publice contractate fără a ști cum au fost cheltuiți banii. E vorba de 15 miliarde de lei. Cum, de asemenea, puteți regăsi alocarea a două miliarde de lei pentru stingerea obligațiilor de plată restante aferente hotărârilor judecătorești, referitoare la drepturi salariale amputate în mod abuziv de fostele guverne. În același timp, veți regăsi resursele necesare creșterii țintite a salariilor bugetarilor – medici rezidenți și profesori debutanți –, creșterii salariului minim la 900 de lei, în două etape, măririi pensiilor cu 3,76% și creșterii venitului minim garantat.

Doamnelor și domnilor,

Trecând peste povara istorică care grevează resursele publice din România, Guvernul, prin proiecția prezentată, transmite totuși un mesaj optimist românilor: chiar dacă va continua, consolidarea fiscală va fi una echitabilă, fără adoptarea de măsuri care să afecteze populația cu venituri reduse. Măsurile trebuie să fie făcute pentru oameni, și nu împotriva lor.

Se impune eliminarea totală a risipei, care a generat împrumuturile pe care le lăsăm moștenire generațiilor viitoare. Corecția fiscală la care se angajează Guvernul va muta accentul pe mecanisme privind disciplina financiară, prioritizarea investițiilor publice, reforme sustenabile în sănătate și educație, precum și scheme de stimulare a investițiilor private în domenii cu valoare adăugată ridicată.

Politica fiscală va transfera povara reducând taxarea pe muncă și crescând taxarea proprietății, redevențele și consumul nesustenabil, în concordanță cu recomandările Comisiei Europene privind reformarea sistemului de taxare în spațiul european. Se poate spune că sunt create premisele trecerii efective de la ajustări fiscale cantitative la o consolidare fiscală calitativă.

Din punctul de vedere al modului în care este construită această proiecție bugetară, putem afirma, fără riscul de a greși, că în sfârșit avem în față un buget din care se desprinde o viziune, o viziune clară.

Iată că am reușit să trecem de la bugetele făcute după ureche la un buget cu viziune, un buget orientat pe politici publice, în care regăsim definite clar opțiunile strategice ale Guvernului.

Educația și sănătatea reprezintă o miză importantă și, prin urmare, o preocupare constantă.

Investițiile sunt așezate, slavă Domnului, pe o scară a priorităților. S-a adoptat și publicat lista investițiilor publice prioritare ce vor fi finanțate multianual, crescând astfel transparența atât în decizia de alocare a resurselor, cât și în monitorizarea pe parcursul derulării acestora.

Raportarea lunară a stadiului fizic de execuție va face posibilă analiza calitativă a execuției bugetare. Creșterea economică își va găsi suport prin investiții în clustere industriale, prin susținerea proiectelor de infrastructură, în domeniul energiei sau în agricultură, fără a neglija dimensiunea incluzivă a oricărui proiect economic, prin crearea de locuri de muncă, mai multe și mai bune.

Construirea unei baze industriale adecvate în România reprezintă un pilon fundamental de imunizare a economiei. Este demonstrat faptul că economiile care au avut o politică industrială activă și o bază industrială puternică au rezistat mai bine în fața crizei. Acordarea de facilități punctuale investițiilor cu valoare adăugată, dezvoltarea parcurilor industriale și tehnologice, concomitent cu sprijinirea învățământului tehnic, vor imuniza economia românească, mărind capacitatea de export cu valoare adăugată mare.

Prin alocarea sumelor necesare cofinanțării, sunt create premisele susținerii unui ritm accelerat de creștere a ratei de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune, ca principală sursă de finanțare a investițiilor cu efect asupra creșterii competitivității economiei și creării de locuri de muncă.

Reținem angajamentul ferm al Guvernului de a accelera reformele structurale în domeniile strategice.

Economia românească, astfel, va fi sprijinită să-și fructifice potențialul de creștere prin utilizarea rezervelor de eficiență și productivitate.

Sectorul IMM-urilor va beneficia în 2014, prin scheme de garanții și ajutoare de stat, de o alocare de două miliarde de lei, respectându-se astfel, pentru prima dată, obligația legală de alocare a unui cuantum de minimum 0,4% din PIB.

Agricultura va beneficia de un sprijin de 2,1 miliarde de lei, reprezentând atât subvenții pentru producători agricoli, cât și plăți complementare directe în sectorul vegetal.

Doamnelor și domnilor,

Creșterea economică care s-a avut în vedere la construcția bugetului pentru 2014, de 2,2% din PIB, este una prudentă. Putem spune chiar că reprezintă limita de jos a unui interval ce ar putea înregistra valori mai mari cu 0,5 până la 0,8 puncte procentuale, conform estimărilor mediului de analiză economică.

Prin politicile publice implementate, care se regăsesc cu suport financiar în bugetul anului viitor, sunt create premisele înființării a circa 100.000 de locuri de muncă. Micșorarea CAS-ului la angajatori cu 5 puncte procentuale, implementarea cu prioritate a unor programe de stimulare a ocupării, în paralel cu reducerea drastică a muncii la negru, reprezintă măsuri ce vor sprijini atingerea acestui obiectiv ambițios.

Creșterea numărului de contributori la bugetele de asigurări sociale, sănătate și șomaj reprezintă soluția structurală pentru creșterea sustenabilității finanțelor publice. Transpunerea în fapt a acestei viziuni bugetare va scoate România din cercul vicios al austerității: rate mici de creștere care reclamă noi măsuri de austeritate, care determină alte rate mici de creștere și așa mai departe.

Anul 2014 va însemna finalizarea procesului de trecere de la consolidarea fiscală cantitativă la consolidarea fiscală calitativă sau, altfel spus, de la austeritate la dezvoltare. Managementul mai bun al resurselor publice, prin creșterea colectării veniturilor bugetare și reducerea evaziunii fiscale, prin reducerea risipei la cheltuielile publice, optimizarea cheltuielilor din educație și sănătate, reformele în administrarea companiilor de stat vor crea spațiul fiscal atât de necesar stimulării mediului de afaceri, care, la rândul său, va returna resurse financiare către bugetul public.

În numele Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat, declar că noi vom susține acest buget, în speranța că, la 1 ianuarie 2014, România, instituțiile publice, autoritățile administrației locale vor avea bugetele aprobate.

Totodată, aș vrea să mulțumesc colegilor din Comisiile reunite pentru buget, finanțe, care, printr-un efort susținut, au reușit să elaboreze raportul pe marginea acestui proiect de lege. Și o să observați acolo că există, în anexă, și amendamente admise, amendamente care sunt rezultatul muncii acestor comisii.

Vă mulțumesc pentru atenția pe care mi-ați acordat-o și, în ciuda a ceea ce vedem în stânga sau în dreapta sălii, vă rog, până la votul final, mai meditați. Poate că vă alăturați demersului nostru, care se alătură demersului și sacrificiilor pe care românii le-au făcut în ultimii ani pentru ca țara noastră să meargă spre modernitate.

Vă mulțumesc încă o dată pentru atenție.

Gheorghe Dragomir

#33067

Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor președinți, Domnule viceprim-ministru, Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Suntem astăzi aici pentru a dezbate cele mai importante proiecte de lege care privesc evoluția României în anul 2014 și care trasează coordonatele macroeconomice în anii următori: Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Este o dezbatere care, așa cum se întâmplă în țările democratice și civilizate, trebuie să fie un model de seriozitate, responsabilitate și profesionalism. Iar noi, parlamentarii, suntem chemați să răspundem acestei provocări în susținerea punctelor noastre de vedere, indiferent că suntem în opoziție sau la putere.

Dezbaterea bugetului de stat este un moment așteptat, în care puterea și opoziția se pot înfrunta ideologic, susținând sau criticând, cu argumente credibile, cele două proiecte aduse în discuție. Din păcate, în cadrul Comisiilor reunite pentru buget, finanțe și bănci, sesizate în fond, lucrurile nu s-au încadrat în parametrii normali de dialog și de abordare constructivă.

Opoziția a preferat, ca și anul trecut, să trateze Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat în mod demagogic și populist, cu fundamentarea incorectă a amendamentelor propuse, cu suplimentări de venituri nerealiste, fără viziune doctrinară și fără soluții, dovedind în continuare aceeași aroganță în fața colegilor și dispreț față de români. Ne-am obișnuit ca opoziția să se preteze la acest joc mediatic, în speranța că astfel poate șterge cu buretele efectele propriei guvernări dezastruoase din perioada 2009–2012.

Sunt colegi din Partidul Democrat în sală care au contribuit decisiv la această situație prin tăierea salariilor românilor cu 25%, reducerea ajutoarelor și indemnizaților pentru mame cu 15%, falimentarea a peste 200.000 de firme și mărirea TVA-ului de la 19% la 24%.

Nimeni din această țară nu mai dorește să beneficieze de pe urma acestor măsuri, așa cum România nu mai dorește să retrăiască coșmarul economic din acea perioadă. Parlamentarii PDL au uitat acest lucru și au devenit foarte vocali, chiar grijulii cu românii, încercând să dea lecții de management, eficiență și bună administrare a veniturilor bugetului de stat. Pe fondul acestei prestații nedemne a opoziției, în cadrul Comisiilor reunite pentru buget, finanțe și bănci a mai avut loc o premieră neplăcută și nedorită. Administrația Prezidențială, ordonator principal de credite, nu s-a prezentat, poate chiar la sugestia neinspirată a unor lideri PDL, în fața acestor două comisii pentru a-și susține bugetul pe anul 2014, situație fără precedent, după știința mea, cel puțin din 2004, de când sunt membru al Comisiei pentru buget, finanțe din Camera Deputaților.

Este o altă dovadă de discreditare a rolului Parlamentului de către Administrația Prezidențială. Este o mostră de dispreț față de cea mai însemnată dezbatere anuală a țării și față de cetățeni, cei care plătesc din propriile buzunare aparatul de lucru de la Cotroceni, în frunte cu Președinția.

Liderii PDL și președintele Băsescu sunt o apă și-un pământ când e vorba de Legea bugetului de stat și de respectul cuvenit pentru această dezbatere din cadrul Parlamentului, forul legislativ principal al fundamentului oricărei societăți democratice. Așchia nu sare departe de trunchi, iar prin asemenea comportamente președintele Băsescu și PDL dovedesc că nu și-au spus deloc adio, ci au rămas parte a aceluiași trunchi scorburos și îmbătrânit, care a făcut doar umbră în jurul său și nimic nu a rodit pentru binele românilor.

## Stimați colegi,

Orice analiză a actualei prestații guvernamentale, a obiectivelor asumate în domeniul financiar-bugetar prin Legea bugetului de stat trebuie să aibă în vedere, în primul rând, provocările și constrângerile economice românești, după guvernarea din perioada 2009–2011, care nu a excelat în domeniul economic și care nu a găsit cel mai bun răspuns la criza economico-financiară care a afectat și România.

Într-o guvernare bazată pe austeritate, susținută pe spatele românilor, pe care PDL le-a livrat-o timp de trei ani și jumătate, în ceea ce propune acum guvernarea USL există o diferență fundamentală, care depășește granițele ideologice.

Guvernarea PDL a reușit doar să implementeze sărăcia, lăsând moștenire mai multe datorii decât beneficii. Nu a fost uitată nicio categorie socioprofesională. Mai mult, PDL a creat nedreptatea socială și a crescut inegalitățile prin antagonizarea claselor sociale. S-a ajuns la o isterie națională, în care pensionarii erau principalii vinovați și trebuiau eliminați pe cale naturală din sistem, doctorii erau trimiși să profeseze în afara țării, iar bugetarii erau dușmanii de clasă ai celor din mediul privat.

Din 2012 încoace, Guvernul USL le propune românilor un alt model bugetar, axat pe transparență, echitate și onorarea promisiunilor asumate. Actuala guvernare a început să aplice angajamentele din opoziție, în primul rând, prin măsurile reparatorii privind salariile și pensiile, concomitent cu respectarea angajamentelor internaționale, a obligațiilor dure și a constrângerilor rezultate din perioada 2009–2011.

Acum, la aproape 20 de luni de la preluarea mandatului, USL dovedește că s-a ținut de cuvânt. În 2012, în doar șase luni de la preluarea guvernării, USL a stopat risipa din banul public și a identificat resursele necesare pentru reîntregirea salariilor bugetarilor, pentru restituirea celor 5,5% rețineri ilegale ale pensionarilor pentru contribuția la sănătate, precum și pentru aplicarea Legii unitare a pensiilor, care prevedea indexarea anuală a acestora cu rata inflației.

Aplicarea acestor măsuri a însemnat un efort bugetar pe care ni l-am asumat și în 2013. Astfel, am asigurat plata salariilor reîntregite cu 15% pentru bugetari și plata restanțelor către pensionari pentru cele 5,5% reținute ilegal.

De la 1 ianuarie 2013, pentru prima dată de la adoptarea Legii unitare a pensiilor, pe care PDL a fraudat-o la vot în 2010, milioane de pensionari au primit pensiile indexate cu 4%, o cheltuială suplimentară față de 2012 de 500 de milioane de euro. Am reparat astfel o nedreptate enormă făcută pensionarilor, care în cei trei ani de guvernare ai PDL au fost umiliți și mințiți, fiind nevoiți să trăiască sub pragul de subzistență.

Bugetul pe 2013 a inclus și suma de 900 de milioane de lei, reprezentând tranșa cu 10% din titlurile executorii obținute de personalul bugetar, având ca obiect drepturi de natură salarială, în urma proceselor din timpul guvernării PDL. Am prevăzut aceste fonduri pentru că am stopat jaful din banii publici făcut cu nerușinare de PDL și clientela sa politică. USL a debranșat de la bugetul de stat contractele „băieților deștepți” și a stopat alocarea discreționară și abuzivă a resurselor bugetare.

În plan economic, USL a adoptat un set de măsuri cu scopul de a sprijini mediul de afaceri. Plata TVA la încasare a devenit o realitate, ca și reducerea TVA de la 24% la 9% la produsele de panificație, măsură ce se aplică de la 1 septembrie, cu efectele benefice în scăderea prețului pentru consumatori și pentru combaterea evaziunii fiscale.

Pachetul nostru de măsuri pentru relansarea sectorului privat a cuprins un mixt de politici proactive, în sensul descătușării potențialului economic al României. Astfel, în 2013, aproximativ 900.000 de angajați din sistemul privat au beneficiat de creșterea salarială, un minimum de 15%, în trepte: 750 de lei de la 1 ianuarie și 800 de lei de la 1 iunie.

Astfel, obiectivele politicii bugetare din 2013 au fost îndeplinite de guvernarea USL. Cheltuielile au crescut cu 14 miliarde de lei față de 2012, stimulând procesul de creștere economică de la 1,6% la 2,7%. Au fost plătite arieratele în sănătate, în valoare de 2,6 miliarde de lei, și la autoritățile locale în cuantum de un miliard. Salariile bugetarilor au crescut cu 15% pentru 1,2 milioane de beneficiari și salariul minim a crescut cu 15% pentru 690.000 de beneficiari. A crescut venitul minim garantat al 210.000 de beneficiari. Pentru prima dată după trei ani au crescut și pensiile a 5,5 milioane de beneficiari. Inflația a scăzut de la 4,95% în 2012 la 1,8% în acest an. Deficitul a continuat să scadă, de la 3% din PIB la 2,6% din PIB _. (Discuții în sală.)_

Salariul minim brut va fi majorat anul viitor în două etape, respectiv de la 800 de lei în prezent la 850 de lei, începând cu 1 ianuarie, și la 900 de lei de la 1 iulie.

În prima etapă, respectiv din 1 ianuarie 2014, va beneficia de majorarea salariului de bază minim brut un număr de 804.255 de salariați, dintre care 238.143 din sectorul bugetar și 566.112 din sectorul concurențial. În cea de-a doua etapă, respectiv 1 iulie 2014, vor beneficia de creșterea salariului de bază minim brut pe țară 966.405 salariați, dintre care 281.542 de bugetari și 684.863 din mediul privat.

Numărul mediu de salariați va ajunge la 4,57 de milioane de persoane, de la 4,51 de milioane de angajați în 2013, cu o creștere de 60.000 de locuri.

În anul 2014, pensiile vor fi indexate, potrivit legii, cu 3,76%, fiind pentru al doilea an consecutiv când se întâmplă acest lucru, după ce guvernarea PDL le-a înghețat timp de trei ani la nivelul anului 2009.

În ceea ce privește salariile, este prevăzută o majorare salarială de 10% pentru cadrele didactice din sistemul preuniversitar și universitar cu o vechime de până la șase ani, procent cu care se majorează subvențiile pentru cămine. Acordarea unei burse în valoare de 670 de lei pentru medicii rezidenți și pentru farmaciști este prevăzută, de asemenea, în buget, ambele măsuri salariale fiind angajamente asumate de către USL în opoziție.

300 de milioane de euro din fondul european vor fi realocate, de la alte programe, pentru lucrări de infrastructură în școli și, în plus, în 2014, statul plătește 2,06 miliarde de lei titluri executorii salariale, din care 1,06 miliarde pentru învățământul preuniversitar și universitar.

Bugetul de stat este unul realist, care alocă sumele necesare atât pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare a pensiilor, a salariilor din educație și sănătate, cât și pentru investiții și cofinanțarea programelor din fonduri europene.

Cheltuielile de investiții pentru anul 2014 sunt în sumă de 40 de miliarde de lei, 6% din PIB, accentul fiind mutat pe fondurile europene. Trebuie să înțelegem că nu vom dezvolta niciodată România doar din fonduri de la bugetul de stat. Ca atare, ținta noastră este asigurarea cofinanțării crescute și a atragerii unei rate de absorbție de 100% a fondurilor structurale și de coeziune nerambursabile, până la sfârșitul anului 2015.

Bugetul pe anul 2014 este construit astfel încât să stimuleze creșterea economică bazată pe investiții.

Cota unică se va menține la nivelul de 16%. Vom reduce CAS-ul cu 5 puncte procentuale de la 1 iulie, vom continua procesul de stimulare a mediului de afaceri prin scheme de garanții de stat, ajutoare de stat, mai ales pentru sectorul IMM-urilor.

Vom continua să sprijinim producătorii agricoli. TVA-ul va rămâne redus la 9% pentru produsele de panificație. Vom analiza impactul privind aplicarea acestei măsuri și la alte categorii de produse.

Vor crește investițiile publice în bugetul de stat pe anul 2014, fiind incluse 21 de proiecte care vor fi finanțate cu prioritate din fonduri europene nerambursabile, fonduri rambursabile de la bugetul de stat și alte patru proiecte care vor fi finanțate integral de la bugetul de stat, toate cu o valoare mai mare de 100 de milioane de lei.

Stimați colegi,

Diferența dintre guvernarea PDL și guvernarea USL este evidentă și reiese din Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2014. În timp ce principala preocupare a colegilor democratliberali a fost îmbogățirea clientelei politice pe spinarea românilor, principala noastră grijă este aceea de a oferi un sprijin real pentru români și pentru relansarea economică.

Ca atare, PNL susține acest proiect de buget, ce va permite continuarea proiectului USL pentru România și cetățenii săi, un proiect responsabil de care depind dezvoltarea economică și bunăstarea acestei țări. Vă mulțumesc.

Vasile Blaga

#46087

## **Domnul Vasile Blaga:**

Domnule președinte al Camerei Deputaților, Domnule vicepreședinte al Senatului, Domnilor miniștri, câți ați mai rămas, Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Este pentru prima dată în 24 de ani când un premier și Guvernul nu participă la dezbaterile generale, sfidând Parlamentul și, în primul rând, pe dumneavoastră, cei care-i susțineți.

Astăzi, nu decidem doar bugetul României pentru 2014. Miza discuțiilor este mai mare. Este vorba de viitorul economiei românești pe cel puțin trei ani de zile.

Avem de ales astăzi între două căi. Prima duce direct spre o economie în picaj, cu firme private sufocate de taxe și impozite, și spre un nivel de trai în scădere. Aici ajungem dacă aprobați bugetul inițiat de Guvernul Ponta. A doua cale, pe care PDL o propune, este respingerea bugetului Ponta–Chițoiu. Veți da astfel o șansă creșterii sănătoase a economiei, dezvoltării libere a sectorului privat și un plus de bunăstare pentru români.

Doamnelor și domnilor,

De la căderea comunismului nu s-a mai văzut un buget mai nociv față de puterea de cumpărare a românilor și față de economia privată.

Este un buget de pradă, din cauza birurilor de tip fanariot care stau la baza lui. Este un buget brutal cu mediul de afaceri. Avem de-a face cu bugetul cel mai fățiș anti-întreprinzători și anti-clasa de mijloc de după 1989. Este un buget pentru mașinăria de campanie electorală a PSD și PNL, și nu pentru români.

Bugetul Ponta stă pe două biruri noi, la fel de odioase ca și birurile fanarioților: acciza suplimentară pe carburant și impozitul pe construcții speciale, așa-numitul impozit pe stâlpi.

Să nu uităm și de inovația recalculării în sus a accizei, care urmărește ca românii să fie jecmăniți în orice situație, indiferent de nivelul cursului euro – leu.

Ne-ați acuzat că noi am mărit TVA-ul la 24%, dar este al doilea buget pe care-l construiți cu acest TVA.

Vasile Blaga

#49153

Guvernul a calculat că noile taxe, alături de șmecheria recalculării accizelor, vor aduce un miliard de euro la buget. Asta înseamnă un bir de 50 de euro pe fiecare român. Nu au calculat că scumpirile generate de acciza lui Ponta pe benzină și de impozitul lui Chițoiu pe stâlpi vor scoate din bugetul fiecărui român 1.000 de lei în cursul anului viitor.

2014 putea fi anul saltului de creștere economică, dar ați făcut, domnilor, din 2014 anul scumpirilor, falimentelor și al locurilor de muncă pierdute.

Până la urmă, ce-și propune acest buget? O viziune pentru dezvoltarea României nu are. Lipsesc în continuare strategiile absolut necesare pentru bunul mers al României și absorbția fondurilor europene în perioada 2014–2020. Unde este strategia pe energie, strategia pentru agricultură și dezvoltare rurală, masterplanul pentru transporturi? Propune bugetul Ponta măsuri pentru susținerea firmelor și întreprinzătorilor? În niciun caz. BNR, cea care ar trebui să le propună și să le impună, este marele absent de la buget, iar liberalismul a fost cu totul izgonit din acest buget.

Își propune bugetul Ponta îndeplinirea promisiunilor electorale ale PSD? Într-o foarte mică măsură. Sloganul pesedist „Îi ajutăm pe cei mai mulți și la nevoie!” are o slabă acoperire. Cele mai multe promisiuni făcute de USL românilor rămân un vis prea îndepărtat. Pensiile au fost indexate sub nivelul impus de lege, pentru că PSD jonglează cu două cifre ale inflației: una când recalculează pensiile și alta când indexează prețurile pentru a aduce mai mulți bani la buget.

Și totuși, care este miza reală a acestui buget? Încă de la prima citire, sare în ochi bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Ministerul condus de Dragnea primește, în 2014, cu 1,2 miliarde de lei noi mai mult decât a avut în 2013. Procentual, Ministerul Dezvoltării are cea mai mare creștere de buget, un plus de 34%.

De ce nu dă Guvernul Ponta 1,2 miliarde de lei la sănătate, de unde a tăiat banii – 19%? Sau la educație? Sănătatea și educația erau priorități ale USL în campania electorală, nu ministerul lui Dragnea.

De ce nu dă Guvernul 34% în plus cofinanțării proiectelor cu fonduri europene? Simplu, pentru că la anul sunt două rânduri de alegeri, iar bugetul lui Dragnea este unul electoral, pentru baronii PSD și PNL. Dovadă este chiar Ministerul Dezvoltării.

Programul național de dezvoltare locală primește, în 2014, fonduri de patru ori mai mari. Planificarea multianuală... în schimb, vedem că, în 2015, aceste fonduri se reduc la jumătate față de 2014, pentru că nu vă interesează 2015, nu sunt alegeri.

Așadar, rețeta electorală pentru 2014 este clară: bani pentru baroni, bani pentru clientelă, majorarea cheltuielilor cu bunuri și servicii și bani pentru electoratul captiv al PSD, asistații sociali.

Toate arată că avem de-a face cu un buget pentru mașinăria electorală PSD–PNL, nu pentru dezvoltarea României.

## Doamnelor și domnilor,

Avem în față un buget brutal cu mediul de afaceri. Este bugetul cel mai anti-capital și anti-clasa de mijloc din câte au apărut după ’89. Valul ridicat de cele 30 de taxe și impozite noi sau mărite de Guvernul PSD și PNL în ultimul an și jumătate, haosul și arbitrariul din legislația fiscală loviseră, oricum, suficient de mult românii. Rezultatul este că 111.000

de firme au dispărut de la 1 ianuarie până la 1 noiembrie. Tot mai multe firme și români nu-și mai plătesc datoriile la bănci. Rata creditelor neperformante a crescut de peste cinci ori, cu peste cinci procente, de când au ajuns PSD și PNL la guvernare. Numărul de șomeri a crescut, într-un singur an, cu 60.000. Investițiile străine directe au scăzut, dramatic, cu 36% în ultimul an.

De fapt, pentru prima oară după mulți ani, un guvern al României are o politică ostilă în privința antreprenorilor români și străini. Dinspre Palatul Victoria bate un vânt al populismului socialist primitiv, iar tonul îl dă premierul Ponta. Pentru prima oară în ultimii 24 de ani un premier al României pune în opoziție capitalul cu munca și investitorii cu românii. A făcut-o într-o serie de răspunsuri arogante la criticile puternice aduse de investitorii străini politicilor fiscale ale Guvernului USL.

Domnule Ponta,

Nu doar investitorii străini sunt profund nemulțumiți! Sunt și cei români, și o știți prea bine, de altfel. Niciodată ca până acum protestele mediului de afaceri, ale patronilor mici și mari, români și străini, nu s-au făcut mai clar auzite și niciodată nu au fost atât de unitare și atât de critice.

## Doamnelor și domnilor,

România are nevoie de un buget de dezvoltare, are nevoie de un buget care să sprijine sectorul privat, nu să-l asuprească prin mărirea taxelor și impozitelor, de un buget care încurajează consumul, nu reduce puterea de cumpărare a românilor. Țara are nevoie de un buget pentru 22 de milioane de români, nu pentru clientelă și baroni.

De aceea, PDL va vota împotriva bugetului Ponta–Chițoiu, care este unul profund nociv pentru economia României și nivelul de trai al românilor. Facem un ultim apel la toți parlamentarii de bună-credință. Facem un ultim apel la parlamentarii PNL.

PDL consideră că economia României continuă să aibă, în 2014 și în anii ce vin, marea șansă de a trece de la supraviețuire la dezvoltare, de la stagnare la creștere viguroasă. România are încă ocazia să aplice măsuri curajoase de reducere a fiscalității și de sprijinire a sectorului privat. Asemenea oportunități apar extrem de rar. Terenul este încă propice, numai că ocaziile bune nu durează la nesfârșit.

Votați împotriva acestui buget!

După retragerea lui, PDL va propune să ne așezăm cu toții la masă și să dăm țării un buget pe măsura nevoilor ei și a șanselor pe care acum le are.

Vă mulțumesc.

Haralambie Vochițoiu

#56031

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Ne aflăm astăzi în fața unui moment important, iar reprezentanții Partidului Poporului – Dan Diaconescu, pe care peste 1.300.000 de români cu drept de vot i-au trimis în Parlament, sunt drepți în fața poporului și nu ne ascundem după nicio pancartă.

„Fii om, fii drept și recunoaște că pe deasupra ambițiilor, intrigilor și urilor este patria, este veșnicia neamului și că acolo trebuie să ne întâlnim totdeauna, chiar dacă nu ne înțelegem de fiecare dată.” Aceste vorbe le spunea generalul Antonescu românilor la 1 ianuarie 1941. Am găsit acest înscris într-un volum apărut la Editura Președinției Consiliului de Miniștri, volum care poartă numele „Pe marginea prăpastiei”.

## Stimați colegi,

## Dragi compatrioți,

Astăzi, după 73 de ani, în ciuda statisticilor liniștitoare, România este din nou pe marginea prăpastiei și, de data aceasta, nu mai sunt de vină hitleriștii, nici legionarii, nici comuniștii. Elaborarea bugetului României trebuia să fi fost un astfel de moment, în care cu toții, indiferent de culoarea politică, să ne fi întâlnit deasupra intrigilor.

Am crezut, într-adevăr, că, după mulți ani, bugetul va fi construit după nevoile României, ale românilor și va fi emanația tuturor forțelor politice pe care românii le-au trimis în Parlament, dar, încă o dată, am constatat că una spune USL la televizor și alta face în Parlament.

Toate, absolut toate amendamentele Partidul Poporului – Dan Diaconescu au fost ignorate și respinse. După ce am avut toată disponibilitatea de dialog, după ce ne-am oferit toată expertiza specialiștilor noștri, am constatat că actuala putere vrea un buget nu al României, ci al USL.

Filosofia acestui buget, dacă are una, este aceea de a transfera ce a mai rămas prin buzunarele românilor sau ale companiilor românești în buzunarele fără fund ale hulpavilor baroni USL, atât de dragi românilor, fără frică de repercusiuni!

## Stimați colegi,

Ani la rând ne-am făcut că nu vedem ce se întâmplă sub ochii noștri. Unii – puși în fruntea țării – au vândut și ce mergea și ce nu mergea în România. Nu mă voi obișnui niciodată cu faptul că un ministru face un titlu de glorie din faptul că reușește să vândă un activ sau o firmă românească.

Fraților, nouă din zece lei pe care-i câștigă românii se duc în străinătate. Care sunt facturile pe care le plătește o familie de români? Pe gaz – și se duc în afară; pe energie electrică – și principalii furnizori sunt de afară; carburantul la pompă – se duce în afară; telefonie fixă și mobilă – acționariat străin; cablu la televizor și net – în afară, fraților; alimentele – majoritatea supermarketurilor sunt străine. Eventual, cine are șansa să-și cumpere un autoturism contribuie tot la bunăstarea străinilor.

În concluzie, fraților, dacă nu vom schimba modul de abordare, vom constata și peste un an că nu vom avea bani

la buget. Dacă am vândut tot, acum sigur că nu mai avem bani nici la sănătate, nici la învățământ, nici la cultură.

Nu ați alocat fonduri pentru crearea de locuri de muncă. Vă mai amintiți de acest document? Scrie pe el „Program de guvernare al USL 2012–2016”. Aici se vorbea de un milion de locuri de muncă. Tocmai institutele de statistică ne spun că am pierdut vreo 60.000 în anul care a trecut. Tot aici se vorbea despre bani pentru pensionari. Dumneavoastră, dimpotrivă, perpetuați ceea ce au făcut alții, colegii doamnei Roberta Anastase, și mențineți inechitățile în zona aceasta, a pensionarilor. Vă atrag atenția că ne batem joc de muncitorii români care au lucrat în grupa I și a II-a de pensii... de muncă.

## Stimați colegi,

Date fiind toate aceste lucruri și faptul că nu am avut ocazia să ne susținem amendamentele noastre, astăzi, PP-DD, reprezentanții săi în Parlamentul României, după consultarea cu colegii noștri din teritoriu și cu o mare parte a oamenilor care ne-au trimis aici, a luat decizia extremă, dureroasă, de altfel, de a se retrage de la dezbaterea, așa-zisa dezbatere, de la această mascaradă, care ar fi trebuit să fie dezbaterea bugetului României.

Mi-aș dori ca Dumnezeu să vă dea înțelepciunea să nu faceți din bugetul românilor o minge de ping-pong între Guvern și Președinție, între Președinție și Parlament, eventual Curtea de Conturi. S-ar putea să faceți, deși aveți 80% majoritate, ceea ce ați făcut cu Statutul parlamentarilor.

Nu mi-aș dori ca în luna februarie a anului viitor încă să vorbim despre bugetul României.

Vă mulțumesc.

Erdei-Dolóczki István

#60945

Domnule președinte al Camerei, Domnule vicepreședinte al Senatului, Domnule viceprim-ministru, Domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor,

Proiectul de Lege privind bugetul anului 2014 poartă epitetul „Bugetul cetățeanului”.

Dacă analizăm proiectul bugetului prin prisma majorărilor promise, cum ar fi: indexarea pensiilor cu 3,75%, acordarea de burse pentru medicii rezidenți, creșterea salariului minim de la 800 de lei la 850 de lei și, respectiv, 900 de lei, și alte creșteri, care abia trec de rata inflației, putem afirma că, într-adevăr, este „bugetul cetățeanului”.

Timpul este prea scurt pentru a face o analiză complexă a Proiectului Legii bugetului. Așadar, voi trece la niște observații privind circumstanțele în care s-a născut acest proiect.

Dacă la adoptarea Legii bugetului pentru anul 2013 a mers metoda modificării regulilor jocului în ultimul moment, cu toate consecințele negative, de ce nu ar merge și în cazul adoptării bugetului pentru 2014? O astfel de modificare, în ultimul moment, o constituie amendarea Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, care a intrat în vigoare la data de 15 noiembrie 2013. Dar, chiar și așa, prin împingerea termenului de depunere a proiectului de buget la Parlament cu o lună mai târziu față de versiunea inițială, Guvernul tot a reușit să întârzie trei zile. Și tot în ultimul moment, adică în 15 noiembrie, apare în Monitorul Oficial o ordonanță de urgență, cu nr. 102/2013, care modifică Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, și o alta, cu nr. 103/2013, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, două acte care, printre altele, stau la baza proiecțiilor din buget.

Pentru 2014, în Codul fiscal, în mod similar cu perioada aprobării bugetului pentru anul 2013, se introduc taxe și impozite al căror impact este imposibil de calculat, cum ar fi: impozitul pe construcții speciale, majorarea și adăugarea unei cote de acciză la combustibili, care se vor regăsi în prețul tuturor produselor și serviciilor, inclusiv al utilităților, precum și un mod ambiguu al calculului accizelor.

Toate acestea sunt elemente care pot, pe de o parte, face nesigur nivelul veniturilor preconizate a se colecta la bugetul de stat, iar, pe de altă parte, creează impresia că legislația importantă în domeniul economic și social a devenit apanajul exclusiv al Guvernului, urmând ca aceste ordonanțe de urgență să fie dezbătute în Parlament ulterior aprobării bugetului și, aproape sigur, adoptate în forma agreată de Guvern.

## Doamnelor și domnilor,

În ultimii ani, plata asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav a devenit o problemă acută a consiliilor locale. Nicio problemă. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 vine, în ultimul moment, să stabilească clar cotele cu care bugetul de stat și, respectiv, bugetele locale finanțează această cheltuială, fără să țină cont de sărăcia autorităților locale.

Menționez că asigurarea fondurilor necesare pentru plata integrală a asistenților personali ai persoanelor cu handicap reprezintă 250 de milioane de lei, sumă ce înseamnă doar 0,03% din PIB.

## Doamnelor și domnilor,

Mărturisesc că am încercat, dar nu am reușit, să depistez fonduri suficiente, care să asigure finalizarea lucrărilor începute în toată țara privind cele trei domenii: modernizarea satului românesc, regenerarea urbană a municipiilor și orașelor și realizarea infrastructurii la nivel județean, folosind sintagmele din Ordonanța Guvernului nr. 28/2013.

De altfel, rămâne o enigmă modul de prioritizare a acestor lucrări, fenomen care era scuzabil pentru 2013, fiindcă PNDL-ul era la început de drum, dar pentru 2014 ar trebui să avem pretenția la mai multă transparență și predictibilitate mai mare.

Modul alert și imprevizibil în care Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2014 a fost dat în lucru, cu termene foarte mobilizatoare – ca să folosesc această sintagmă învechită – pentru depunerea amendamentelor, două zile dezbatere sau, mai bine zis, trecere prin cele două comisii de specialitate ale Parlamentului – tot două zile –, credeți-mă, vorbesc din experiență, duce la superficialitate și creează impresia că Parlamentul a devenit un apendice al Guvernului. Dacă nu este așa, combateți-mă!

Despre bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2014...

Adrian Miroslav Merka

#66299

## **Domnul Adrian Miroslav Merka:**

Mulțumesc.

Domnule președinte al Camerei, Domnule vicepreședinte al Senatului, Domnilor miniștri,

Stimate doamne și stimați domni senatori și deputați,

Ne aflăm în fața dezbaterii uneia dintre cele mai importante și așteptate legi: bugetul de stat al României pe anul 2014.

După o perioadă în care atât România, cât și întreaga Europă s-au confruntat cu o criză majoră, datele furnizate de către Eurostat, INS sau de publicațiile internaționale de analiză economică sunt îmbucurătoare pentru noi.

Parcurgând propunerea de buget înaintată Parlamentului de către Guvern, putem să scoatem în evidență câteva puncte importante:

– majorarea salarială de 10% pentru cadrele didactice din sistemul preuniversitar și universitar, cu vechime de până la șase ani;

- majorarea cu 10% a subvențiilor pentru cămin;

- plata titlurilor executorii pentru învățământul

- preuniversitar și universitar;

- acordarea unor burse de 150 de euro pentru medicii

- rezidenți;

- creșterea pensiilor cu 3,75%;

- creșterea salariului minim brut la 850 de lei, apoi la

- 900 de lei;

- majorarea, în parte, a bugetului Ministerului Sănătății și

- al Ministerului Educației Naționale;

– menținerea cotei unice la actualul nivel; – introducerea numeroaselor investiții prioritare finanțate cu fonduri europene nerambursabile, fonduri rambursabile și fonduri de la bugetul de stat.

Toate acestea arată o înclinație spre multitudinea de necesități ale societății noastre, dar să nu uităm că mai avem foarte multe de făcut, domnilor miniștri:

– reducerea cotei de CAS;

– reducerea cotei de TVA și la alte categorii de produse, nu doar la cele de panificație;

– continuarea sprijinului sectorului agricol – și știm foarte bine că și în acest an sectorul agricol a avut o cotă importantă în creșterea bugetului nostru;

– continuarea procesului de stimulare a mediului de afaceri prin scheme de garanții de stat, ajutoare de stat, mai ales pentru sectorul IMM-urilor. Dar se pune și aici o întrebare: câte fonduri au fost absorbite în anii precedenți și ce urmează în anul 2014? Cum vom reuși să-i sprijinim pe aceia care vor, într-adevăr, să absoarbă aceste ajutoare?

– creșterea investițiilor publice – și aici vorbesc, poate, în nume propriu, dar nu cred, în numele nostru, al tuturor;

– Autostrada Transilvania. Partea Borș–Suplacu de Barcău este planificată în 2014–2016, stimați colegi, una dintre importantele ramuri și artere e cea pe care am stabilit-o noi, și nu Uniunea Europeană, prin diferite coridoare. Să avem înțelegere și față de această zonă, care, într-adevăr, va fi un punct de legătură spre toate celelalte puncte cardinale ale României.

Grupul parlamentar al minorităților naționale a participat activ, prin membrii săi, la dezbaterile din cadrul Comisiilor comune de buget, finanțe. A votat această propunere de buget și-și rezervă dreptul și în continuare de a interveni în discuții, în cadrul plenului.

Pe baza celor prezentate mai sus, în speranța că aceste date se vor reflecta pozitiv și în modul în care România va continua să se dezvolte economic, Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota bugetul pe anul 2014.

Vă mulțumesc.

Cornelia Negruț

#69656

## **Doamna Cornelia Negruț:**

Domnule prim-ministru, Doamnelor și domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor parlamentari,

Grupurile parlamentare ale PC susțin Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2014, apreciind că Executivul a depus toate eforturile necesare pentru a corela împărțirea banilor cu nevoile administrativ-sociale ale României.

Știm cu toții că traversăm o perioadă mai puțin fastă din punctul de vedere al încasărilor la bugetul de stat, acesta fiind principalul motiv pentru care bugetul statului aferent anului 2014 nu permite majorări substanțiale ale veniturilor populației.

Cu toate acestea, creșterile prognozate pentru anul viitor vor afecta pozitiv o serie de categorii defavorizate ale populației României. Mă refer îndeosebi la creșterea salariului minim pe economie, la majorarea pensiilor în raport cu rata inflației sau la mărirea salarială cu 10% pentru profesorii debutanți și bursa specială ce se va acorda medicilor rezidenți.

Aceste creșteri sunt extrem de benefice pentru o serie de români pentru care fiecare leuț contează, oameni confruntați, în prezent, cu dificultăți majore în a-și susține decent cheltuielile lunare.

Trebuie să adăugăm că, pentru prima dată, avem prevăzut în bugetul de stat garanțiile pentru capitalul de lucru al IMM-urilor, garanții care provin de la Banca Europeană și de la statul elvețian.

Parlamentarii PC apreciază construcția bugetară pentru anul 2014 ca fiind una echilibrată, realistă, bazată pe o progresie pragmatică, pe un optimism moderat.

Suntem în asentimentul Guvernului, potrivit căruia este mai bine să adoptăm o politică fiscală cu pași mărunți, respectiv să urmărim sustenabilitatea măsurilor de creștere bugetară propuse și abia în raport cu acestea să luăm alte măsuri pozitive pentru oameni, pentru creșterea nivelului de trai al românilor.

## Stimați colegi,

Când a ajuns la guvernare, USL-ul s-a angajat să dea României un nou model de guvernare: competentă, eficientă, dar de a crea un nou model pentru societate – așezată pe repere morale, construită pe solidaritate, respect și toleranță.

Este important ca românii să știe că responsabilitatea noastră a debutat prin a spune oamenilor adevărul despre starea națiunii, pentru a nu crea false așteptări.

Este clar că lucrurile nu se puteau schimba peste noapte. După trei ani și jumătate de măsuri aberante ale fostelor guvernări pedeliste, care au distrus economia și au dus românii la disperare, va fi nevoie de cel puțin alți trei ani pentru ca rezultatele politicilor noastre publice, bugetare și guvernamentale să fie resimțite de fiecare român.

În acest sens, Guvernul a propus un buget pentru anul 2014 realist, nu unul populist. Nu am promis mai mult decât suntem conștienți că vom putea realiza.

Guvernarea USL de până acum a arătat, fără echivoc, că agenda publică a fost construită pe problemele reale ale românilor. Am fost preocupați să reparăm nedreptățile făcute de guvernările anterioare unor segmente importante ale populației – reîntregirea salariilor, a pensiilor –, precum: oamenii care și-au pierdut locurile de muncă, copiii merituoși fără bani de școală, cei care nu-și mai pot plăti creditele, tinerii care termină facultatea și ajung șomeri pentru că posturile sunt blocate. Am făcut dreptate și vom continua să facem dreptate românilor.

Relansarea economică a României presupune și un model economic bazat pe încurajarea inițiativei private, pe susținerea investițiilor, crearea de noi locuri de muncă.

Noul model economic va avea ca rezultat dezvoltarea unui mediu de afaceri puternic, dezvoltarea clasei de mijloc și, implicit, reducerea inechității sociale. Guvernarea USL va avea drept efect o societate care să-și respecte pensionarii, să aibă grijă de copii, să nu-i abandoneze pe cei defavorizați. Vom crea un stat care își respectă contractul cu cetățenii, plătitorii de taxe și impozite.

Avem nevoie de sisteme publice solide, funcționale, iar educația, sănătatea, ordinea publică, care reflectă gradul de civilizație și dezvoltare ale unei societăți, vor fi pentru noi domenii prioritare.

Sunt convinsă că bugetul pentru anul 2014 alături de noul acord pentru atragerea fondurilor europene în perioada de referință 2014–2020 vor fi pași importanți în vederea relansării economiei românești, dar și pentru creșterea calității vieții românilor.

Vă mulțumesc.

Mihai Tararache

#74485

Avem astăzi în dezbatere bugetul României. Părerea mea despre acest buget: este un buget precaut, este un buget care nu acoperă în integralitate nevoile României în anul 2014.

Am atras atenția încă de la audierile în comisiile reunite asupra lipsei fondurilor pentru turism, a lipsei fondurilor pentru IMM-uri, pentru dezvoltarea și sprijinirea IMM-urilor.

Am văzut totuși bugete-mamut alocate Ministerului Muncii, deși acest minister are la dispoziție foarte multe miliarde, bani europeni nealocați prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Am văzut, iarăși, un buget-mamut pentru Ministerul Agriculturii, care, la fel, are alocate pentru 2014–2020 foarte multe miliarde de euro. Acești bani trebuie doar atrași printr-o politică structurată, printr-un management bun; pot fi atrași și pot aduce beneficii României.

Spunem tot timpul că nu avem bani.

Domnilor, evaziunea fiscală a atins pragul alarmant de 10 miliarde de euro și mă refer aici la contrabanda cu alcool, contrabanda cu tutun, contrabanda cu petrol, marea evaziune fiscală. Aveți datoria să combateți acest fenomen și să reduceți la minimum efectele lui.

O altă soluție pentru majorarea bugetului sunt cele aproape 40 de miliarde de euro, bani alocați pentru 2014–2020 României. Încurajarea investițiilor pentru IMM-uri, o altă soluție. IMM-uri care aduc bani la buget.

Dragi colegi,

Parlamentul României este cea mai reprezentativă instituție democratică din România. Îmi doresc ca din aceste dezbateri să rezulte un buget care să acopere nevoile românilor. Îmi doresc ca în dezbaterile noastre de astăzi să ținem seama de amendamentele tuturor colegilor.

Eu, ca deputat de Constanța, am depus amendamente care servesc nevoilor comunității mele. Nu sunt amendamentele mele personale, sunt amendamente pentru Constanța, pentru încurajarea turismului și pentru încurajarea investițiilor de acolo. Sunt nevoile oamenilor și eu, ca parlamentar în Parlamentul României, consider că toate aceste nevoi sunt strict necesare.

Vă mulțumesc și, în încheiere, vă cer să susțineți toate amendamentele depuse de colegi care privesc nevoile comunităților locale.

Mulțumesc.

Gabriela Firea

#77878

S-a spus, așadar, despre acest buget și s-a vorbit despre el în tonuri plastice. Dar haideți să mergem și la cifre!

Faptul că este un buget al priorităților, asta vă deranjează, domnilor? Cu priorități în favoarea oamenilor, și nu împotriva lor, așa cum au avut guvernele lor.

Supără pe cineva că educația și sănătatea sunt prioritate pentru Guvernul USL? Se pare că da, se pare că supără.

Deranjează oare că acesta este un buget care stimulează investițiile? Pentru 2014, s-au prevăzut în buget aproape 40 de miliarde de lei pentru investiții, mai mult cu 3,6 miliarde de lei față de anul acesta, pe fondul creșterii absorbției fondurilor europene și al cheltuielilor pentru programele cu finanțare rambursabilă, deci împrumuturile care se iau de la băncile străine.

Deși deficitul s-a ajustat, raportul dintre investiții și deficit a crescut de la aproximativ 1 la 1, în perioada 2009–2011, la 2,7 la 1. Deci investițiile sunt de aproape trei ori mai mari decât deficitul. Asta arată că ajustarea fiscală nu se face prin tăierea investițiilor, indiferent de retorica publică privind acest lucru.

Și, dacă tot am adus vorba despre investiții, deranjează pe cineva că actualul Guvern a crescut rata de absorbție a fondurilor europene de la 7,4%, cât se înregistra la sfârșitul lui aprilie 2012, la 24,26% în prezent? Este o certitudine. Sunt cifre, și nu metafore.

Faptul că vehemenții critici ai bugetului pentru anul viitor sunt nevoiți să recurgă la metafore sau la argumente abstracte rezidă în aceea că, din păcate pentru ei, nu au nici măcar un exemplu pozitiv din vremurile nu de mult apuse, când ei se aflau la guvernare. Ba, dimpotrivă, toate cifrele îi contrazic flagrant atunci când acuză Guvernul USL.

Datele statistice la îndemâna oricui arată fără putință de tăgadă că fostei puteri i-au trebuit, atenție, trei ani pentru a crește salariul minim cu doar 100 de lei, de la 600 de lei în 2009 la 700 de lei în 2012, în timp ce Guvernul Ponta l-a crescut cu 100 de lei în primul an, iar anul următor va crește din nou.

Știu că adevărul doare, știți și dumneavoastră.

Mai doriți și alte cifre? Așadar, cifre contra metafore. Mai avem. Deficitul bugetar a scăzut de la 9% din PIB în 2009 sau 5,6% din PIB în 2011 la 2,9% din PIB în 2012, respectiv 2,4% din PIB în 2013, iar randamentul mediu la care România se împrumută pe piețele externe s-a înjumătățit, de la 5,2% în august 2009 la 2,4% în octombrie 2013.

Bugetul pe 2014 este unul echilibrat, care asigură resurse și pentru dezvoltare, dragi colegi, dar și pentru protecție socială. Este, practic, cea mai bună variantă în contextul actual, context care este de două ori mai complicat, pentru că situației economice deloc roz din Europa i se adaugă, ca un factor de risc, ostilitatea fățișă a președintelui, al cărui obiectiv pentru ultimul an de mandat este în mod clar acela de a face cât mai mult rău USL-ului, chiar dacă prin asta face rău și românilor.

Dar, dragi colegi, mai ales bărbații care ați făcut armată, știți că era o zicală. Vă mai aduceți aminte? Sper că v-o aduceți aminte și ea suna cam așa: „Orice-ai zice, orice-ai cere, AMR-ul e-n scădere.”

Vă mulțumesc.

Mora Ákos Daniel

#81370

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Iată-ne astăzi în fața uneia dintre cele mai importante dezbateri parlamentare, a dezbaterii proiectului bugetului de stat și al bugetului asigurărilor sociale. Economia României încă este astăzi construită prin și în jurul bugetului statului. Aceasta este starea de fapt, profundă din punct de vedere economic și instituțional.

De aceea, fiecare exercițiu de construire și de adoptare a bugetului trebuie să poarte pecetea unei responsabilități depline. Pe de o parte, este responsabilitatea pentru sănătatea, sustenabilitatea finanțelor publice, pe de altă parte, responsabilitate și susținere pentru mersul general al economiei, pentru performanțele mediului de afaceri și pentru destinul inițiativelor antreprenoriale.

Pentru 2014, bugetul urmărește prin însăși construcția sa aceste două elemente principale, esențiale în privința statului și a economiei. Evoluția economică din 2013 este mult superioară estimărilor. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, creșterea economică este de 2,7 procente față de perioada similară a anului 2012, ceea ce arată că România este pe primele locuri în UE în ceea ce privește creșterea economică. În comparație, în primele nouă luni din 2013, dinamica PIB-ului real în UE a consemnat o reducere de 0,3%.

Producția industrială a României înregistrează cel mai înalt ritm de creștere. Pentru perioada primelor nouă luni ale anului 2013, față de perioada similară a anului precedent, s-a înregistrat o creștere cu 6,2 procente a producției industriale,

în condițiile în care la nivelul Uniunii Europene s-a înregistrat o reducere de circa un procent a producției industriale.

Productivitatea muncii în industrie a consemnat, de asemenea, evoluții pozitive. Tot în primele nouă luni ale anului 2013, creșterea productivității muncii în industrie a fost de 6 puncte procentuale, ritmul fiind tot mai favorabil de la trimestru la trimestru. Exportul de bunuri s-a majorat cu 8 procente pe primele opt luni, conform Eurostat, ceea ce face ca România să fie poziționată pe locul 3 în UE, după Marea Britanie și Lituania, în condițiile în care exporturile europene au înregistrat o creștere de doar 4 puncte procentuale.

Strategia economică trebuie să fie ancorată în prudență și responsabilitate bugetară. În acest sens, se continuă efortul de consolidare fiscală prin reducerea deficitului bugetar de la 2,5% din PIB în 2013 la 2,2% din PIB în 2014, într-un cadru macroeconomic al stabilității, cu o inflație anuală estimată de 2,4 puncte procentuale și o creștere economică de 2,2%.

Bugetul pentru 2014 continuă viziunea economică proactivă, structura bugetului fiind, din acest punct de vedere, cel mai clar indicator. Cresc cheltuielile cu investițiile, se reduc cheltuielile cu bunurile și serviciile, iar anvelopa salarială va fi mai bine colectată cu anumiți indicatori de performanță.

Și avem, astfel, cheltuieli cu investiții în 2014 de 39,8 miliarde de lei, adică în creștere cu 3,6 miliarde față de 2013, iar ponderea în PIB a fondului pentru investiții va fi de 6% în 2014.

Anvelopa salarială se va încadra în 7,3% din PIB și va avea un trend descrescător, fiind mai bine corelată cu evoluția unor indicatori cum ar fi productivitatea muncii.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile sunt riguros dimensionate, chiar reduse substanțial pentru anumite categorii, ca efect al întăririi cadrului legislativ privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare. Astfel, cheltuielile cu bunurile și serviciile ajung în 2014 la 6% din PIB, față de 6,3% în 2013.

Subvențiile, în schimb, trebuie să recunoaștem, ajung la 0,9 puncte procentuale din PIB în 2014, față de 0,8, adică o creștere. Și aici se arată foarte clar o nevoie a reglării sectorului întreprinderilor de stat și, categoric, trebuie să depășim această logică a privatizărilor câștigurilor și naționalizării pierderilor.

Se asigură protecție socială necesară categoriilor sociale cu venituri reduse, prin indexarea pensiilor cu 3,75%, creșterea salariului minim cu 12,5%, în două etape, care au fost deja prezentate: 850 de lei în ianuarie 2014 și 900 de lei în iulie 2014, respectiv creșterea venitului minim garantat cu 4,5%.

Creșterile salariale, în schimb, în sectorul bugetar vor fi direcționate către tinerii absolvenți din sănătate și educație care rămân în sistem. Vorbim aici de medici rezidenți, profesori debutanți, asistenți în învățământul universitar.

Se stimulează dezvoltarea prin creșterea cofinanțărilor prin proiectele europene, ca instrument instituțional și financiar pe care România nu are voie, nicio secundă, să-l neglijeze.

Prin prisma măsurilor luate până în prezent de USL, absorbția fondurilor structurale și de coeziune s-a accelerat exponențial. Între 1 ianuarie 2013, respectiv 15 noiembrie 2013, România a încasat 2,7 miliarde de euro, comparativ cu perioada 2007–2012, de 2,2 miliarde de euro. Deci iată că se poate!

Sprijin pentru agricultură, un alt angajament din Programul de guvernare. Se alocă de la bugetul de stat prin Ministerul Agriculturii suma de 2,1 miliarde de lei, respectiv 1,5 miliarde pentru sprijinirea subvențiilor, a producătorilor agricoli și 0,6 miliarde ca plăți naționale directe complementare în sectorul vegetal.

Categoric, stimați colegi, bugetul pe 2014 este unul orientat către investiții. USL nu este și nu va fi axată pe majorarea poverii fiscale asupra economiei, ci pe menținerea și extinderea competitivității fiscale, a mediului de afaceri din România.

Bugetul pentru 2014 este construit prudent, pe un volum al veniturilor de 32,9% din PIB, care nu indică vreun salt al poverii fiscale asupra economiei. USL nu s-a atins de impozitele cele mai importante, care afectează întreprinzătorii...

Mora Ákos Daniel

#87238

## **Domnul Mora Ákos Daniel:**

...impozitul pe profit, TVA-ul, impozitul pe dividende sau impozitarea muncii. Dimpotrivă, aceasta din urmă, impozitarea muncii, va scădea de la 1 iulie 2014. Astfel, în a doua jumătate a anului 2014, mediul de afaceri va fi consolidat prin cea mai importantă măsură de relaxare fiscală, reducerea cu 5 puncte procentuale a CAS la angajator.

Realitățile fiscale românești ne arată că prin cota unică de impozitare de 16% România beneficiază de competitivitate fiscală în raport cu majoritatea țărilor UE. În schimb, așa cum arată studiile de specialitate și evaluările tehnice chiar din sfera mediului de afaceri, impozitarea muncii este cea mai importantă povară cu care se confruntă întreprinzătorii: salariile mai mici, în timp ce costurile cu forța de muncă sunt mari. Acesta este paradoxul unei poveri fiscale apăsătoare asupra muncii. Astfel se explică apetența anemică a întreprinzătorilor de a crea noi locuri de muncă, de a angaja forță de muncă la vedere.

În România, în condițiile unor CAS împovărătoare la angajator de 27,85% în cotă cumulată, ponderea acestor contribuții în PIB este de doar 5,7%, printre cele mai reduse la nivelul țărilor UE. Astfel, prin reducerea CAS la angajator, se vor scoate la suprafață zeci de mii de locuri de muncă și se va stimula crearea de noi locuri de muncă, cu efecte pozitive asupra încasărilor bugetare.

În același timp, înțelegem foarte bine motivele de îngrijorare în legătură cu creșterea prețului carburanților și introducerea unei accize de 7 eurocenți și, bineînțeles, suntem convinși că prețurile nu vor crește proporțional cu efortul fiscal rezultat dintr-un calcul aritmetic simplu. Piața va absorbi treptat această acciză, ca și în alte rânduri, astfel încât nici ținta de inflație și nici puterea de cumpărare a populației să nu aibă de suferit. Pe de altă parte, accizele vor fi în bună măsură amortizate și prin trendul descrescător al prețului petrolului de pe piața internațională. În prezent, prețul petrolului a coborât sub 100 de dolari pe baril, iar estimările converg spre aceeași evoluție descendentă. Comisia Europeană estimează, în 2014, reducerea prețurilor internaționale cu 4,9% la petrol și 2,8% la produse petroliere.

Dacă facem un efort de memorie, în anul 2010, în urma creșterii TVA cu 5 puncte procentuale, prețurile nu au urmărit aceeași creștere aritmetică, ele crescând cu doar 2,58%, ceea ce demonstrează cât se poate de clar faptul că formarea prețurilor are la bază relația dintre cerere și ofertă, și nu adăugarea unei cote aritmetice procentuale la costuri. În situația introducerii accizei la combustibil, se are în vedere

tocmai preluarea acestei sarcini fiscale, pe de o parte, de către această relație cerere-ofertă, iar, pe de altă parte, asupra scăderii prețului barilului la nivel mondial.

În schimb, subiectul principal al introducerii accizei la combustibil trebuie să fie răspunsul la nevoia urgentă de dezvoltare a infrastructurii României, conștienți fiind cu toții că resursele existente, atât cele de la bugetul de stat, cât și cele din fondurile europene, sunt departe să fie de ajuns pentru nevoile actuale. Or, aici nu am auzit niciun argument că cineva ar fi împotriva acestei accize dacă acești bani merg cu predilecție către infrastructură.

În contextul lipsei de stimulare din partea băncilor comerciale a creditării IMM-urilor, USL a adoptat Programul de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii, un program multianual de stimulare, care vizează sprijinirea accesului IMM-urilor la obținerea de credite destinate finanțării capitalului de lucru. Plafonul de garanții pe acest program este de două miliarde de lei, bani meniți să dinamizeze un sector extrem de important din economia reală.

Stimați colegi,

Nu pot să nu fac câteva referiri și la dezbaterile din cadrul Comisiilor reunite de buget, finanțe, unde cu multă răbdare și cu multă atenție am asistat la expunerea amendamentelor, la întrebările și interpelările colegilor din opoziție. Din păcate, în loc de o atitudine constructivă, am avut parte de un spectacol ieftin, de jigniri personale, atitudini agresive, abordări politicianiste și multe intervenții cu unicul scop al neadoptării la timp a bugetului de stat.

Sigur că aceste agresivități ale colegilor din opoziție au scăzut pe măsură ce presa nu mai era în sală și această abordare încrâncenată, din păcate ilogică, a continuat și în timpul votului Proiectului Legii bugetului de stat, când pe bandă rulantă s-a votat, cu mici excepții, împotriva fiecărui alineat și articol supus votului.

Astfel, orbiți de o furie inexplicabilă, probabil fără să-și dea seama, colegii din opoziție au votat: împotriva finanțării sistemului de protecție a copilului, împotriva finanțării drepturilor privind alocarea de produse lactate și de panificație, împotriva finanțării drepturilor privind alocarea de miere de albine ca supliment nutritiv, împotriva finanțării cheltuielilor privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în școli, împotriva finanțării învățământului special, împotriva plății sumelor prevăzute prin hotărârile judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, chiar și împotriva finanțării ajutorului pentru încălzirea locuințelor. Într-un cuvânt, împotriva tuturor programelor sociale și de funcționare a instituțiilor statului. Dar nu este târziu să reparați greșeala din comisii aici, în plen, astăzi sau zilele următoare.

În încheiere, doresc să remarc faptul că în acest moment ne aflăm în graficul legal al adoptării bugetului și avem șansa ca în câteva zile să avem și votul final la unul dintre cele mai importante proiecte legislative, Legea bugetului, acesta fiind unul dintre semnele de normalitate în funcționarea instituțiilor statului, respectiv a relației dintre Guvern și Parlament. Tentativele de întârziere a adoptării bugetului nu sunt împotriva USL, stimați colegi, sunt împotriva funcționării stabile și corecte a instituțiilor statului, implicit împotriva propriilor cetățeni.

Grupurile parlamentare ale PNL vor vota Legea bugetului de stat și cea a bugetului asigurărilor sociale, cu speranța continuării consolidării și creșterii economiei românești, respectiv a creșterii nivelului de trai.

Mulțumesc.

Vasile Bleotu

#95122

## Stimați colegi,

Nu aș fi intervenit în acest moment dacă nu s-ar menține această demagogie care e perpetuă la PDL.

Am să țin puțină lecție de economie domnilor de la PDL. Trâmbițează de foarte mult timp, în toate ședințele comisiei și în continuare, nivelul accizei.

Acciza nu este un element definitoriu al unui preț de cost. Prețul de cost la petrol este influențat de alți o mie de factori. Cei mai importanți factori sunt raportul cerere-ofertă, nivelul prețului internațional și, așa cum știți cu toții, chiar acum, recent, s-a ridicat blocada asupra Iranului, care este unul din primii trei exportatori de petrol. Deci eu am ferma convingere – și FMI-ul, și Banca Mondială știu acest lucru – că prețul petrolului la pompă nu va crește. Dar a ști înseamnă a-ți aduce aminte.

Le reamintesc că dânșii au crescut TVA-ul de la 19 la 24% la toate produsele. Adică noi creștem acciza la un singur produs, fiind cel mai important venit fiscal, alături de TVA, care îți dă voie să te dezvolți. Păi, cheltuielile care se vor efectua la cheltuieli bugetare, cheltuieli de capital, ele nu se pot realiza decât dacă ai venituri de natură fiscală. Și iată că acest Guvern reduce TVA-ul la pâine de la 24 la 9% și, în același timp, crește... pâine care este mâncată de toți cetățenii României, pe când acciza la petrol influențează numai o anumită parte, consumatorii la pompă.

Și încă o dată, repet, nu are nicio treabă acciza cu inflația. De inflație se ocupă numai Banca Națională. Guvernul nu are nicio treabă cu inflația. Spuneți aceeași prostie de mii de ori. La fel cum a fost și cu deflația. Deflația iar nu este atribut, este atributul de politică monetară exclusiv al Băncii Naționale.

În încheiere, ce aș vrea să vă spun? Dacă Guvernul Ponta va reuși să colecteze – într-adevăr, aceasta este problema, dumneavoastră ați colectat 47%; eu nici nu aș mai vorbi – venituri de natură fiscală, am ferma convingere că se vor crea premisele...

Pentru că Acordul cu FMI ce permite, stimați colegi? Permite ca, din cauza deficitului bugetar în care România s-a încadrat, care este mai mic de la an la an, să finanțeze țara cu împrumuturi externe la dobânzi foarte mici. Asta va permite, în același timp, prin intervenția Băncii Naționale, prin dobânda de politică monetară, să creeze capital, dezvoltarea capitalului privat, pentru că întreprinderile private din mediul de afaceri vor avea acces la finanțare, la credite cu dobânzi mult mai mici.

Sigur că pe dumneavoastră vă doare acest lucru, că nu o să vă bucurați dumneavoastră vreodată de performanțele Guvernului Ponta. Dumneavoastră v-ați bucura să nu aibă performanțe Guvernul și poporul român. Dar o să vedeți că aceste performanțe se vor realiza și bineînțeles că indicatorii macroeconomici și creșterea veniturilor populației se vor vedea.

Spuneați că s-au alocat foarte multe resurse la domeniul dezvoltării, la domnul Dragnea. Păi, acele investiții – vă tot plângeți că nu s-a realizat anul trecut nicio investiție – se duc în autoritățile publice locale: în municipii, în comune și orașe. Ele cui slujesc, aceste investiții? Păi, slujesc populației. Aceste investiții generează locuri de muncă, la rândul lor. Dacă sunt generate locuri de muncă, sunt venituri suplimentare în bugetul familiei, și iată cum acești indicatori, toți, pot fi îmbunătățiți și consider că politica fiscal-bugetară, care este atributul exclusiv al Guvernului, nu este al nimănui altcuiva, va da rezultate bune în viitor.

Mulțumesc.

Cuprins

Stenograma

Ședința