Petre Daea

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Este o intervenție de suflet, pentru că suferința din agricultură este transmisă, _volens nolens_ , și celui care vă vorbește, în dubla lui ipostază de agronom și, întâmplător, de om care se așază pe scaunul deciziei, acolo unde se plămădesc legile în România.

Regretul și, spuneam, intervenția de suflet constituie răzvrătirea mea interioară față de imposibilitatea de a găsi înțelegerea cuvenită în tiparul legislativ pentru a corecta ceea ce se impune și realitatea o împinge și o solicită cu o insistență la care orice voce poate să cupleze pe partitura aceasta de nemulțumire din interiorul producătorilor agricoli.

De altminteri, am constatat cu foarte mare ușurință că mulți dintre colegii noștri de aici, din Senat, ca, de altfel, și inițiatorii, care au cuplat la această inițiativă, au putut percepe foarte ușor că acest mecanism la care, cândva, am avut modesta contribuție nu este perfect în actul operațional, înțelegând aici despăgubirea producătorilor agricoli, motiv pentru care îndrăznesc să fac câteva precizări care se pot procesa în mintea fiecăruia, ca dorință pentru pasul următor în activitatea legislativă sau ca intenții bune care pot fi preluate de Guvern, acela care se află mereu în situația de a face ceea ce legea impune.

Observați în actul normativ un lucru, după părerea mea, fără precedent, când producătorii agricoli vin cu propunerea ca ei să contribuie la crearea unui fond pentru despăgubiri. Deci atât de mult, atât de greu, atât de strânsă este situația în domeniu, încât acești agricultori, împovărați de datorii, loviți de vicisitudinile naturii, cuplează la o inițiativă de a pune într-un fond anume o parte din banii pe care ei îi pot aduna din întorsul brazdei în România.

N-am crezut că Ministerul Finanțelor Publice nu vede această parte extrem de importantă și n-am crezut că ei se lovesc atât de brutal de o precizare, anume aceea că orice alt fond nu poate fi creat, întrucât, în lanțul acesta împletit al desfășurării activității economice, se pot pierde pe undeva bani și, vezi, aici, Guvernul nu poate să găsească cheia de control.

Mi-e teamă că în această înțelegere stăm prea mult și stăm păgubos, motiv pentru care îl rog, și dacă era cineva de la Ministerul Finanțelor Publice aici, mă desfășuram în termeni mai exacți, să înțeleagă că agricultura țării românești nu este sub cheia Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, ci este sub cheia Ministerului Finanțelor Publice. O spune un om cu exercițiul muncii la căpătâiul înțelegerii fenomenului din agricultură.

În al doilea rând, vreau să înțelegem cu toții raportul pe care l-a dat comisia pe care eu o respect și de la care mă așteptam, cel puțin parțial, să vină cu explicația necesară, pentru că o altă comisie permanentă de specialitate din Senatul României a dat un aviz favorabil. Recunoștința avizului, pentru mine, înseamnă, în Senatul României, un vot împotriva raportului de respingere pe care îl prezintă comisia permanentă din Senatul României.