Stenogramă plen

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Am rugămintea să vă ocupați locurile în sala de ședință. De asemenea, adresez rugămintea către liderii grupurilor parlamentare să convoace colegii senatori în sală.

Permiteți-mi ca în nume personal să vă urez „Bine ați revenit în Senatul României!” și să vă doresc o sesiune eficientă și multă sănătate.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să veniți și să vă înregistrați prezența în sală și pe foile de prezență. Cvorumul de lucru este realizat, suntem

prezenți în sală peste 70 de senatori, dar prezența este în dinamică, deci vor mai veni colegi senatori.

Permiteți-mi să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 2 septembrie anul curent.

Ședința va fi condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul senator Gheorghe David și de domnul senator Cornel Popa, pe care îl rog să vină la tribuna Senatului.

Stimați colegi,

Biroul permanent împreună cu liderii grupurilor parlamentare vă propun pentru ziua de astăzi un program de lucru care să cuprindă lucrări în plen până la ora 13.00.

De la ora 13.00 va avea loc ședința Biroului permanent al Senatului, iar de la ora 15.00, lucrări în comisiile permanente ale Senatului.

Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuită în casete sau pe format electronic. Cred că ați intrat în posesia ordinii de zi. Există obiecțiuni asupra ordinii de zi sau asupra programului de lucru?

Nu sunt obiecțiuni.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra programului de lucru.

Cu 51 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, a fost aprobat programul de lucru.

Rog colegii senatori care nu și-au înregistrat prezența să vină la foile de prezență și să semneze.

Aș dori să vă aduc la cunoștință că Biroul permanent împreună cu liderii grupurilor parlamentare vă propun pentru săptămâna viitoare un program normal de lucru, respectiv ziua de luni, cu ședință în plen, de la ora 15.00 până la ora 19.30, cu declarații politice, urmate de dezbateri pe propunerile legislative și proiectele de lege, iar de la ora 18.10, întrebări — interpelări, secțiune transmisă și la radio.

Pentru ziua de marți sunt programate activități în comisiile permanente începând cu ora 9.00. Miercuri, programul standard: ședință în plenul Senatului începând cu ora 9.00, iar joi, de la ora 9.00, activitate în comisiile permanente. Aceasta dacă nu, între timp, vom fi anunțați, pentru a putea să vă comunicăm și dumneavoastră, asupra modificărilor pe acest program.

V-aș ruga să dăm un vot și pentru programul standard pentru săptămâna 7—12 septembrie 2009.

Vă rog să-mi permiteți să

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Avem la pozițiile 24 și 25 două propuneri legislative ale Ministerului Mediului și aș vrea să le aducem la pozițiile 3 și 4, ca să le dezbatem după punctul 2, unde avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă.

Este prezent aici domnul ministru secretar de stat și cred că ar fi bine să le dezbatem pe toate odată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Și eu vă mulțumesc. Există obiecțiuni la această propunere? Nu sunt.

Îl salutăm și pe domnul senator Diaconu.

Bine ați venit, domnule senator!

Intrăm în ordinea de zi.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență Guvernului nr. 43/2009 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă.

Pentru raport, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Este prezent domnul președinte Petru Filip. Microfonul 7.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Dan Cârlan, microfonul 8, și domnul secretar de stat Corneliu Popovici, de la Ministerul Turismului, microfonul 9.

Aveți cuvântul, vă rog.

## **Domnul Corneliu Popovici** — _secretar de stat în Ministerul Turismului_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege pe care îl avem astăzi spre dezbatere vine să modifice Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă.

Această modificare vine în sprijinul direct și benefic al celor care desfășoară activități turistice estivale pe litoralul Mării Negre.

Două elemente aș vrea să scot în evidență din această modificare supusă astăzi dezbaterii dumneavoastră, și anume faptul că, după adoptarea acestui proiect de lege, plajele se vor închiria direct operatorilor economici care desfășoară activități turistice pe litoral, și anume hotelierilor, eliminând astfel acele societăți comerciale care subînchiriau plajele până în acest moment, neavând activitate turistică la bază, în așa fel încât prețul suportat de turist pentru activitatea, pentru serviciile oferite de cei care administrează plajele să fie mai mic.

Al doilea punct este acela că le dă dreptul administrațiilor publice locale și județene să-și închirieze și să administreze segmente de plajă.

De asemenea, rămâne în continuare administrator al plajelor Administrația Națională „Apele Române”, prin Direcția Apelor Dobrogea-Litoral, această instituție având dotarea necesară pentru a face întreținerea plajelor.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului președinte Petru Filip pentru a prezenta raportul comisiei de specialitate.

Microfonul 7, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în două ședințe, 16 și 23 iunie 2009, a dezbătut acest proiect de lege, la care au fost prezenți atât reprezentanți ai Ministerului Turismului, cât și reprezentanți ai Ministerului Mediului pentru că, pe fond, problema privește ambele sectoare de interes: și turismul, și protecția mediului.

Am considerat că acest proiect de lege este clar un pas înainte în ceea ce înseamnă gestionarea mult mai eficientă a plajelor, ca element de interes de turism. Este un prim pas.

Am ajuns la concluzia că aplicarea acestui proiect de lege în cursul anului 2009 în anumite condiții, deci fără licitație, va duce la anumite concluzii, inclusiv modul în care agenții economici vor putea să gestioneze mai bine aceste plaje, inclusiv impactul asupra celorlalți operatori de turism care nu sunt în vecinătatea plajelor.

Sigur că, la sfârșitul acestui an, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului își va propune, evident, o analiză a aplicării în primul an a acestui proiect de lege, urmând ca, acolo unde lucrurile se constată că nu au funcționat chiar bine, să venim cu amendamente și corecturi, lucru cu care, sigur, Ministerul Turismului a fost de acord.

Există două amendamente admise de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, amendamente care privesc, de fapt, diferențierea celor care pot accesa aceste plaje. Este vorba de persoanele private care sunt în proximitatea unei plaje și pot sau nu să acceseze utilizarea zonei imediat învecinate mării.

Amendamentele admise în comisie se referă la punctarea că este vorba numai de agenții economici care fac activitate de turism. Acesta este un lucru acoperitor, am considerat noi, ca protecție juridică, ca să spunem așa.

Au mai fost două amendamente respinse, venite din partea Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului.

Ca urmare a votului din comisie, raportul este de admitere, cu două amendamente admise și două amendamente respinse.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aveți întrebări pe care doriți să le adresați inițiatorilor? Vă rog, domnule senator Cseke Attila, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Onorat Senat,

Permiteți-mi să fac o prezentare mai amplă, după care voi pune și întrebarea la sfârșit.

Sigur, este o problemă importantă, legată nu numai de mediu, ci și de turism, care trebuie reglementată.

Două aspecte aș vrea să semnalez.

În primul rând, motivarea urgenței, care spune că această ordonanță, adoptarea acestui act normativ este importantă pentru că începe sezonul estival la 1 mai, practic nu-și găsește aplicarea, pentru că ordonanța a intrat în vigoare în 19 mai. Ori nu a fost o urgență, ori sezonul estival nu putem să spunem că începe la 1 mai.

În schimb, o a doua problemă, strict juridică. La articolul II se instituie o derogare, cum ne-a spus și domnul secretar de stat, de la prevederile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, în sensul că contractele de închiriere a plajelor sunt atribuite direct operatorilor economici.

Conform art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituție, regimul juridic al proprietății se reglementează obligatoriu prin lege organică. Deci Legea nr. 213/1998 este o lege organică. Inclusiv, conform Constituției din 1991, când s-a adoptat această lege, regimul juridic al proprietății era reglementat prin lege organică.

Sincer, având în vedere că instituie o derogare de la o lege organică, eu nu înțeleg cum s-a ajuns la ideea că această lege este ordinară, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2009.

În mod evident, trebuie să aibă caracterul unei legi organice.

Dacă observați, foarte curios, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra acestui aspect, nu ne dă niciun verdict, nu ne propune nicio soluție, drept pentru care eu v-aș supune atenției această problemă a caracterului legii, pentru că poate fi important, după numărarea voturilor, dacă se întrunește sau nu numărul necesar de voturi.

Din punctul meu de vedere, instituind o derogare de la o lege organică, trebuie să aibă caracterul unei legi organice.

Dacă credeți de cuviință, eu v-aș propune să solicităm un aviz de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, termenul de adoptare tacită fiind 17 septembrie, ca să nu greșim în această chestiune.

Faptul că încredințăm direct hotelierilor, că anunțăm o licitație, că în continuare facem concurs de manele pe litoral și nu se poate dormi toată noaptea, că acceptăm ca oamenii să își spele mașinile în mare, că am rămas cu 10 ani în urma bulgarilor sunt probleme de detaliu, sunt probleme de responsabilitate a Guvernului, dar Constituția trebuie respectată în orice condiție, pentru că nerespectarea Constituției schimbă statul democratic în dictatură. Aceasta este observația mea, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeți, dacă puteți.

Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule senator.

La dezbateri generale, vă rog.

Mulțumesc. Domnule senator,

Această ordonanță de urgență modifică, de fapt, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2006 și, repet, schimbăm două elemente.

Eliminăm acea concurență neloială a celor care închiriau segmente de plajă și nu aveau activitate turistică, ci făceau doar o subînchiriere hotelierilor.

Iar faptul că această ordonanță a început să funcționeze din acest an... Dacă vedeți conținutul ei, contractele de închiriere a plajelor vor fi anuale. E adevărat că în acest an, pentru că sezonul estival era la început, am preluat noi această sarcină și am încredințat plajele hotelierilor, iar acest lucru a fost foarte benefic.

Dacă ați acorda atenție Consiliului Consultativ al Turismului, acolo unde se întâlnesc toate forurile din turism, veți găsi elemente care laudă această inițiativă. Și ea a venit, repet, în sprijinul celor care desfășoară activități pe litoralul românesc.

Chiar în acest an s-a simțit o schimbare a ceea ce înseamnă activități ale turismului și ale litoralului românesc, prin aplicarea acestei ordonanțe de urgență.

Mulțumesc. Sunt alte întrebări? Da. Domnul senator Frunda György. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cu privire la răspunsul domnului secretar de stat, sunt multe de discutat în ceea ce privește optimizarea folosirii litoralului din România. Sunt foarte multe de făcut. Măsura aceasta poate fi luată în considerare, dar ceea ce este inacceptabil e că Guvernul emite o ordonanță care contrazice Constituția.

În domeniul proprietății, ordonanțele de urgență sunt de neacceptat, iar calea normală pe care trebuia să o urmeze Guvernul era un proiect de lege care să se discute în Parlament. Aceasta este esența problemei.

Domnule senator Cristian Rădulescu, aveți cuvântul.

Sigur că toți fremătăm când auzim o referire la încălcarea Constituției, iar aici ni se spune că o ordonanță de urgență nu trebuie să se adreseze domeniului proprietății, că acest domeniu se reglementează prin alte metode și că în felul acesta Guvernul ar încălca Constituția.

Cred că această discuție putea la fel de bine să o facă domnul senator în momentul în care a fost emisă reglementarea inițială, fiindcă această ordonanță de urgență modifică o lege provenită din aprobarea unei alte ordonanțe de urgență, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2006, dată de un guvern unde și UDMR avea participare, iar domnul senator era și atunci în aceeași poziție ca acum. Deci putea foarte bine ca o asemenea remarcă să o facă atunci, dacă ea este valabilă.

Mulțumesc.

Domnule senator Günthner Tiberiu, aveți cuvântul la microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cred că domnul senator Rădulescu nu a citit această ordonanță de urgență în întregul ei, pentru că ordonanța de urgență modifică nu numai Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2006, ci are trimitere expresă tocmai la cel mai important punct al ei, la Legea nr. 213/1998, și aduce modificări, respectiv derogări de la prevederile acestei legi organice care se referă la administrarea domeniului public, cred eu un domeniu deosebit de important, încurajând nerespectarea legilor țării tocmai în domeniul turismului, un domeniu atât de disputat astăzi, unde știm că suntem confruntați cu probleme de neluare în serios a anumitor legi ale țării.

Încă o dată aș reveni: modifică sau aduce derogări de la o lege organică, Legea nr. 213/1998, privind obligativitatea licitării suprafețelor ce țin de domeniul public.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Există solicitări pentru luarea cuvântului din partea altor grupuri parlamentare?

Stimați colegi,

Raportul comisiei este un raport de admitere, cu amendamente admise.

Îl consult pe domnul secretar de stat dacă este de acord cu amendamentele susținute și adoptate în comisie. Vă rog, microfonul 9.

Suntem de acord cu amendamentele susținute și adoptate în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte, am făcut o propunere.

## Domnule senator Cseke,

Îmi pare foarte rău, știu ce vreți acum: retrimiterea la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, dar nu v-ați exprimat, ați dat o posibilitate. Ați lansat-o ca o posibilitate, dar acum doriți retrimiterea și la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări? Microfonul 2, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu este vorba de o retrimitere pur și simplu, pentru că retrimiterea ar însemna să meargă la comisia de fond. Este vorba de un aviz pe o problemă juridică, pe care chiar astăzi în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări o putem discuta. Nu există nicio urgență, este un termen de adoptare tacită în 17 și eu cred că nu este nicio problemă.

Vă rog să supuneți la vot trimiterea, pentru un aviz, la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Așa am să fac, este o solicitare regulamentară. Domnule senator Petru Filip, microfonul 7, vă rog.

Îmi cer scuze, văd că într-adevăr Grupul parlamentar al UDMR este singurul interesat de chestiunea de patrimoniu și de domeniul public al statului, face referire la Constituția României și la modul în care în Legea nr. 213/1998 se gestionează patrimoniul sau domeniul public, care poate fi al statului, al administrației publice locale și așa mai departe.

Părerea mea este că nu există nicio încălcare a Constituției privind modul în care domeniul public poate fi, la un moment dat și pe o perioadă scurtă, dat celor care sunt în vecinătatea acestei proprietăți.

Părerea mea este că facem de data aceasta din țânțar armăsar și că scoatem în față chestiunea cu Constituția numai ca să facem Constituție.

Nicio problemă, poate să meargă înapoi la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru că, mă rog, așa dă bine. Nu cred acest lucru, indiferent cu câte argumente ar veni pe zonă juridică orice avocat sau știu eu cine.

Mulțumesc, domnule președinte. Un minut, domnule Frunda György. Microfonul 2, vă rog.

Mai puțin de un minut.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Filip știe că secuii stau în mod compact de-a lungul litoralului românesc și de-aceasta suntem interesați în această problemă? Aceasta este foarte important, dar nu vrem să repetăm greșeala pe care într-adevăr am făcut-o atunci când ministru era doamna Sulfina Barbu și cred că dacă se ivește o boală de neconstituționalitate trebuie să o tratăm.

Vă spun că în principiu sunt de acord cu problema, dar sunt pentru respectarea Constituției. Trebuia să se vină ca un proiect de lege. Problema poate fi tratată, dar hai ca Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să aplice un tratament juridic adecvat.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Nicolae Moga, microfonul 4, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Constat cu nemulțumire că o parte dintre guvernanți vin nepregătiți, iar pentru că domnul senator Cseke a adresat o întrebare clară și l-a întrebat pe domnul secretar de stat câte contracte au fost atribuite direct și câte prin licitație, am să-i răspund eu domnului senator Cseke: au fost atribuite 75 direct și 12 prin licitație, de agrement.

Vă mulțumim pentru această informație deosebit de interesantă.

Domnule președinte Petru Filip, microfonul 7, vă rog.

## Stimați colegi,

Am în față punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări — referitor la propunerea domnului senator Cseke — legat de acest proiect de lege, și anume avizul favorabil al comisiei.

Îmi cer scuze, el există și vi-l pot citi:

„Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, prin adresa din 26.05.2009, a fost sesizată în vederea avizării cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2009 — care face obiectul discuției.

În ședința din 16 iunie, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a analizat această inițiativă legislativă și a hotărât, cu majoritate de voturi și o abținere a domnului senator Cseke Attila Zoltán, să adopte un raport favorabil.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 76 din Constituția României.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituție și art. 88 alin. (7) punctul 1 din Regulamentul Senatului, proiectul de lege urmează să fie dezbătut de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.”

Semnează domnul senator Toni Greblă și domnul secretar Florin Mircea Andrei.

Păi, stimați colegi...

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule Cseke Attila Zoltán, să auzim dacă vă aduceți aminte de acest aviz.

## Domnule președinte,

## Onorat Senat,

Aici nu este vorba dacă eu îmi aduc aminte de acest aviz sau nu, este vorba despre faptul că în timpul desfășurării ședințelor în plen orice senator poate semnala o problemă. Eu am semnalat o problemă juridică.

Acel aviz este emis cu abținerea mea și am semnalat, în prezent, o problemă juridică. Eu nu știu de ce ne-am înfierbântat la această problemă juridică.

Dacă noi votăm astăzi acest proiect de lege ca lege ordinară, cu un număr de voturi, și dacă se va adeveri că trebuia să fie votat ca lege organică, vom avea o problemă.

Eu v-am propus o soluție: să o mai discutăm la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Dacă este organică, să o supunem la vot ca lege organică și să nu avem nicio problemă. Aceasta era. Era o chestiune strict juridică, procedurală.

Vă mulțumesc.

Vă rog să-mi dați cuvântul.

Domnule Daea, doriți să interveniți pe această problemă? Microfonul 4.

Domnule senator Petre Daea, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Ne aflăm în situația de a decide într-un loc unde s-a decis.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, din cele spuse de domnul președinte care a avut mandatul de a prezenta raport în plenul Senatului, completează raportul, pentru că este o greșeală. Și de-aici a izvorât intervenția colegilor de la UDMR.

Este o greșeală că în raport nu s-a spus clar că există și avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Știind că în Senatul Românei președintele comisiei, și nu numai, poate face referiri la demersul legislativ, consider că este de prisos supunerea la vot pentru retrimiterea la o comisie care s-a pronunțat.

Domnul președinte Filip a prezentat, iar stenograma a cuprins acea precizare necesară, că o comisie de specialitate s-a pronunțat asupra acestui act normativ. Ca atare, v-aș propune, în virtutea celor prezentate de mine, să supunem la vot actul normativ, înțelegând raportul și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

## Domnule senator,

Am rugămintea să ne uităm puțin la Regulamentul Senatului și dacă, în numele unui grup parlamentar, un senator solicită, pe procedură — pentru un aviz sau pentru un raport suplimentar — retrimiterea la comisie, eu trebuie să fac acest lucru, iar dumneavoastră aveți posibilitatea să aprobați sau să respingeți această solicitare. Nu este nicio problemă.

Pentru o scurtă intervenție îi ofer cuvântul domnului senator Gheorghe David.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul central.

## Am înțeles, domnule senator.

Sigur, vă reamintesc, suntem prima Cameră sesizată, mai există posibilitatea, până a ajunge lege, să treacă și prin Camera decizională. Și, sigur, mai există și alte căi de atac, dar este o propunere pe care eu sunt obligat să o supun plenului Senatului, propunerea de retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru un aviz suplimentar privind caracterul legii.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Regulamentar este să se retrimită la comisia de fond și la comisiile care avizează acest proiect. Dacă trimitem numai la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru aviz, nu are niciun efect, pentru că trebuie schimbat, după caz, și raportul la comisia de fond. Trebuie să facem precizarea că retrimitem la comisia care a întocmit raportul și/sau la comisia avizatoare. Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc pentru aceste lămuriri.

În ceea ce privește amendamentele respinse, acestea sunt susținute de inițiatori?

Vă rog, domnule senator Calcan, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La comisia noastră au fost dezbateri aprinse referitoare la această ordonanță, dezbateri la care a participat și domnul secretar de stat. Dorința ministerului de a înlătura inconvenientele din anii anteriori, referitoare la modul de administrare a plajelor, este bine-venită și, așa cum precizează și raportul, prin ordonanță se dorește implicarea, cu prioritate, a deținătorilor de structuri de primire turistică din stațiunile riverane Mării Negre. Deci, în principal, ne referim la hotelieri.

Amendamentele admise în comisia noastră, dar respinse la comisia de fond, până la urmă, precizează doar pe text sintagma „de proprietari ori administratori de ansambluri rezidențiale”.

Ce vrem să spunem? Dacă ne uităm la art. 2, textul inițial precizează: „Utilizarea plajelor în scop turistic se poate face de către operatori economici ce administrează structuri de primire turistice, de proprietari ori administratori de ansambluri rezidențiale...” Tocmai această ultimă parte de sintagmă am dorit s-o eliminăm, pentru a nu se crea confuzii.

În principiu, acest amendament nu a trecut la comisia de fond, întrucât acolo a fost completată cu sintagma „care desfășoară activități de turism”.

Considerăm totuși că această sintagmă „proprietari ori administratori de ansambluri rezidențiale care desfășoară activități de turism” nu este una corectă. Trebuie să ținem cont de faptul că persoanele fizice nu pot desfășura activități de turism. Dacă nu pot desfășura activități de turism, ei nu pot fi administratori ai unor plaje.

Vă reamintesc că la noi în comisie s-a discutat la un moment dat dacă, eventual, proprietari sau administratori de ansambluri rezidențiale din Baia Mare pot să vină să fie administratori de plajă.

Noi considerăm că textul „operatori economici ce administrează structuri de primire turistice” este acoperitor, suficient și, pentru a se elimina alte confuzii, am dorit ca textul „proprietari ori administratori de ansambluri rezidențiale” să nu mai apară în ordonanță.

Pe fond, acesta este amendamentul nostru. Până la urmă, ca text, sau al nostru, sau al comisiei de fond, unul din două trebuie să treacă. Noi considerăm că al nostru este cel mai bun.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Doriți să interveniți în ceea ce privește acest amendament respins de comisie, domnule secretar de stat? Vă rog.

Noi am luat în considerare și am avut în vedere că amendamentul propus de comisia de bază, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, este cel mai corect și, prin urmare, l-am acceptat.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Filip, aveți cuvântul. Microfonul 7.

## Mulțumesc.

Noi susținem, evident, amendamentele discutate și aprobate în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Sunt două amendamente care, din punctul nostru de vedere, sunt acoperitoare inclusiv pentru amendamentele Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului și am considerat că ar fi o chestiune suplimentară ceea ce Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului a cerut prin cele două amendamente.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Amendamentul de la poziția 2 din anexa cu amendamentele respinse se susține?

Vă rog, domnule senator Calcan, microfonul 2.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Eu susțin amendamentul, pentru că este un amendament al comisiei, cu toate că, până la urmă, sezonul estival s-a încheiat, iar el nu-și mai are sensul.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc.

La punctul 24, care va deveni punctul 3 din ordinea de zi, conform hotărârii noastre, este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Raportul a fost întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și va fi prezentat de domnul președinte Petru Filip.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Dan Cârlan.

Inițiatorul, domnul deputat Mircia Giurgiu, nu este prezent. Domnule secretar de stat Dan Cârlan, aveți cuvântul, microfonul 3.

## **Domnul Dan Cârlan** — _secretar de stat în Ministerul Mediului_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin propunerea legislativă inițiată de domnul deputat Mircia Giurgiu se dorește o modificare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2007.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ și solicităm respingerea propunerii legislative, motivat atât de faptul că plenul Senatului a adoptat o lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2007, deci pentru consecvență la nivelul Legislativului, cât și motivat de faptul că punctul de vedere al Guvernului față de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2007 în momentul de față este acela de a o abroga, contopind toate textele de act normativ referitoare la spațiile verzi într-o singură lege, Legea nr. 24/2007.

Prin urmare, această propunere legislativă rămâne fără obiect.

Pe de altă parte, instituirea unui regim derogatoriu pentru un singur caz nu poate fi acceptată. Punctul de vedere al Guvernului, în noul text legislativ care se află în fază finală la Camera Deputaților, este ca reglementarea privitoare la spațiile verzi, în corpul Legii nr. 24/2007, să lase o anumită marjă de libertate pentru autoritățile locale, pentru a putea rezolva orice astfel de speță, și nu să se realizeze printr-o lege de derogare punctuală, dată pentru un singur beneficiar.

Prin urmare, Guvernul solicită respingerea propunerii legislative.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îi ofer cuvântul domnului președinte Filip pentru a prezenta raportul comisiei.

Aveți cuvântul, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat un raport de respingere, în unanimitate, având la bază argumentele prezentate și de domnul secretar de stat Dan Cârlan.

Mai mult decât atât, Primăria Municipiului Cluj-Napoca, printr-o adresă de anul trecut, spune, de fapt, că acest teren — în Planul urbanistic general al municipiului Cluj-Napoca — este, ca definiție de dezvoltare urbanistică, „zonă spațiu verde”.

Or, din acest punct de vedere, este clar că nu există nicio compatibilitate între propunerea legislativă a colegului nostru deputat și planul de dezvoltare urbanistică al Clujului sau al oricărui alt oraș, care reprezintă legea de dezvoltare urbanistică a comunității respective.

Mai mult decât atât, s-ar introduce o normă cu caracter individual, care creează o situație discriminatorie. Mă refer la orice unitate administrativ-teritorială.

Atât Consiliul Legislativ, cât și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au trimis avize negative.

Sigur, nici Guvernul nu susține această propunere legislativă și, în aceste condiții, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat, în unanimitate, un raport de respingere.

Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt înscrieri la dezbateri?

Nu sunt.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Raportul comisiei este un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Pentru vot pe raport și vot pe propunerea legislativă vă propun să menținem soluția adoptată și în sesiunea trecută, în fiecare luni între orele 17.00—18.00. Este o propunere făcută și de Biroul permanent. Eu voi supune la vot această propunere ca să avem și votul plenului Senatului, anume, votul pe legile organice să fie dat, așa cum am procedat și în sesiunea trecută, în fiecare zi de luni între orele 17.00 și 18.00.

Votul asupra propunerii legislative de la punctul 24 din ordinea de zi se va da în ședința de luni, 7 septembrie 2009.

La punctul 25 din ordinea de zi, care a devenit punctul 4, este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Raportoare este Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Dan Cârlan.

Inițiatorii sunt domnul deputat Ioan Stan și domnul deputat Vasile Mocanu — Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Inițiatorii nu sunt în sală.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Dan Cârlan. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Inițiatorii propunerii legislative doresc, în esență, ca, pentru proiectele sau activitățile miniere care utilizează substanțe periculoase în procesul de prelucrare și concentrare, pentru capacități de producție mai mari de cinci milioane de tone pe an sau cu suprafață desfășurată mai mare de o mie de hectare, acordul de mediu, autorizația sau autorizația integrată de mediu, respectiv decizia de respingere a solicitării, să se emită prin lege, și nu prin hotărâre de guvern, așa cum este reglementarea actuală. În reglementarea actuală, aceste avize, acorduri, autorizații se emit prin hotărârea Guvernului la propunerea Ministerului Mediului, iar inițiatorii doresc să se emită prin lege la propunerea Ministerului Mediului.

Guvernul nu susține această propunere legislativă din două motive: pe fond, această propunere vine în conflict cu Directiva Consiliului și Parlamentului European nr. 2003/35/CE privind participarea publicului la elaborarea anumitor planuri și programe în legătură cu mediul, directivă transpusă prin Hotărârea Guvernului nr. 1.213/2006 și care conferă oricărei persoane interesate dreptul de a ataca în contencios administrativ aceste acte administrative. Dacă admiterea acordurilor s-ar face prin lege, publicului larg i s-ar refuza dreptul de a participa la decizie, inclusiv prin acțiune în contenciosul administrativ. Aceasta este obiecția majoră pe fond.

De asemenea, observăm că propunerea legislativă nu este aplicabilă, întrucât dreptul de inițiativă legislativă îl are Guvernul, și nu unul dintre ministere. Prin urmare, nu ar fi posibilă adoptarea prin lege la propunerea unui minister, ci prin lege, eventual, la propunerea Guvernului. Pe fond, ar fi o încălcare a directivei citate, iar Guvernul solicită respingerea propunerii legislative.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Pentru prezentarea raportului comisiei dau cuvântul domnului președinte Petru Filip.

Vă rog mai succint, dacă se poate. Vă rog, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat un raport de respingere, cu majoritate de voturi. Plecând de la aceste argumente de ordin legislativ național și european — mă refer la Directiva Consiliului 85/337/EEC — și după părerea noastră, într-adevăr, obținerea acordurilor de mediu și autorizația integrată de mediu, indiferent de ce unitate economică ar fi vorba, nu necesită să fie obținute prin lege, respectiv, prin lege aprobată de Parlament, ca să nu mai vorbim de imposibilitatea de a ataca, în special, proiectele de lege cu impact de mediu major, în funcție de interesele locale sau regionale.

Mai mult decât atât, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia economică, industrii și servicii au dat un aviz negativ. Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule președinte.

Vă invit la dezbateri generale.

Sunt solicitări?

Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Raportul comisiei este un raport de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Domnule senator Corlățean, doreați să interveniți? Vă rog. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să intervin, dar nu pe fond. Nu sunt membru al comisiei și nu am participat la dezbateri.

Eu am o întrebare adresată domnului secretar de stat, ca membru al Parlamentului, plecând de la constatarea că este pentru prima oară când aud acest tip de afirmație, că procedura legislativă încalcă normele europene cu privire la accesul publicului și la implicarea opiniei publice în adoptarea unui act normativ. Or, din câtă experiență am, mai modestă decât a altor colegi, procedura parlamentară este extrem de democratică, în comisii organizăm audieri publice, sunt invitate și organizații neguvernamentale, și alți actori ai societății civile, deci voiam să subliniez această chestiune și să-l întreb pe domnul secretar de stat dacă chiar crede că procedura legislativă nu permite implicarea publicului în adoptarea unor acte normative. Nu este o chestiune de fond dar este o chestiune la care, ca parlamentar, țin foarte mult, câtă vreme multă lume se grăbește să tot dea la rădăcina prestigiului Parlamentului.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Vreau să vă aduc aminte că și domnul Dan Cârlan a fost senator al României în legislatura trecută și nu cred că exprimarea dânsului a venit în această idee pentru care dumneavoastră v-ați simțit puțin lezat.

Dau cuvântul domnului secretar de stat pentru clarificări. Vă rog, microfonul 8.

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Evident că nu m-am referit la acest aspect al democrației dezbaterii parlamentare, ci la constrângerea pe care ne-o aduce directiva europeană, care ne obligă să dăm dreptul oricărei persoane interesate să atace în instanță un act administrativ pe care îl consideră că aduce atingere intereselor personale sau unui interes public. O lege, după ce a fost adoptată, nu poate fi atacată în contencios. Aceasta este esența problemei și, de aceea, este nevoie ca emiterea acordului de mediu să se facă prin hotărâre de guvern pentru a da posibilitatea juridică oricărui cetățean interesat să atace în instanță. Participarea la dezbaterea parlamentară a publicului larg este una, participă, dar decizia o ia Parlamentul, pe când acțiunea în instanță dă un drept de o altă calitate cetățeanului spre a-și apăra punctul de vedere sau drepturile pe care le consideră a fi vătămate _. (Domnul senator Titus Corlățean cere permisiunea de a lua cuvântul.)_

Domnule Corlățean, scurt, vă rog. Un minut. Microfonul 3.

Foarte scurt.

Este numai o parte a problemei și vă aduc aminte că în procedura de după intrarea în vigoare a unei legi, atunci când un cetățean își consideră drepturile fundamentale sau drepturile care îi sunt garantate de Constituție încălcate de un act legislativ merge pe invocarea excepției de neconstituționalitate.

Deci există un drept de atac.

Mulțumesc.

Și noi vă mulțumim pentru aceste lămuriri.

Revin și precizez că raportul comisiei este un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Votul pe raport și pe votul final se vor da în ședința de luni, 7 septembrie 2009, între orele 17.00 și 18.00.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar.

Raportoare este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, reprezentată de domnul președinte Ion Ariton.

Din partea Guvernului și a inițiatorilor participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Vă rog.

Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș solicita și rog colegii să retrimitem acest proiect de lege la comisie, pentru că din punct de vedere al termenului de adoptare tacită ni se permite, termenul este pe 14 octombrie 2009. La solicitarea acestor grupuri profesionale și împreună cu reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice, dorim să mai avem o discuție în comisia de specialitate.

Vă mulțumesc. Vă consult dacă sunt obiecțiuni. Sunt?

Vă rog, domnule senator Dumitru Oprea. Microfonul 2.

Țin să mulțumesc comisiei pentru poziția avută în legătură cu propunerea de acum și domnul președinte al comisiei chiar știe că sunt mai multe entități direct interesate să se caroteze una pe alta și poate că acesta este și un semnal dat de Senat pentru a-i îndemna la profesionalism și la intrarea în Europa, chiar și prin această entitate de natură liberală, în care instituții ale statului fac cărțile.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule senator.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 2 alin. (2) și (3) și art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 278/7.11.2008 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate.

Raportoare este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, reprezentată de domnul președinte Ion Ariton.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Vă consult dacă din partea inițiatorilor este cineva în sală. Nu este.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Valentin Iliescu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** — _secretar de stat_

## _la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă inițiată de colegii noștri nu a fost, evident, inițiată de Ministerul Finanțelor Publice, ca instituție responsabilă cu elaborarea cadrului legal al activității de audit statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate, conform prevederilor art. 3 punctul 39 din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice. Există mai multe impedimente pentru care Guvernul nu susține această propunere legislativă, propunere care se întâlnește și cu raportul comisiei de specialitate, motiv pentru care vă rugăm să respingeți propunerea legislativă.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Pentru raport, domnule președinte al comisiei, vă rog, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să informez colegii că inițiatorii au fost invitați la comisie, dar nu au participat la dezbateri. Astfel, comisia a hotărât cu 8 voturi pentru să adopte raport de respingere așa cum motiva reprezentantul ministerului.

Au transmis avize negative Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia economică, industrii și servicii.

Guvernul României, invocând motivele arătate mai sus, nu susține adoptarea propunerii legislative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această propunere legislativă.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital propune plenului Senatului raportul de respingere a acestei propuneri.

Fac precizarea că legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Vă invit la dezbateri generale.

Domnule senator Dumitru Oprea, microfonul 2.

Prin luarea de cuvânt vreau să scot în evidență independența profesiei invocate aici, mai ales că inițiatorii aparțin altui partid decât celui din care fac eu parte, dar ei au dreptate și nu au susținut acest lucru până la capăt.

Domnul Iliescu a început un pic neinspirat. Ministerul Finanțelor Publice nu i-a recunoscut.

Domnule Iliescu, asta este o profesie total independentă, ca și aceea a medicilor, a arhitecților și a juriștilor. Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România este un corp de profesioniști și Ministerul Finanțelor Publice nu are ce căuta în viața lor.

Mai mult decât atât, Camera Auditorilor Financiari din România, o creație făcută pe criterii dubioase, prin ceea ce propunea astăzi obținea statutul de auditor statutar pe care nu-l avea. De ce Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România creat din 1994 nu are acest drept? Este doar o întrebare.

Așadar, rog Senatul să amâne și propunerea făcută de colegii noștri. Poate că în felul acesta vor avea timp de discutat cu cei care au venit cu cealaltă inițiativă legislativă și să se pună de acord asupra unei forme care să ne reprezinte corect, nu pe părți!

Domnule senator, există o solicitare de retrimitere la comisia de fond? Ca să înțeleg...

Bine.

Mai sunt și alte puncte de vedere? Domnul Ion Ariton.

Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Poate colegul nu s-a exprimat corect.

Vreau să vă spun, domnule senator Oprea, că noi i-am invitat pe inițiatori și nu au participat la dezbateri, nu și-au susținut acest proiect. Mai mult decât atât, în celelalte două comisii a fost același aviz negativ.

Ținând cont de faptul că am retrimis la comisie celălalt punct al ordinii de zi, vom judeca în ansamblu această problemă și nu cred că este cazul să revenim asupra acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Domnule senator Oprea...

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Este corect.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Da.

Este corect.

Nu mai solicitați retrimiterea. Renunțați. Vă mulțumesc.

Din partea altor grupuri parlamentare dorește cineva să intervină? Nu.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Raportul comisiei este un raport de respingere a propunerii legislative, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (7) al art. 120 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Pentru raport, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Domnul președinte Ion Ariton, microfonul 7.

Din partea Guvernului participă domnul Valentin Iliescu, secretar de stat.

Din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Domnule secretar de stat Iliescu, vă rog, microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Colegii noștri, inițiatorii, au venit cu această propunere legislativă în sensul diminuării cuantumului majorărilor de întârziere. Față de inițiativa depusă și discutată astăzi în plenul Senatului, Guvernul își exprimă un punct de vedere nefavorabil, argumentat de cel puțin trei motive.

În primul rând, cuantumul majorărilor de întârziere s-a stabilit la 0,1% pentru fiecare zi de întârziere cu scopul de a determina plata la termen a impozitelor, taxelor și contribuțiilor și, totodată, pentru a descuraja utilizarea de către contribuabilul debitor a creditului fiscal pentru finanțarea propriilor activități.

În al doilea rând, diminuarea cuantumului majorărilor de întârziere ar determina o scădere a colectării veniturilor bugetare și ar afecta angajarea cheltuielilor, lucru extrem de grav, mai ales într-o asemenea situație cum este cea prin care trece România.

În al treilea rând, stabilirea cuantumului majorărilor de întârziere în fiecare an, așa cum solicită inițiatorii, și modificarea acestuia chiar în cursul anului ar crea dificultăți atât contribuabililor, cât și organelor de control, motiv pentru care vă rugăm, stimate doamne și stimați domni senatori, să respingeți propunerea legislativă.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Ion Ariton, vă rog să prezentați raportul. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a fost propusă dezbaterii în ședința din 23 iunie. Comisia a hotărât adoptarea unui raport de respingere.

Au transmis avize favorabile Consiliul Legislativ, Comisia economică, industrii și servicii.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

La dezbateri au participat, în calitate de inițiatori, domnii senatori Mocanu Alexandru și Păran Dorin.

Din partea Ministerului Finanțelor Publice a participat domnul Cosmin Coman, secretar de stat, care a susținut respingerea acestei propuneri legislative.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, cu mențiunea că aceasta face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale. Cine dorește să ia cuvântul? Domnul senator Frunda György, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu voi vorbi în favoarea acestei inițiative legislative, dar vreau să aduc în atenția Senatului discrepanța care este în Codul fiscal, discrepanță care se manifestă în raportul dintre cetățean, pe de o parte, și stat, pe de altă parte.

Contribuabilul care nu-și plătește la timp datoriile are obligația de a plăti o serie de penalități de întârziere. Statul, pe de altă parte, față de contribuabili nu-și plătește propriile obligații și pentru aceasta nu plătește niciun ban penalitate de întârziere. Este un dezechilibru legislativ în defavoarea cetățeanului care, cred eu, nu este benefic nici vieții economice din România, nici vieții sociale, provoacă un dezechilibru accentuat între stat și cetățean, între cetate și cetățean, și cred că, în viitorul apropiat, ar trebui să ne aplecăm cu mai multă atenție asupra raporturilor dintre contribuabili și stat.

Este problema TVA-ului care se plătește de către factorii economici în momentul eliberării facturii. Foarte mulți nu reușesc să-și încaseze sumele pentru care au emis factura, totuși TVA-ul se plătește și, din cauza acestui lucru, un număr substanțial de firme au ajuns în procedura insolvenței. Cred că este interesul general să ne gândim la aceste aspecte, să găsim o soluție pentru echilibrarea raporturilor dintre cetate și cetățean, dintre stat și cetățean, iar, pe de altă parte, în ceea ce privește TVA-ul, cred că putem prelua metode mult mai dinamice, mult mai atrăgătoare din Uniunea Europeană, care să permită plata TVA-ului în momentul încasării sumei de către societatea economică, nu în momentul eliberării facturii, statul având pârghiile necesare pentru a determina preluarea sumelor respective.

Vă mulțumesc.

În al treilea rând, constituirea acelui Fond Național pentru Calamități în Agricultură poate fi interpretat ca un fond special, măsură care ar contraveni prevederilor Legii finanțelor publice nr. 500/2002.

Argumente suficiente, spunem noi, pentru care Guvernul nu susține această propunere, soluție acceptată și susținută și de comisia de specialitate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Pentru prezentarea raportului, domnul președinte Ariton. Microfonul 7.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Constatările dumneavoastră sunt perfect reale, o ancorare în realitate.

Da, asta este situația.

Alte puncte de vedere din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Vă aduc aminte că raportul comisiei este un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură.

Pentru raport, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Domnul președinte Ariton, microfonul 7.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Inițiatorii sunt prezenți?

Inițiatorii au fost invitați la lucrările ședinței comisiei, dar nu au participat, astfel încât, în ședința comisiei din 23 iunie 2009, după încheierea dezbaterilor, propunerea legislativă a fost supusă la vot, întrunind 6 voturi împotrivă și o abținere.

În consecință, propunerea legislativă a fost respinsă, având în vedere aspectele prezentate de domnul secretar de stat.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a dat un aviz favorabil cu amendamente, Consiliul Legislativ a avizat favorabil această propunere legislativă, iar Guvernul nu susține adoptarea inițiativei.

În consecință, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, cu amendamente, împreună cu propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, legea este organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Dorește să ia cineva cuvântul? Domnul senator Rotaru. Microfonul 4.

Apoi domnul senator Daea.

Nu este nicio problemă, vă dau cuvântul la amândoi. Aveți cuvântul, domnule senator.

Nu.

Domnule secretar de stat Valentin Iliescu, microfonul 10 pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Guvernul nu susține propunerea legislativă. Are mai multe motive, dar mă voi referi numai la trei.

În primul rând, modificările propuse prin această inițiativă legislativă nu sunt în concordanță cu reglementările europene, respectiv cu Regulamentul Comisiei Europene nr. 73/2009.

Al doilea motiv pentru care Guvernul nu susține această inițiativă este că unii termeni nou-introduși în propunerea legislativă, respectiv în denumirea calamității naturale, pot da naștere la interpretări diferite în aplicarea legii.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Îi cer scuze distinsului coleg Daea.

Este limpede faptul că Legea nr. 381/2002 a fost gândită ca o lege care să vină în sprijinul agriculturilor și să rezolve o problemă care nu putea fi rezolvată de societățile de asigurare.

Aș vrea să prezint constatările pe care le-am sesizat de-a lungul anilor, pentru că această lege a fost o lege de neacordare a despăgubirilor, nu de acordare a despăgubirilor, deoarece așa cum a fost gândită și aplicată a dat naștere la interpretări, la subiectivism și nu și-a atins scopul propus.

Inițiatorii au avut ideea de a modifica această lege și de a veni, într-adevăr, în sprijinul agricultorilor, având în vedere condițiile destul de precare în ce privește seceta, fenomenele naturale de tip catastrofic care se manifestă în ultima vreme cu o pregnanță din ce în ce mai mare, riscuri care nu sunt preluate de societățile de asigurare.

În discuțiile pe care le-am avut cu agricultorii, aceștia și-au manifestat nemulțumirea privind modul în care operează Legea nr. 381/2002 și aș vrea să subliniez faptul că este foarte necesar ca această lege să fie amendată. Sigur, așa cum s-a arătat și cum a arătat și domnul secretar de stat, sunt niște inadvertențe, sunt niște lucruri care ar putea fi corectate, și probabil că vor fi corectate la Camera Deputaților. Vreau însă să subliniez încă o dată că este nevoie ca această lege să fie amendată și ea să devină efectivă și operabilă.

În același timp, aș vrea să adresez o întrebare domnului secretar de stat Iliescu. Inițiatorii spun că în Franța a fost adoptată o lege specială și aș vrea să știu dacă are cunoștință dânsul despre această lege. Dacă în Franța este operabilă o asemenea lege, de ce n-ar putea fi și în România? De ce în România contravine Regulamentului Comunității Europene și în Franța nu?

Subliniez încă o dată, suntem tributari foarte mult acestor constrângeri ale Uniunii Europene și nu încercăm să facem nimic, iar agricultorii așteaptă ceva de la noi.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule secretar de stat Valentin Iliescu, dacă știți ceva de Parlamentul francez, vă rog.

Nu am cunoștință de legea despre care face vorbire domnul senator.

În mod sigur, Guvernul are tot interesul să folosească experiența pozitivă a unor țări care au tradiții și reprezintă o forță în agricultura europeană. Nu înseamnă că, dacă Guvernul — dacă ați citit cu atenție punctul de vedere exprimat de Guvernul României pe această temă — a avut un punct de vedere negativ față de această inițiativă, nu acordă importanță deosebită. Așa cum bine spuneți dumneavoastră, există o evaluare foarte corectă a dorinței agricultorilor de a obține un sprijin mult mai important în ceea ce privește calamitățile naturale și, sugerându-ne această lege, eu sunt convins, importantă, ministerul de resort — eu reprezint aici Departamentul pentru Relația cu Parlamentul — în mod sigur se va informa și va încerca să găsească o soluție care să se aplice favorabil și, evident, în folosul agricultorilor din România.

Oricum, îi mulțumesc domnului senator pentru sugestia făcută, o voi transmite colegilor de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și sunt convins că vor găsi o soluție favorabilă pentru agricultorii noștri.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator Daea, dacă doriți să interveniți, microfonul 7, vă rog.

La dezbateri generale, nu la amendamente, da? Vă rog.

Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Este o intervenție de suflet, pentru că suferința din agricultură este transmisă, _volens nolens_ , și celui care vă vorbește, în dubla lui ipostază de agronom și, întâmplător, de om care se așază pe scaunul deciziei, acolo unde se plămădesc legile în România.

Regretul și, spuneam, intervenția de suflet constituie răzvrătirea mea interioară față de imposibilitatea de a găsi înțelegerea cuvenită în tiparul legislativ pentru a corecta ceea ce se impune și realitatea o împinge și o solicită cu o insistență la care orice voce poate să cupleze pe partitura aceasta de nemulțumire din interiorul producătorilor agricoli.

De altminteri, am constatat cu foarte mare ușurință că mulți dintre colegii noștri de aici, din Senat, ca, de altfel, și inițiatorii, care au cuplat la această inițiativă, au putut percepe foarte ușor că acest mecanism la care, cândva, am avut modesta contribuție nu este perfect în actul operațional, înțelegând aici despăgubirea producătorilor agricoli, motiv pentru care îndrăznesc să fac câteva precizări care se pot procesa în mintea fiecăruia, ca dorință pentru pasul următor în activitatea legislativă sau ca intenții bune care pot fi preluate de Guvern, acela care se află mereu în situația de a face ceea ce legea impune.

Observați în actul normativ un lucru, după părerea mea, fără precedent, când producătorii agricoli vin cu propunerea ca ei să contribuie la crearea unui fond pentru despăgubiri. Deci atât de mult, atât de greu, atât de strânsă este situația în domeniu, încât acești agricultori, împovărați de datorii, loviți de vicisitudinile naturii, cuplează la o inițiativă de a pune într-un fond anume o parte din banii pe care ei îi pot aduna din întorsul brazdei în România.

N-am crezut că Ministerul Finanțelor Publice nu vede această parte extrem de importantă și n-am crezut că ei se lovesc atât de brutal de o precizare, anume aceea că orice alt fond nu poate fi creat, întrucât, în lanțul acesta împletit al desfășurării activității economice, se pot pierde pe undeva bani și, vezi, aici, Guvernul nu poate să găsească cheia de control.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 3, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dintr-o altă perspectivă, dar în completarea argumentelor, se întâmplă să fi fost coraportor al Parlamentului European din partea Comisiei de Afaceri Juridice, în cursul anului 2008, în materie de asigurare-reasigurare.

Pe scurt, intenția Legislativului european era de a adopta o nouă directivă europeană în materie de asigurarereasigurare, care să înglobeze celelalte 13-14 directive sectoriale. O atenție specială în dezbaterea din Parlamentul European a fost pentru despăgubirile acordate față de riscurile provenind din schimbările climatice. Or, domeniul care este acoperit de această propunere legislativă vine exact pentru a răspunde unor așteptări ale directivei noi europene.

Menționez că, în baza acelei directive europene — nu știu dacă a intrat încă în vigoare —, statele membre vor fi obligate să-și completeze legislația națională pentru a acoperi și aceste riscuri.

Acestea fiind spuse, mie mi se pare că, dimpotrivă, această propunere legislativă este oportună, merge chiar mai repede în direcția cea bună decât în alte state membre și nu văd o motivație solidă pentru a nu adopta această propunere legislativă.

Și o ultimă chestiune: mi se pare nefiresc, dacă ceea ce am primit noi în documentele distribuite este corect, ca totuși comisia pe fond, competentă, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, să nu dea un raport, ci numai un aviz la un astfel de subiect.

Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Sunt două probleme la care așteptăm și noi răspuns cu interes la ceea ce înseamnă despăgubirile pentru calamitățile din agricultură.

Mai sunt puncte de vedere din partea grupurilor parlamentare?

Nu.

Raportul comisiilor este un raport de respingere a propunerii legislative, cu amendamente respinse.

Sunt susținute de către inițiatori cele trei amendamente? Nu.

Mulțumesc.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă propun ca votul pe raport și votul final să-l dăm luni, 7 septembrie 2009, între orele 17.00 și 18.00.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2009 privind îmbunătățirea procedurilor fiscale și diminuarea evaziunii fiscale.

Pentru raport, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte Ariton. Microfonul 7.

Din partea Guvernului participă domnul Dragoș Bogdan, subsecretar de stat.

Este prezent?

Vă rog să mă lămuriți.

Microfonul 9.

Domnule vicepreședinte, vă rog, prezentați-vă.

**Domnul Mihai Gogancea Vătășoiu** — _vicepreședinte la Agenția Națională de Administrare Fiscală_ **:**

## Bună ziua!

Mihai Gogancea Vătășoiu este numele meu.

Sunt vicepreședinte la Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Vă rog, aveți cuvântul pentru susținerea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Stimate domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Prin proiectul de lege se urmărește aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2009 privind îmbunătățirea procedurilor fiscale și diminuarea evaziunii fiscale, cu următoarea structură: în Capitolul 1 avem măsurile în domeniul procedurilor fiscale; în Capitolul 2 — repunerea în termen a înlesnirilor la plată care și-au pierdut valabilitatea ca urmare a efectelor crizei economice; în Capitolul 3 — măsuri pentru diminuarea evaziunii fiscale; în Capitolul 4 — dispoziții tranzitorii.

Se preconizează următoarele modificări:

— se propune modificarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel:

— în sensul de a permite împuternicitului să înregistreze actul de împuternicire în formă scrisă și în condițiile legii; — în sensul stabilirii criteriilor pentru declararea contribuabililor inactivi, astfel încât să se cuprindă în această categorie toți contribuabilii cu risc fiscal ridicat. Această prevedere are în vedere reducerea evaziunii fiscale prin limitarea posibilităților de realizare a operațiunilor intracomunitare de către contribuabilii cu risc fiscal ridicat prin invalidarea codului de plătitor de TVA;

— în sensul că autoritățile publice care au nevoie de a deține informații cu privire la situația fiscală a contribuabilului să poată solicita certificate de atestare fiscală și, de asemenea, în cuprinsul acestora să se evidențieze atât obligațiile de plată, cât și cele de recuperat de la stat de către aceștia.

Modificarea prevederilor referitoare la ordinea de stingere a datoriilor pentru debitorii care se află sub incidența Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare.

Se propune repunerea în termen a înlesnirilor la plată acordate în baza reglementărilor legale în materie care și-au pierdut valabilitatea ca urmare a efectelor crizei economice.

De asemenea, modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la acordarea de competențe, în sensul de a legitima persoanele implicate în săvârșirea de contravenții sau fapte de evaziune fiscală de către comisarii Gărzii Financiare aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu și de a efectua alte activități menite să surprindă și să combată faptele de evaziune în momentul desfășurării lor, cu respectarea legislației specifice în domeniu.

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Cred că ne-ați lămurit asupra oportunității acestui proiect de lege.

Pentru prezentarea raportului dau cuvântului domnului președinte Ariton.

Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a analizat proiectul de lege.

Cu 8 voturi pentru a fost adoptat un raport de admitere, cu amendamente.

Au fost transmise avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări conține două amendamente. Cele două amendamente au fost admise de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital în unanimitate și au fost însușite și de reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptarea plenului Senatului raportul de admitere, amendamentele și proiectul de lege.

Legea are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă consult, domnule vicepreședinte, dacă sunteți de acord cu amendamentele care au fost admise în comisie. Da.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale sunt solicitări din partea grupurilor parlamentare?

Nu sunt.

Stimați colegi,

Raportul este favorabil, cu amendamente admise, reprezentantul Guvernului este de acord cu ele.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Votul pe raport și votul final se vor da luni, 7 septembrie 2009, conform hotărârii aprobate în plenul Senatului astăzi.

Vă cer permisiunea să amânăm puțin punctul 8 din ordinea de zi, pentru că în acest moment nu este prezentă doamna secretar de stat Maria Pârcălăbescu.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2009 privind stabilirea unor măsuri temporare în domeniul gazelor naturale.

Pentru raport, Comisia economică, industrii și servicii, domnul senator Dorel Borza, microfonul 7, iar din partea Guvernului este prezent domnul secretar de stat Lucian Șova, microfonul 8.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Lucian Șova** — _secretar de stat în Ministerul Economiei_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2009 se urmărește găsirea unei soluții adecvate contextului actual, prin care să se permită continuarea funcționării industriei îngrășămintelor chimice și a industriei producătoare de energie electrică și termică, folosind combustibilul gazos din România.

Prin anularea obligativității formării coșului de amestec gaze naturale pentru consumatorii întreruptibili, pe perioada iunie–octombrie 2009, se permite alimentarea cu gaze naturale exclusiv din producția internă a acestora și, implicit, stabilirea unui preț de achiziție a gazelor mai mic, care să permită supraviețuirea acestor industrii. O astfel de măsură permite evitarea disponibilizării unui număr de circa 9.000 de salariați, corelat cu scăderea activităților conexe, transporturi feroviare, fluviale, maritime de peste 3,5 milioane tone mărfuri pe an.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Pentru prezentarea raportului, are cuvântul domnul vicepreședinte Dorel Borza.

Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Prin natura reglementarilor sale, acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Menționez că există aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Față de argumentele pe care reprezentantul Guvernului le-a prezentat și astăzi în plen, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să întocmească un raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supune aprobării plenului Senatului, împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Sunt solicitări din partea grupurilor parlamentare la dezbateri generale?

Nu sunt.

Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Raportul este de admitere, fără amendamente, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Votul pe raport și pe proiectul de lege se va da luni, 7 septembrie 2009.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război.

Pentru raport, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul vicepreședinte Teodor Meleșcanu, care este și președintele comisiei, deocamdată.

Din partea inițiatorilor, participă domnul secretar de stat Dan Tătaru.

Microfonul 9.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Dan Tătaru** — _secretar de stat_

## _în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Necesitatea elaborării Proiectului de lege privind regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război a fost impusă de prevederile art. 73 alin. (3) lit. f) din Constituția României, republicată. Legea urmărește definirea unui sistem național de mobilizare format din componente ale actualelor prerogative, competențe, atribuții și sarcini în domeniul apărării și securității naționale, care să permită organizarea și pregătirea în timp de pace și aplicarea în timp util a complexului de măsuri extraordinare ce urmează să fie adoptate.

Totodată, sunt nominalizate activitățile ce se desfășoară la apariția sau iminența unei amenințări grave care poate afecta suveranitatea, independența și unitatea statului, integritatea teritorială a țării și democrația constituțională, precum și pentru exercitarea dreptului inerent al statului la autoapărare individuală sau colectivă.

Proiectul de lege, în forma prezentată, are toate avizele din partea structurilor asociative ale autorităților publice locale și din partea Consiliului Legislativ și a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl rog pe domnul vicepreședinte Meleșcanu să prezinte raportul comisiei.

Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Obligația adoptării acestei legi decurge din prevederile constituționale. Art. 73 alin. (3) lit. f) din Constituția României stabilește obligativitatea reglementării prin lege organică a regimului stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război.

Proiectul de lege, așa cum l-ați văzut, este structurat pe mai multe capitole.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au transmis avize favorabile, fără amendamente. În Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost discutat un amendament propus de domnul senator Iulian Urban, care se referea la necesitatea unei clarificări — îl aveți în anexa nr. 1 — a ceea ce reprezintă „lucrări permanente sau temporare de adăpostire”.

Analizând amendamentul, am ajuns la concluzia că el face obiectul reglementării în mai multe legi și, de asemenea, este inclus în Programul privind obiectivele de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare, avizat de Statul Major, iar toate acestea stabilesc foarte clar categoriile de adăposturi, inclusiv clădirile unde există obligația, de la bun început, de a le construi.

În consecință, comisia a hotărât, în unanimitate, respingerea amendamentului și a întocmit un raport de admitere.

Repet, în anexă, aveți amendamentul respins. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte. La dezbateri generale sunt solicitări? Nu sunt.

Stimați colegi,

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament respins.

Vă consult dacă se susține amendamentul.

Nu există această solicitare din partea inițiatorului de a susține amendamentul.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Votul pe raport și votul final se va da luni, 7 septembrie 2009, între orele 17.00 și 18.00.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Suntem în fața unui raport de respingere.

Raportoare, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, este prezent domnul președinte Cristian Rădulescu.

Din partea Guvernului participă doamna secretar de stat Doina Drețcanu.

Microfonul 10.

Inițiator este domnul deputat Mircia Giurgiu, care nu este prezent.

Vă rog, doamna secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 10.

## **Doamna Doina Micșunica Drețcanu** — _președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține această propunere legislativă motivat de următorul fapt: începând cu 1 ianuarie 2007, România are calitatea de stat membru al Uniunii Europene, situație în care trebuie să respecte tot ceea ce înseamnă legislație

europeană, iar inițiativele legislative să fie în concordanță cu prevederile legislative actuale, europene și naționale, referitoare la condițiile de muncă.

Aș mai vrea să precizez faptul că Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, care transpune Directivacadru nr. 89/391, și celelalte 19 hotărâri de guvern, care transpun directivele specifice din domeniul securității și sănătății în muncă, nu mai prevăd altfel de condiții decât cele normale.

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul domnului președinte Cristian Rădulescu, pentru a prezenta raportul comisiei.

Microfonul 7.

Adaug la cele spuse de doamna secretar de stat că unitățile din cadrul SC Hidroconstrucția — SA se regăsesc deja la poziția 40 din anexa nr. 2 a Legii nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, deci este o chestiune reglementată.

De altfel, încă din etapa Consiliului Legislativ ni se spune că ar fi o repetiție de reglementare prin această inițiativă care, de fapt, reia o altă inițiativă cu același conținut, cu același autor și cu același aviz negativ din partea Consiliului Legislativ, căruia îi urmează avizele negative ale tuturor comisiilor, inclusiv din partea noastră, raport de respingere.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale sunt solicitări?

Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Votul pe raport și votul final se vor da luni, 7 septembrie 2009, între orele 17.00 și 18.00.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Raportoare, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Cristian Rădulescu.

Microfonul 7.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Doina Drețcanu.

Microfonul 10.

Din partea inițiatorilor dorește să intervină cineva? Nu.

Vă rog, doamna secretar de stat, aveți cuvântul.

Motivat de faptul că propunerea legislativă conține niște facilități fiscale pe care trebuie să le acordăm persoanelor cu handicap, Guvernul nu susține această propunere legislativă, deoarece inițiativa legislativă nu conține mențiuni referitoare la modalitatea de asigurare a resurselor de acoperire a diminuării veniturilor pe care le presupune aplicarea legii.

Conform prevederilor art. 15 din Legea privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, în cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate, prin buget trebuie să se prevadă și mijloacele necesare pentru acoperirea minusului din venituri.

Menționăm că această propunere legislativă cuprinde prevederi care vizează în mod direct și activitatea autorităților administrației publice locale, plecând de la art. 8 din Legea administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care precizează că, înainte de aplicarea oricăror decizii cu privire la soluțiile vizate de inițiator, trebuie consultate și structurile asociative ale autorităților administrației publice locale implicate.

În concluzie, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul domnului președinte Cristian Rădulescu la microfonul 7.

Propunere legislativă aparține unui grup de senatori și deputați ai Grupului parlamentar al PD-L și ai Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Ea urmărește acordarea unor scutiri de la plata chiriei pentru suprafețele locative de la stat sau de la unitățile administrativ-teritoriale, pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat.

Sigur, am discutat și noi în cadrul comisiei deficiențele expuse de reprezentantul Guvernului. Sarcina bugetară apasă, în principal, pe unitățile administrativ-teritoriale, dar am făcut, pe baza datelor venite de la Guvern, un calcul și am văzut că influența financiară, de data aceasta, putem să spunem că este chiar foarte mică și nu va apăsa foarte mult pe unitățile administrativ-teritoriale.

Avem și alte opinii pozitive, respectiv avizele favorabile din partea Comisiei pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisiei pentru egalitatea de șanse, iar la dezbaterea pe fond s-a întrunit unanimitate de opinii pozitive și în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. De aceea am elaborat un raport favorabil.

Mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale, sunt luări de cuvânt? Domnul senator Iulian Urban, microfonul 2, vă rog.

Am o întrebare pentru doamna secretar de stat.

În condițiile în care vorbim de persoane cu handicap grav sau accentuat, mă interesează să știu dacă Guvernul, atunci când a declarat că nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, a făcut un calcul și poate să ne spună câte asemenea persoane există în România, pentru că o persoană cu handicap grav nu este în stare să realizeze venituri și eu nu cred că putem să venim cu o asemenea argumentație. Să spunem că dacă sunt câteva sute, până în 1.500 de asemenea persoane în România, distrugem economia, dăm peste cap bugetul și toate cheltuielile din 2009?!

În condițiile în care există și alte facilități pentru aceste persoane cu handicap grav, care sunt prevăzute în legi și care nu se respectă, și mă refer aici la subvenționarea dobânzilor la creditele bancare acordate — și vă spun că trebuie „tras” de Autoritatea Națională pentru Protejarea Persoanelor cu Handicap să respecte plata acelor dobânzi către bănci —, mie mi se pare că este profund imoral să se susțină faptul că se afectează bugetul din punct de vedere financiar, în condițiile în care scutim de la plata chiriei persoanele, repet, cu handicap grav sau accentuat.

Câte asemenea persoane sunt în România?

Aveți cunoștință despre acest lucru? Puteți să ne lămuriți?

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna secretar de stat, aveți răspuns la această întrebare?

Da.

Mulțumesc foarte mult.

Din analizele noastre, numărul persoanelor cu handicap grav, aflate în România, este de 181.641, iar numărul persoanelor cu handicap accentuat este de 325.207.

În același timp, aș vrea să precizez că, în draft-ul de modificare a Legii nr. 448/2006, pe care îl avem în cadrul Autorității Naționale pentru Persoane cu Handicap, am luat în considerare și alte facilități fiscale, inclusiv această posibilitate de scutire de la plata chiriei în cadrul locuințelor sociale, dar suntem în discuții de evaluare cu Ministerul Finanțelor Publice, cu Asociația Municipiilor din România și cu Asociația Orașelor din România.

Domnul senator Cseke Attila Zoltán, urmat de domnul senator Dumitru Oprea.

Pe scurt, vă rog.

Dacă sunt întrebări sau la dezbateri generale, pentru că am deschis dezbaterile generale.

Vă rog să vă exprimați.

Mulțumesc, domnule președinte. La dezbateri generale.

Eu cred că este o propunere legislativă de lăudat și de susținut și noi vom susține adoptarea acestei inițiative legislative. Vreau doar să felicit Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și sper că și în cadrul altor comisii vom putea aborda în asemenea fel, cu asemenea atitudine problemele.

Sigur, există o prevedere legislativă, în sensul că cel care propune, inițiatorul, trebuie să indice resurse financiare, de unde se iau cele necesare pentru susținerea unei asemenea măsuri, de exemplu, dar eu vă spun că este foarte simplu să indici. Orice inițiator poate să indice bugetul unui minister sau al unei instituții publice. Trebuie ca instituțiile statului, Guvernul, ministerele să se gândească mai mult la sprijinirea unor măsuri care sunt, într-adevăr, necesare.

Grupul parlamentar al UDMR va vota pentru propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Dumitru Oprea, microfonul 2.

De la doamna secretar de stat am aflat că există o intenție similară, dar cum acolo lucrurile se mai tergiversează, cred că nu greșim cu nimic, dacă noi, luni, la vot, o să spunem da, iar când cealaltă propunere va veni în Parlament, cu siguranță veți avea susținerea parlamentarilor, așa că nu-i bai!

În al doilea rând, știu că există obligativitatea angajatorului ca 4%, dacă nu mă înșel, dintre cei angajați să fie persoane cu handicap. Puteți să ne spuneți câte persoane beneficiază de acest statut? Câți angajatori și câți angajați, sub o lege care deja există?

Mulțumesc, domnule senator. Aveți vreun răspuns și la această întrebare?

Parțial.

Doamna secretar de stat la microfonul 10, vă rog.

Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap nu deține această evidență. Am făcut demersurile necesare către Ministerul Finanțelor Publice pentru că nu autoritatea este cea care gestionează fondul creat prin plata de către agenții economici a acestor sume. În ceea ce privește statisticile pe care le avem noi, vă putem comunica că, la această dată, sunt aproximativ 26.000 de persoane cu handicap aflate în câmpul muncii, angajate, iar 1.100 de persoane cu handicap sunt angajate în așa-numitele unități

protejate, unități care au drept condiție pentru a fi declarate unități protejate să încadreze persoane cu handicap în proporție de cel puțin 30%.

Mulțumesc.

Dacă din partea colegilor mai sunt solicitări, întrebări către doamna secretar de stat sau dacă la dezbateri generale mai doriți să interveniți?

Nu este cazul.

Raportul este un raport de admitere, cu amendamente. Nu o mai consult pe doamna secretar de stat, dacă Guvernul a spus că nu este de acord cu propunerea legislativă, probabil că la fel se va întâmpla și cu amendamentele.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Votul pe raport și votul final se vor da, luni, 7 septembrie 2009.

Revenim la punctul 8 din ordinea de zi, stimați colegi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă”.

Pentru raport, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Îl rog pe domnul președinte Ion Ariton să ia loc la pupitrul comisiei.

Din partea inițiatorilor participă doamna secretar de stat Maria Pârcălăbescu.

Microfonul 10.

Doamna secretar de stat, aveți cuvântul.

## **Doamna Maria Pârcălăbescu** — _secretar de stat_

_în Ministerul IMM-urilor, Comerțului și Mediului de Afaceri_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de act normativ „Prima casă” creează condițiile pentru dezvoltarea pieței imobiliare prin deblocarea tuturor activităților componente, stimularea în mod indirect a persoanelor juridice care au ca obiect de activitate construcția de imobile civile și a celor din industriile orizontale legate de acest sector. Menține și creează locuri de muncă și asigură continuitatea plății obligațiilor bugetare de către contribuabilii din aceste domenii de activitate.

Considerăm că acest proiect de lege va atenua efectele crizei economice în domeniile vizate, prin deblocarea mecanismelor de finanțare, producție și consum, precum și prin deblocarea pieței imobiliare.

## Vă mulțumesc.

Vă rog să prezentați raportul, domnule președinte Ion Ariton.

Mulțumesc.

Comisia a analizat proiectul de lege și a hotărât, cu 8 voturi pentru, să adopte raport de admitere, cu amendamente. Au transmis avize favorabile Consiliul Legislativ și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări conține un amendament la art. 1 alin. (2).

S-au mai formulat două amendamente care vizează introducerea unui alineat nou la art. 1 și modificarea alin. (7) al aceluiași articol.

Amendamentele admise sunt cuprinse în anexa nr. 1 la prezentul raport, iar amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2. Amendamentele admise de comisie au fost însușite de reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice și de cei ai Ministerului IMM-urilor, Comerțului și Mediului de Afaceri.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptarea plenului Senatului raportul de admitere, amendamentele și proiectul de lege, legea având caracter de lege organică, iar Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă consult, stimați colegi, dacă aveți întrebări pe care doriți să le adresați doamnei secretar de stat.

Nu sunt.

Dezbateri generale.

Domnul senator Günthner Tiberiu, microfonul 2, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Avem în față unul sau poate cel mai important program de relansare economică pe care l-a conceput actualul Guvern, oricum, unul dintre cele mai importante, dar, sigur, dacă avem în vedere că prin acest program Guvernul blochează niște bani sub formă de garanții pentru ca tinerii să-și poată achiziționa locuințe la prețul de 1.000-1.500-2.000 euro metrul pătrat, în timp ce Guvernul reușea să construiască, de exemplu, locuințe ANL la prețul de 400-500-600 euro metrul pătrat, pare evident că, dacă se continua programul de construcții de locuințe, practic, din aceleași sume se puteau construi de două ori mai multe locuințe. Și investitorii cam la aceleași prețuri sau la aceleași costuri realizează aceste locuințe, diferența reprezentând-o profiturile uriașe ale investitorilor, ale intermediarilor și ale băncilor.

În situația în care din aceiași bani se puteau construi de două ori mai multe locuințe... Sigur, mă întreb dacă aceasta este o modalitate cu adevărat eficientă de folosire a puținilor bani de care dispune Guvernul, mai ales că deschidea noi fronturi de lucru construind locuințe, le dădea firmelor, iar firmele plăteau impozite, asigurau locuri de muncă, deci relansau, într-un fel, activitatea economică, pentru că, la ora

actuală, prin acest program se achiziționează de regulă locuințe care există, ajutând într-un fel investitorii care nu-și pot vinde sub altă formă locuințele pe care le-au construit în anii trecuți.

De aceea, având în vedere toate acestea, nu reușesc să înțeleg de ce Guvernul nu dorește ca în perioada crizei să-și asume răspunderea de principal investitor pe piața imobiliară, având în vedere că privații, într-adevăr, nu reușesc să deschidă noi fronturi de lucru, ci pur și simplu Guvernul blochează acești bani în bănci, preferă să plătească ajutoare sociale, ajutoare de șomaj, în loc să plătească salarii, mai ales dacă avem în vedere că din banii alocați pentru salarii, chiar dacă sumele sunt mari, practic, jumătate se întorc imediat sub formă de impozite și contribuții sociale.

De aceea, consider că acest program nu este cea mai eficientă cale de valorificare a puținilor bani de care dispunem în perioadă de criză.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Un moment!

Domnul senator Petre Daea, apoi domnul senator Bârlea și domnul senator Dobra.

Domnule senator Daea, vă rog, microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare pentru doamna secretar de stat: actul normativ care a pornit pe drumul reașezării unei anumite acțiuni, în care cu toții am crezut și credem, are deja 90 de zile de viață împlinite mâine. Întrebarea este: în 90 de zile, câte dosare, câte case, câți beneficiari avem după acest timp?

Vă mulțumesc.

Întrebarea a fost clară. Văd că răspunsul se caută. Am rugămintea să fie exprimat în plenul Senatului.

Vă mulțumesc pentru că ați înțeles-o.

Vă mulțumesc.

Domnule senator, sunt solicitări, inclusiv prin ridicare de mână din partea doamnei secretar de stat, să vă ofere un răspuns rapid.

Vă rog, doamna secretar de stat, microfonul 10.

Aș începe prin a da un prim răspuns domnului senator Günthner, cu permisiunea dumneavoastră.

Proiectul „Prima casă” are clar stipulat în normele metodologice, art. 2, următorul aspect: „Beneficiarii pot achiziționa în cadrul programului următoarele tipuri de locuințe: locuință finalizată, locuință care urmează să se construiască sau locuință aflată în fază de construcție, denumită în continuare «construcție la roșu»”. Deci avem toate posibilitățile și considerăm că proiectul este foarte bine gândit și va avea un impact pe orizontală în economie. Referitor la a doua întrebare, aș putea spune că, după numai trei luni, proiectul s-a dovedit a fi un succes, pentru că avem 1.756 de cereri aprobate, în valoare totală de 75.615.000 lei, și sunt 753 de contracte de finanțare semnate deja.

Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule senator Bîrlea.

Ați primit răspuns, domnule senator.

Domnule senator Daea, vă ofer cuvântul după intervenția domnului senator Bîrlea.

Eu vreau să atrag atenția în legătură cu amendamentul de la poziția 3 care, în opinia mea, are o redactare improprie din punct de vedere gramatical și imprecisă juridic: „Locuințele nu pot fi vândute pe o perioadă de cinci ani, fără acordul Ministerului Finanțelor Publice”. Cred că oricine are un minimum de sensibilitate la limba română își dă seama că această redactare nu-i corectă și propun o redactare corectă și limpede: „Locuințele pot fi vândute după cinci ani de la cumpărare, fără acordul Ministerului Finanțelor Publice”. În prima redactare ar însemna că se poate vinde doar după o perioadă de cinci ani.

Domnule senator, nu am ajuns la amendamente. Suntem la dezbateri generale.

## Domnule senator Daea,

Vă rog, scurt, pentru că ați mai intervenit o dată. Vi s-a dat răspunsul. Probabil că aveți dumneavoastră alte cifre. Vă rog, vă ascultăm.

Nu, nu am alte cifre. Pentru că nu sunt satisfăcut de răspuns, aștept să înțeleg. Dezvoltarea pe orizontală am înțeles-o, avem foarte multe dosare, dar pe verticală s-a ridicat ceva, vreo casă? Și atunci, dacă mi se spune numărul — fie el și zero — am înțeles că-i dat răspunsul la întrebarea mea.

Doamnă secretar de stat, cu ridicatul pe verticală... Microfonul 10, vă rog.

Aș spune că ne ridicăm și pe verticală, ca să folosesc aceeași expresie. Aș vrea să vă informez că sunt 68 de promisiuni de garantare, ceea ce înseamnă că avem deja 68 de dosare pentru construcții viitoare. Asta înseamnă că ne ridicăm pe verticală, nu?!

Dumneavoastră știți. Hai să le și vedem!

Mai era o solicitare din partea domnului senator Dobra. Aveți cuvântul, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să vă reamintesc că există Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2006, aprobată prin Legea nr. 12/2007, prin care statul sprijină în continuare — și noi nu am abrogat această lege — construcția de locuințe pentru tineri și pentru cei care rămân fără case din diverse motive: cei cărora li se retrocedează casa, pentru că au pierdut-o în instanță, din cauza unor calamități naturale sau alte cauze.

Acest program este pe altă variantă. Varianta cu sprijinul statului până la 30% — până la 2.000 euro — este aprobată pentru tineri și pentru alte categorii. Deci aceasta este o altă chestiune. De aceea vă spun că se merge și pe ideea construcției, iar statul sprijină în continuare construcția de locuințe pentru cei care dovedesc că au teren, așa cum scrie în Legea nr. 12/2007 de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2006. Această ordonanță vine și duce mai departe această chestiune și cred că este chiar benefică, pentru că permite celor care nu aveau teren să-și cumpere o locuință. Cei care aveau teren erau sprijiniți prin Legea nr. 12/2007, iar cei care nu aveau teren erau sprijiniți mai puțin. Or, această ordonanță vine și completează cadrul legislativ, îl îmbunătățește, îl duce mai departe și sprijină pe cel care dorește să-și cumpere o casă în condițiile prevăzute de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Mai sunt solicitări la dezbateri generale?

Domnule senator Dumitru Oprea, vă rog, microfonul 2.

Este un subiect foarte sensibil. Criza financiară a fost provocată de piața imobiliară, care nu mai avea nicio legătură cu realitatea. În România, în ultimele luni, se constată o creștere fără justificare a valorii imobilelor trecute în programul „Prima casă”.

În ce măsură protejați dumneavoastră bugetul țării de astfel de „inginerii” făcute de către dezvoltatori și agențiile imobiliare care se pare că revin la principiile de lucruri anterioare, neavând legătură cu realitatea, ci doar plusând, pentru că Guvernul garantează aceste investiții?!

## Mulțumesc.

Aveți cuvântul, doamnă secretar de stat, microfonul 10. Vă rog să răspundeți, dacă aveți informații.

Aș vrea să fac o precizare. În primul rând, prețurile pe piață au coborât.

În al doilea rând, vreau să știți că se fac două rapoarte de evaluare înainte de a se stabili prețul contractului: o evaluare o primim de la beneficiar, de la solicitant, iar o evaluare o face expertul care este împuternicit să spună exact prețul pieței. Avem această încadrare pe care, de altfel, dumneavoastră o cunoașteți, de până la 60.000 de euro. Deci este bine stabilit.

În plus, aș mai face o precizare la alocuțiunea precedentă a domnului senator. Este important că noi venim în acest proiect de lege cu niște condiții de finanțare deosebit de atractive. Am forțat băncile, aș putea să spun, la o finanțare deosebit de bună. Vorbim de un EURORIBOR la trei luni — dacă vorbim de o finanțare în euro — plus 4% comision de risc și, dacă vorbim de ROBOR, vorbim de un ROBOR la trei luni cu 2,5% marjă de risc, ceea ce este extrem de important. Avansul este de numai 5%, iar comisionul de gestionare al scrisorii la Fondul Național de Garantare este de numai 0,37%.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule senator Oprea Dumitru, vă rog, microfonul 2.

Aș vrea să știu câte dosare dintre cele 753 aprobate sunt sub 60.000 de euro.

Avem această informație?

Nu, mi-e imposibil. Îmi pare rău.

Probabil că o să ne comunicați, da?

Da, sigur.

Domnule senator Nicolae Robu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Intervenția mea vine, oarecum, în prelungirea intervenției domnului senator Oprea.

Desigur că, la o primă privire, acest proiect pare generos și bine-venit. Însă constatăm că, nesusținând construirea de locuințe noi, ci orientându-se mai degrabă spre sprijinirea achiziționării de locuințe vechi, pe piață s-a produs, într-adevăr, o creștere a valorii de vânzare a locuințelor, ceea

ce reprezintă un efect negativ, un efect care, probabil, nu a fost avut în vedere de către inițiatorii acestui proiect.

Și eu consider că s-ar impune niște măsuri de remediere, pentru că, altfel, tocmai domeniul care a generat în bună măsură criza pe care o parcurgem — desigur, în Statele Unite ale Americii, în primul rând, a stat la baza crizei — iată că speculează imediat o oportunitate și asistăm — este un lucru incontestabil — la creșterea prețurilor.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Daea, ați vorbit deja pe acest subiect de două ori.

Aveți cuvântul. Microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Gândeam că în această sesiune nu continuați același mod exemplar de lucru pe care l-ați avut în sesiunea trecută, dar se constată că faceți același lucru.

Vreau să fac o precizare. Am observat de ieri — și e bine că și astăzi e la fel — starea de euforie a doamnei secretar de stat, când Domnia Sa zâmbește și la imposibil. Atunci, cred că imposibilul va apărea și casa se va ridica în România.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Stimați colegi,

Din partea Grupului parlamentar al UDMR s-a luat cuvântul.

Domnule senator Günthner, ați mai vorbit. Aveți cuvântul jumătate de minut. Microfonul 2.

Din răspunsul primit de la doamna secretar de stat și din răspunsurile date colegilor, înțeleg că există și alte posibilități, într-adevăr, numai că nu au acoperire în bani. Acesta fiind programul preferat al Guvernului, aici se pompează banii, renunțându-se la locuințele construite de stat înainte. Guvernul construia locuințe ANL care astăzi nu se mai construiesc. S-au luat fondurile, inclusiv acum la rectificare, de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței și s-au dat la Fondul de șomaj, în situația în care degeaba încercăm noi să convingem băncile să dea credite favorabile sau investitorii să înceapă să construiască pe timp de criză. Nu o să reușim niciodată.

Singura șansă să facem locuințe ieftine este ca statul să-și asume această răspundere.

Mulțumesc.

Mulțumim și noi, domnule senator, pentru sfaturi și pentru constatări.

## Stimați colegi,

Suntem în fața unui raport de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins.

Doamnă secretar de stat, sunteți de acord cu amendamentele admise în comisie?

Aveți cuvântul. Microfonul 10.

Da, suntem de acord. Aș fi vrut să-mi permiteți să dau o replică...

Nu, dumneavoastră nu dați replici. Deocamdată, dați răspunsuri celor care vă solicită.

Vreau să fac o precizare, cu permisiunea dumneavoastră. Locuințe ANL se construiesc în paralel. Sunt aprobate și acum, într-un program foarte bine pus la punct.

Cred că domnul senator Günthner știe acest lucru, dar voia să vă verifice vigilența.

La amendamentele admise nu aveți comentarii, doamnă secretar de stat?

Domnule secretar de stat Iliescu, îi permiteți...?

Vreau să înțeleg: la amendamente nu aveți obiecții, da?

Nu avem.

Mulțumesc. Se susține amendamentul respins?

Vă rog, domnule senator Cseke Zoltán, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este un amendament pe care l-am făcut împreună cu doi colegi din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și privește următorul aspect: în opinia noastră, așa cum este formulat în prezent textul se referă la persoane fizice care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, nu dețin imobile. Data intrării în vigoare a ordonanței este 4 iunie 2009. Așa cum este formulat, în opinia noastră, cei care în 3 iunie 2009 dețineau imobile, dar le-au vândut, sau cumpără din 5 iunie imobile pot accesa acest program.

Din punctul nostru de vedere, al inițiatorilor acestui amendament, noi credem că Guvernul dorea să ofere o posibilitate, un program garantat din fondurile statului pentru cetățenii care nu au avut până acum imobile, locuințe în proprietate.

Cred că de aceea se numește programul „Prima casă”, pentru că se referă la prima casă pe care o construiești sau o cumperi. Noi am propus ca măcar să îmbunătățim acest text și am dorit să introducem în loc de „data intrării în vigoare a prezentei legi”, „după data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Noi credem că este o îmbunătățire și măcar pe perioada aplicării acestui program „Prima casă”, să punem această interdicție de a nu deține un alt imobil. În ceea ce privește motivația respingerii că ar crea o incertitudine, fiind nelimitat în timp, programul „Prima casă” este limitat în timp, și anume limitat în sensul că va curge până când sunt resurse financiare. Eu cred că așa s-a conceput acest program.

Susținem acest amendament propus pentru respingere. Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Ați auzit și argumentele inițiatorilor.

Cu această modificare în raportul comisiei sesizate în fond, raportul va avea doar amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

- Votul pe raport și pe proiectul de lege se va da în ziua de

- 7 septembrie 2009.

Scuzați-mă, domnule senator Bîrlea! Era o problemă de...

O problemă ridicată de domnul senator Bîrlea. Vă rog. Microfonul 2.

Este o chestiune importantă, pentru că în formularea din amendament rezultă confuzii.

Vă rog să admiteți revizuirea redactării în formula în care am propus-o.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Dați-ne încă o dată formula pentru stenogramă, vă rog.

În loc de „locuințele nu pot fi vândute pe o perioadă de cinci ani fără acordul Ministerului Finanțelor Publice”, propun „locuințele pot fi vândute după cinci ani de la achiziție sau cumpărare fără acordul Ministerului Finanțelor Publice”. Această formulă elimină orice echivoc în...

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 102/11.IX.2009

## Domnule senator,

Mie îmi trebuie alineatul 7 în integritatea sa. Spuneți: „asupra imobilelor achiziționate în cadrul programului «Prima casă», băncile instituie și reînnoiesc în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, un drept de ipotecă de rangul I pe toată durata contractului de creditare” și acum spuneți dacă doriți vreo modificare „cu interdicția”....

Vă rog, vorbiți la microfon.

Eu mă refer la alineatul.... la rubrica observații... așa cum este....

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Ce să fac eu? Eu nu trec observațiile în proiectul de lege, eu trec amendamentul admis. Deci nu la motivație, la amendament.

Domnule senator,

Am o rugăminte. Oricum, votul atât pe raport, cât și pe proiectul de lege se va da luni. Până luni vă rog să formulați un punct de vedere să vedem dacă nu modificăm pe fond amendamentul, pentru că acest lucru nu-l putem face. Dacă veți avea o exprimare mai exactă o putem supune votului plenului Senatului atunci.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea lit. a) a art. 29 din Legea pomiculturii nr. 348/2003.

Raportoare este Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, reprezentată de domnul președinte Petre Daea.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Inițiatorii nu sunt prezenți în sală.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Valentin Iliescu. Microfonul 9.

Mulțumesc, domule președinte.

Propunerea legislativă de amendare a unui aliniat din Legea pomiculturii nr. 348/2003 vizează obligativitatea consemnării în documentele fiscale și/sau în avizele de expediție emise de producător sau comerciant a calității conformității cu standardele de comercializare pentru fructele proaspete destinate consumului uman, precum și a celor destinate prelucrării industriale.

Față de această propunere legislativă, Guvernul a formulat un punct de vedere nuanțat, în sensul acceptării și susținerii acestei inițiative legislative, dacă se va ține cont de amendamentele propuse, lucru de care Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a ținut cont, și pentru aceasta îi mulțumim comisiei de specialitate și domnului președinte, motiv pentru care Guvernul susține propunerea legislativă a deputaților din Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Aveți cuvântul domnule președinte Petre Daea. Vă rog, scurt dacă se poate. Microfonul 7.

Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil. Guvernul a

fost satisfăcut. Comisia a hotărât prin vot un raport favorabil. Legea are caracter de lege ordinară. Suntem prima Cameră sesizată.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Vă invit la dezbateri generale.

Dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Raportul este de admitere, cu amendamente. Am înțeles de la reprezentantul Guvernului, care....

Este atent la mine?

Nu mai este atent la mine.

Domnule Iliescu, haideți că....

Sunteți de acord cu amendamentele? Da?

Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii zootehniei nr. 72/2002.

Raportoare este tot Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, reprezentată de domnul președinte Petre Daea.

Din partea Guvernului participă la discuții domnul subsecretar de stat Corneliu Ceica.

- Este prezent? Da.

Sunteți la microfonul 8?

Mulțumesc.

Din partea inițiatorilor, domnul deputat Tabără și domnul deputat Mircia Giurgiu.

Niciunul nu este prezent.

Domnule subsecretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 8.

## **Domnul Corneliu Ceica** — _vicepreședinte_

_la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor_ **:**

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară este de acord cu avizul negativ al Guvernului și al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală din cadrul Senatului. Argumentele noastre în acest sens sunt experiența pe care o au medicii veterinari, contactul permanent dintre medicul veterinar și crescătorii de animale, logistica și echipamentele care sunt la dispoziția Autorității Naționale Sanitare Veterinare și instruirea acestora.

Fac mențiunea că acțiunile sanitare-veterinare obligatorii din Programul strategic se fac doar pe animalele identificate și înregistrate în baza electronică și, în acest sens, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară face acest lucru începând cu anul 2004.

În acest moment suntem în etapa în care am format un grup de lucru pentru a aduce modificările necesare conform reglementărilor comunitare începând cu 1 ianuarie 2010. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnule subsecretar de stat, vă rog să răspundeți. Microfonul 8.

Da, este foarte adevărat, au existat disfuncționalități legate de aprovizionarea cu crotalii. În acest moment absolut toate județele și-au achiziționat crotalii pentru ovine și pentru bovine. Nu avem niciun județ care la această oră să nu dețină crotalii până la finele anului, pentru a nu mai avea problemele care au fost până nu demult.

Vă mulțumesc, domnule subsecretar de stat. Sunteți mulțumit domnule senator? Microfonul 7.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule președinte Daea, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Guvernul nu susține. Consiliul Legislativ, vot negativ.

De asemenea, Comisia economică, industrii și servicii. În urma dezbaterii în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală s-a hotărât cu vot majoritar a se prezenta plenului Senatului un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Pentru a câștiga timp, vă adresez rugămintea de a-mi permite să pun o întrebare după ce dumneavoastră parcurgeți etapele cunoscute în actul de legiferare.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă invit la dezbateri generale.

Sunt solicitări?

Nu sunt.

Domnule președinte Daea, vă rog să adresați întrebarea reprezentantului Guvernului.

Microfonul central.

Sunt satisfăcut și mă mulțumește mai mult faptul că decizia noastră a fost corectă și că dacă operam cu modificarea impusă de realitatea timpului greșeam. Iată, deci, un pas înainte.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Stimați colegi,

Raportul comisiei este un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vot pe raport și propunerea legislativă, 7 septembrie 2009 între orele 17.00 și 18.00.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 244/2002, modificată și republicată în temeiul art. III din Legea nr. 83/2007.

Pentru raport, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Din partea inițiatorilor, domnul senator Alexandru Mocanu. Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 6.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Inițiativa colegilor este o inițiativă justificată de o realitate care se compune astăzi din două felii de nerealizare într-un domeniu extrem de important, anume aceea că în sistem activitatea nu se desfășoară corespunzător, absența crotaliilor pentru identificarea animalelor generează a doua felie de nemulțumire și nerealizare, imposibilitatea acordării subvențiilor celor îndreptățiți.

Noi, în comisie, am socotit că, în acest moment greu, a transfera atribuțiunile acestea de la o autoritate la alta ar îngreuna și mai mult activitatea.

Întrebare: în ce situație vă aflați cu identificarea animalelor la ovine?

Vă mulțumesc și aștept răspuns.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aș vrea să vă spun că această inițiativă legislativă am mai depus-o o dată, la sfârșitul legislaturii trecute, dar, dată fiind febra campaniei electorale, nu a mai apucat să intre în dezbaterea vechiului Senat, așa că am depus-o din nou în această perioadă.

Aș vrea să-mi permiteți să fac o corecție.

Din vina exclusivă a inițiatorilor, la elaborarea inițiativei legislative am omis să trecem ca inițiator și pe colega noastră, doamna Sorina Plăcintă, și profit de această ocazie să-mi cer scuze față de dumneaei încă o dată și, dacă este posibil, domnule președinte, am ruga să fie menționată ca inițiator, alături de noi, ceilalți, și colega noastră Sorina Plăcintă.

Acum, pe fond.

Inițiativa legislativă este o modificare a Legii nr. 244/2002 a viei și vinului în sistemul organizării comunei, a pieței viticole, în sensul ca producătorii particulari să poată să-și prelucreze strugurii din producția proprie în vederea obținerii și valorificării vinurilor liniștite pe bază de licență de fabricație emisă în condițiile legii, inclusiv în cramele proprii. Acesta este în esență obiectul propunerii noastre legislative, dar mai sunt și alte reglementări.

Vă mulțumesc tare mult și vă rog să-mi permiteți ca, în încheiere, să mulțumesc Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală pentru profesionalismul cu care s-a aplecat asupra acestei inițiative legislative și, pornind și de la recomandările Guvernului, a formulat câteva amendamente care vi se supun spre dezbatere și adoptare, împreună cu textul inițiativei.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule secretar de stat Iliescu, microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum ați citit, sunt convins de acest lucru, Guvernul a dat un aviz favorabil propunerii legislative, sigur, formulând și o serie de amendamente pe care, parțial, comisia de specialitate le-a avut în vedere. Există însă și o recomandare pe care eu, cel puțin după citirea raportului, nu am sesizat că a fost luată în calcul și care, cred eu, este de mare importanță, respectiv modificarea art. 16 alin. (1), în sensul că inițiatorii au propus prin acest articol ca vinurile liniștite să nu se supună regimului de acciză.

Vreau să spun de la tribuna Senatului că este un lucru extrem de important și că trebuie să ținem cont de o asemenea prevedere, precizând că în titlul 7 — accize și alte taxe speciale din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal — aceste angajamente asumate de România trebuie respectate. Fac precizarea că orice abatere de la prevederile directivelor comunitare conduce la declanșarea procedurii de infringement care, odată încheiată, atrage amendarea statului membru cu sume importante, precum și o imagine nefavorabilă pentru acest stat.

Chiar vreau să cer părerea domnului președinte și aș fi tare bucuros dacă am găsi o soluție ca, în dorința sinceră de a promova acest proiect de lege totuși, o obligație importantă a statului român să fie respectată și să se regăsească în textul de lege adoptat de comisie și, implicit, de plenul Senatului.

Vă mulțumesc.

Da.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Daea, microfonul 7.

Pentru că suntem la vinuri liniștite, văd că și domnul Iliescu este mai liniștit, factorul perturbator a dispărut, și l-aș

ruga să fie în continuare liniștit pentru că acel articol a fost eliminat. Iată de ce, raportul prezentat Senatului prinde în chingile răspunderii date de comisie prin vot acele prevederi care au ținut seama și de sugestiile Guvernului, și de avizele favorabile date de Consiliul Legislativ, și de Comisia economică, industrii și servicii.

Este un raport favorabil pe care îl prezentăm Senatului în plen.

Vreau să fac precizarea că este o lege organică și suntem prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule senator. Întrebări adresate inițiatorului? Nu sunt.

Dezbateri generale. Mai dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Guvernul este de acord cu amendamentele așa cum au reieșit din comisie?

Cu tot respectul pentru domnul președinte Daea și pentru membrii comisiei, m-am uitat în lista amendamentelor formulate și admise, dar nu am găsit eliminarea art. 16 alin. (1) care este, după părerea mea, principalul punct pe care inițiatorii l-au adus în modificarea Legii viei și vinului.

Cu tot respectul, aș dori să văd în raport acest amendament. Am citit cu atenție și, credeți-mă, nu l-am găsit. Art. 16 alin. (1).

Domnule senator Frâncu, aveți cuvântul. Microfonul 1.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Cred că este o problemă mult prea importantă ca să fie trimisă dintr-o parte în alta — este, nu este, este, nu este — de aceea, în numele Grupul parlamentar al PNL, noi propunem să o retrimitem la comisie, timp fiind suficient, și se poate face un raport complet și corect.

Vă mulțumesc.

Voi supune plenului propunerea.

Deci retrimitere la comisie pentru reanalizarea raportului printr-un raport suplimentar.

Da.

Inițiatorul, domnul senator Mocanu. Microfonul 6.

Domnule președinte,

Pentru colegii noștri și pentru reprezentantul Guvernului, în momentul dezbaterii acestei inițiative legislative în comisie, acest punct pe care îl reclamă reprezentantul Guvernului a fost respins de către comisie. De altfel, colegii noștri senatori ar trebui să știe că regimul de acciză pentru aceste vinuri liniștite în Uniunea Europeană este zero euro pe hectolitru și, pornind de la acest zero euro pe hectolitru, noi am intenționat să-l reglementăm, să-l scoatem practic de sub regimul accizabil. Am înțeles care este imperativul Uniunii Europene și am admis, în comisie, eliminarea acestui articol care se referea la eliminarea accizei.

De aceea, nu cred că este nevoie să-l mai trimitem încă o dată la comisie. Pierdem vremea. Avem și stenograma discuțiilor noastre de astăzi, avem și stenograma de la comisie, așa că eu v-aș propune, dacă sunteți de acord, să-l supuneți la vot.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

## Domnule senator,

Nu vă supărați, dar mi-ați făcut două propuneri pe care eu nu le regăsesc în regulament. Nici trecerea colegei noastre Sorina Plăcintă printre inițiatori, acum, când legea este în discuție și pleacă de la noi spre Camera Deputaților, iar, pe de altă parte, și această modificare pe care noi o facem în stenogramă, dar nu în corpul raportului sau în corpul legii.

Permiteți-mi să vă recomand... Sigur, nu este nicio problemă, modificarea se poate face rapid în comisia raportoare și putem reveni săptămâna viitoare, fiindcă termenul de adoptare tacită este 14 octombrie 2009, deci avem posibilitatea să reluăm această problemă cu calm, această procedură fiind reglementată inclusiv de Regulamentul Senatului.

Pe de altă parte, am obligația și de a supune votului plenului această propunere făcută de colegii noștri de la PD-L.

Domnule președinte Daea, dacă mai aveți precizări, vă rog, microfonul 7.

## Plenul este suveran să decidă.

Doar o mică precizare pentru domnul secretar de stat, pe care îl știu foarte atent și scrupulos: să se uite în amendamente, punctul 2 se elimină. Și acesta vizează acest lucru. Dar plenul este suveran, niciun fel de problemă, comisia este în exercițiul funcțiunii, ea trebuie să lucreze, poate lua și rebuturi în ideea că scoate un vin mai liniștit la a doua etapă.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea lit. b) a art. 13 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Pentru raport, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnul președinte Daea.

Microfonul 7.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu, iar din partea inițiatorilor, domnii deputați Ioan Stan și Vasile Mocanu.

Nu sunt prezenți.

Domnule secretar de stat Valentin Iliescu, microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea formulată de cei doi domni deputați are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, în sensul acordării veteranilor de război a unei suprafețe de teren cu vegetație forestieră, după încheierea procesului de restituire a proprietății, potrivit Legii nr. 247/2005.

Facem precizarea că Guvernul se opune unui asemenea proiect de lege și că argumentul cel mai important — există în punctul de vedere formulat de Guvern mai multe argumente, însă eu mă voi opri la cel mai important — este acela că Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic arată că „terenurile forestiere proprietate publică a statului nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate sau al vreunui dezmembrământ al acestuia”.

Cu alte cuvinte, vă rog foarte mult să respingeți, așa cum a propus și comisia de specialitate, propunerea legislativă respectivă.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Daea, microfonul 7.

Ca primă Cameră sesizată cu o lege organică, membrii comisiei au dezbătut propunerea legislativă, au ținut seama de avizele negative de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, de la Comisia pentru egalitatea de șanse, de la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, a ținut seama și de poziția Guvernului care nu aprobă și, în consecință, vă prezintă în plenul Senatului un raport de respingere.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale.

Nu sunt solicitări.

Raportul comisiei este un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vot pe raport și pe propunerea legislativă luni, 7 septembrie 2009, între orele 17.00 și 18.00.

Trecem la punctul 17 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la CEC Bank înainte de anul 1990 și și-au transferat aceste depozite la BRD — Group Société Générale în anul 1991 în vederea achiziționării de autoturisme DACIA.

Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Toni Greblă. Din partea Guvernului, domnul Bogdan Drăgoi, microfonul 10. Inițiatorii nu sunt prezenți în sală.

Domnule Bogdan Drăgoi, vă rog, microfonul 10. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. **Domnul Bogdan Alexandru Drăgoi** — _secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ministerul Finanțelor Publice nu susține promovarea inițiativei legislative.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2007, cu modificările și completările ulterioare, prevede că „Persoanele fizice care până la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la CEC, precum și cele care au transferat aceste sume după data de 22 decembrie 1989 în conturile BRD în vederea achiziționării de autoturisme au dreptul să obțină despăgubiri bănești dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale CEC, respectiv BRD, îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial”.

Considerăm că pentru inițierea și promovarea unui proiect de act normativ de acordare de despăgubiri în condiții nediscriminatorii este imperios necesară atât cunoașterea numărului deponenților care și-au transferat de la CEC la BRD depozitele constituite în vederea achiziționării de autoturisme, care îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial, cât și a sumei exacte reprezentând valoarea totală a despăgubirilor.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Toni Greblă, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Printr-un act normativ din 2007, toți cetățenii României care au avut depuși bani la CEC pentru cumpărarea de autoturisme Dacia au fost despăgubiți. La începutul anului 1990, pe concurența dintre bănci, o parte dintre cei care înainte de 1990 aveau sumele depuse la CEC le-au transferat la BRD în același scop, BRD promițându-le că le acordă prioritate la cumpărarea acestor autoturisme. În prezent, este o discriminare evidentă între cetățenii României care au depus banii la aceleași bănci de stat, în scopul dobândirii de autoturisme: cei de la CEC au fost despăgubiți, cei de la BRD nu.

Guvernul ne comunică faptul că în prezent Ministerul Finanțelor Publice colaborează cu BRD Group Société Générale în scopul obținerii informațiilor necesare promovării unui act normativ prin care și acești deponenți să fie despăgubiți. Noi nu facem acum decât să grăbim această operațiune, în sensul că obligăm Guvernul să-i despăgubească pe depunătorii de la BRD, etapele identificării acestora fiind mult întârziate. Iată, deja au trecut doi ani de zile. Evidențele sunt foarte clare, într-o săptămână deponenții pot fi identificați și, până la intrarea în vigoare a acestei inițiative legislative, lucrurile pot fi rezolvate.

Trebuie să avem în vedere faptul că este vorba de 1.000— 2.000 de persoane care sunt în această situație, astfel încât

efortul bugetar care deja a fost făcut pentru deponenții la CEC nu este substanțial.

Drept urmare, noi vă propunem spre dezbatere și adoptare un raport de admitere, fără amendamente, la inițiativa legislativă.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale, dacă sunt intervenții.

Domnul senator Gheorghe David și, după aceea, domnul senator Emilian Frâncu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum preciza și președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, este vorba, probabil, de un număr între 1.000 și 2.000 de persoane care nu au fost despăgubite. Spun acest lucru pentru că de vreo doi ani sau chiar trei ani de zile, la mine în zonă, respectiv Timiș, este o asociație care se luptă pentru a-și recâștiga aceste drepturi și am încercat și eu, am încercat și prin intervenții la Guvernul care a fost, la Guvernul actual să găsim o soluție de rezolvare a acestei probleme pentru acești oameni. Am încercat și s-a încercat o comunicare și cu BRD, unde se pare că nu există această comunicare sau nu se dorește această comunicare.

Drept urmare, această propunere legislativă nu dorește altceva decât să ajute acești oameni să-și intre în drepturi. Ce este de făcut?

Este de rezolvat această problemă cu BRD, obligându-i să nu facă altceva decât să restituie oamenilor banii pe care îi au în depozite de un număr bun de ani. De aceea cred că trebuie să luăm în serios și această mică problemă, dar pentru un număr de oameni care sunt într-o fază... Unii dintre ei credeți-mă că au venit disperați că nu-și găsesc rezolvare de atâta vreme. Trebuie să găsim o soluție și să-i ajutăm ca să-și poată reprimi banii pe care îi au de mai multă vreme la această bancă.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Emilian Frâncu, microfonul 1.

După aceea, domnul senator György Frunda, microfonul 2.

Este evident că orice discriminare ar trebui eliminată și Grupul parlamentar al PNL este primul care se pronunță, poate, pentru această propunere, numai că este, din păcate, o discriminare față de grupul nostru. Acum circa patru luni de zile, deci în sesiunea trecută, o propunere asemănătoare a grupului nostru a fost respinsă tocmai pe motiv că nu există încă astfel de răspunsuri asupra numărului deponenților și suma de bani care ar fi implicată în această chestiune.

Pe fond, totuși vreau să primesc un răspuns, poate de la președintele comisiei. De ce totuși legea în sine nu este aplicată, pentru că, iată, în prevederile ordonanței se spune foarte clar că de prevederile art. 1, deci de despăgubirile respective, beneficiază și persoanele fizice care după 22 decembrie 1989 au transferat depunerile existente la BRD, cu același scop, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 1 alin. (2), adică nu au afectat soldul inițial.

Deci este deja o prevedere legală, ea trebuie pusă în practică.

De ce nu este pusă în practică?

Aici ar trebui să găsim răspunsul, altfel, apare o suprareglementare.

A doua nedumerire a mea: Consiliul Legislativ foarte rar dă un aviz negativ și vreau să întreb comisia dacă a rezolvat acea problemă ridicată de Consiliul Legislativ.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, putem să-i răspundem domnului senator Frâncu?

## Da.

Este vorba de o prevedere foarte ambiguă a modificării intervenite în 2008, care dă posibilitatea BRD-ului și Ministerului Finanțelor Publice să nu plătească despăgubiri unor astfel de categorii de persoane. Este motivația pentru care inițiatorii acestui proiect au propus un text clar, care să oblige deținătorul soldului și Ministerul Finanțelor Publice să plătească despăgubirile cuvenite.

Consiliul Legislativ nu respinge. Practic, nu dă un aviz decât pe această motivație, că ar exista o reglementare în legislație, v-am spus, reglementare care este insuficientă și care a permis până acum Grupului Société Générale și Ministerului Finanțelor Publice să nu facă nicio plată pentru lucruri foarte clare. Este un depozit care este foarte ușor de identificat. Nu este o mare greutate. Dacă se dorea acest lucru, într-o săptămână se rezolva problema. Nu se dorește, din păcate, și inițiatorii de aceea au simțit nevoia să oblige cele două instituții, societatea bancară și Ministerul Finanțelor Publice, să restituie depunătorilor aceste sume. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul senator Frunda György, microfonul 2. Urmează domnul senator Iulian Urban.

## Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

## Onorat Senat,

Am fost cel care a redactat amendamentul din 2007, care a devenit art. 1[2 ] al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007. Atunci am fost inițiatorul legii. În momentul în care am redactat inițiativa legislativă, erau în situația de a fi despăgubiți de CEC peste 37.000 de cetățeni ai României. Până s-a adoptat legea, numărul lor a scăzut la 32.000. În timpul dezbaterilor parlamentare am aflat că aproximativ 1.400 de cetățeni — acesta era numărul vehiculat — și-au transferat banii, într-adevăr, de la CEC la BRD, pentru că li s-a promis că vor primi autoturisme Dacia cu prioritate.

Cum proiectul inițial nu reglementa această plajă a deponenților care și-au transferat banii la BRD, am făcut amendamentul respectiv, care a devenit art. 1[1 ] al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007.

Un principiu nu numai juridic, dar și legislativ spune că _non bis in idem._ Când am o legiferare, nu am nevoie să o repet.

Cele arătate de domnul președinte Greblă sunt, din nefericire, absolut reale. BRD, cu toate că există o lege în vigoare, nu face demersurile necesare pentru identificarea deponenților, nu comunică lista deponenților, este o obstrucție absolută. Eu însumi am vorbit cu președintele BRD, mi s-a promis că se vor da listele cu numele deponenților și se vor lua măsurile necesare, dar nu s-a făcut nimic. De ce? Pentru că, potrivit legii, juriștii știu că cei care trebuie să plătească despăgubirile sunt cei de la BRD. Chiar dacă statul român plătește într-o primă fază despăgubirile, pentru ca oamenii să ajungă mai repede la banii respectivi, va avea o acțiune în regres pe care fie o rezolvă amiabil, fie pe calea instanțelor judecătorești și BRD va trebui să plătească.

De aceea, eu cred că nu trebuie să adoptăm această inițiativă legislativă. Există o lege. Dacă aceasta nu se aplică, metoda nu este să adoptăm o altă lege. Bine, aici sunt și alte probleme. Vedeți, art. 1 se referă la depunerile până la data de 1 noiembrie 1990. Or, transferul a avut loc tocmai între 1990 și 1992, deci nu acoperă plaja deponenților care au făcut transferurile. Nu deservim oamenii care sunt în necaz. De aceea, pentru a nu respinge această inițiativă care vrea binele, dar pentru a lămuri lucrurile, eu cred că ar fi o soluție solomonică să retrimitem proiectul la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, comisia să ia legătura cu reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice, să facem demersurile necesare pentru aplicarea legii fie printr-un act normativ, printr-o hotărâre de guvern sau chiar mai puțin, printr-un ordin al Ministerului Finanțelor Publice, care are dreptul să facă acest lucru, ca oamenii să-și primească banii.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Iulian Urban, microfonul 2.

## Stimați colegi,

Suntem, în cazul acestei propuneri legislative, în situația în care o bancă, care activează în România, care face profituri în România, nu vrea să respecte o lege. Pur și simplu, nu-i sfidează numai pe cei 1.400 de români care trebuie să-și ia acești bani, ci, în primul rând, Ministerul Finanțelor Publice.

La momentul la care am discutat adoptarea acestui raport în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, aveam pe ordinea de zi un proiect de lege care se referea la executorii bancari și am avut surpriza ca reprezentantul BRD-ului, care asista la discuțiile pe care noi le-am avut acolo, în momentul în care l-am întrebat de ce nu-și spune un punct de vedere referitor la acest act normativ, a refuzat, pur și simplu, să ne dea un răspuns.

I-am întrebat pe cei de la Ministerul Finanțelor Publice care este situația, pentru că, iată, statul român nu reușește să convingă o societate comercială privată să respecte niște angajamente pe care și le-a luat.

Ni s-a spus că există un proces despre care nu am aflat în ce stadiu se află. Deci ceea ce am înțeles noi a fost faptul că BRD poate să continue să nu respecte această lege care a fost adoptată de către Parlamentul României.

Mai mult de atât, am trimis o scrisoare, am discutat la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și am sesizat BRD-ul să ne spună de ce nu se poate transmite această listă pentru că legea este făcută destul de ciudat. Se prevede faptul că, dacă sunt 1.400 de oameni în această situație și în cazul unuia singur dintre ei nu se găsesc toate elementele care să se înscrie în tabelul centralizator, ceilalți 1.399 nu-și primesc banii.

Deci este o situație în care asistăm la faptul că statul român este practic neputincios, nu poate să oblige o bancă să comunice niște informații. Eu nu cred că trebuie nici măcar o săptămână pentru că în evidențele BRD-ului, așa cum au preluat ei aceste dosare care au existat în 1990 și anterior anului 1990, 1989—1990, în mod evident, există în baza lor de date și, cu un simplu _search,_ această listă poate să iasă la suprafață în câteva minute.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Nu mai sunt intervenții.

Domnule senator Frunda, vă mențineți ideea de a supune votului plenului retrimiterea raportului la comisia sesizată în fond, sigur că da, pentru raport suplimentar?

Stimați colegi, este aproape ora 13.00.

Pentru că urmează ședința de Birou permanent, declar închisă ședința noastră de astăzi, 2 septembrie 2009.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.00._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|437609]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 102/11.IX.2009 conține 32 de pagini.**

Prețul: 6,40 lei