Sorin Avram Iacoban

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Dați-mi voie și mie să urez „La mulți ani!” tuturor celor cu nume de Elena și Constantin.

Astăzi știm că sunt trei sărbători. E vorba de Ziua eroilor, de Sfinții Constantin și Elena și de Înălțare și vă urez „Hristos S-a înălțat!”.

Aș trece, cu voia dumneavoastră, la declarația politică care se intitulează „Apel pentru salvarea românului Iulian Gherguț”.

Dragi colegi,

Războiul împotriva mișcărilor teroriste din lume nu îmbracă haina unui război tradițional. Inamicul este unul ascuns, imprevizibil, care obișnuiește să folosească scuturi umane pentru atingerea obiectivelor propuse.

România, din păcate, se confruntă, începând cu 4 aprilie 2015, cu o criză în acest sens, după ce românul Iulian Gherguț a fost răpit din Burkina Faso de mai multe persoane care purtau turbane, pe când efectua o misiune de securitate la o mină a miliardarului de origine română Frank Timiș.

Din 4 aprilie și până marți, 19 mai 2015, autoritățile române nu au avut date concrete despre românul răpit, dacă

acesta mai este în viață, dacă s-a cerut vreo recompensă sau locația exactă unde acesta a fost răpit.

Din data de 19 mai 2015, toată mass-media din România avea grila de știri ocupată cu anunțul unui grup jihadist care a afirmat că îl deține pe românul Iulian Gherguț și a înștiințat Guvernul român că are posibilitatea să negocieze. Mesajul a fost difuzat luni seara de Agenția mauritană Al Akhbar, în numele emirului Al Mourabitoune, și avea următorul text: „Guvernul român va purta întreaga responsabilitate pentru soarta ostaticului dacă întârzie să profite de ocazia care îi este oferită de a-și elibera cetățeanul.”

Evident, din acest mesaj nu se poate desprinde decât o stare de nervozitate a celor care și-au asumat mesajul, învinovățind autoritățile române de faptul că nu doresc să negocieze. Miza, dragi colegi, este obținerea de fonduri din care să se finanțeze aceste mișcări teroriste. În plan secund, putem vorbi și de o luptă internă în rândul acestor grupuri armate, luptă care are ca scop consolidarea pozițiilor în ierarhia internă a grupării.

Ținând cont de acestea, teroriștii caută permanent puncte slabe ale diferitelor state pentru a putea apoi să profite și să obțină sumele de bani fără de care ar fi imposibil să mai organizeze mișcări de gherilă militare.

Celula de criză din cadrul Ministerului Afacerilor Externe din România a procedat la verificarea autenticității mesajului audio de revendicare a răpirii cetățeanului român. În același timp, MAE continuă să colaboreze strâns în demersurile pe care le întreprinde cu partenerii internaționali ai României.

Autorități române de cel mai înalt nivel au purtat discuții și cu secretarul general al Interpol, Jürgen Stock.

## Dragi colegi,

Nu cu mult timp în urmă, fostul director al SRI, domnul George Maior, atrăgea atenția că România nu este scutită de pericolul terorist și susținea faptul că țara noastră este țintă generică pentru mai multe organizații teroriste, afirmație ce ar trebui să pună pe gânduri autoritățile române, deoarece, chiar dacă teritoriul național este bine păzit, acest lucru nu ne scutește de pericolul terorist, cetățenii români din străinătate fiind expuși acestui nou flagel terorist.