Adrian Wiener

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Individ _versus_ stat – o luptă permanentă și inegală”.

Dragi colegi,

Am să pornesc de la un fapt devenit banal: nerespectarea termenului legal de eliberare a certificatelor de specialist către medicii care au promovat examenul de specialitate în sesiunea martie 2017 și au finalizat rezidențiatul în august 2017.

Publicația de concurs menționa în mod expres că „ordinul de confirmare în specialitate se emite cu data de 1 a lunii următoare finalizării pregătirii în rezidențiat”. Or, pregătirea în centrul universitar Timișoara, de exemplu, s-a încheiat la 31 august 2017. Așadar, medicii sunt privați de dreptul conferit prin promovarea examenului.

Zilnic se întâmplă ca individul să fie abuzat de un stat inform, ineficient și inadecvat, uneori contondent. Dar, cum spun, asta e comun. Statul român, cu o administrație suprapopulată, excesiv birocratizată și politizată, se dovedește – a câta oară? – inert și abuziv. Există o asimetrie intrinsecă între individ și stat, dar în România această asimetrie capătă uneori valențe absurde, fără legătură cu neajunsurile procedurale ale vreunei instituții.

Dar aici, dincolo de inadecvare sau dispreț față de individ sau de nerespectarea unor prevederi legale, vorbim de un domeniu declarat strategic, acela al personalului medical. România a pierdut jumătate din medicii săi între 2009 și 2015. 10% din populația României, săracă, vulnerabilă, în prag de excluziune socială, nu are acces la servicii medicale de bază, fiind județe cu un singur medic oncolog, de exemplu. Accesul, în general, la serviciile medicale de calitate este concentrat în câteva centre universitare și în jurul unor cadre medicale dedicate. Sistemul sanitar în ansamblul său este profund defectiv, de la infrastructura veche, pe alocuri de-a dreptul insalubră, la circuite inadecvate, în majoritate cu plan de conformare pentru autorizare de funcționare, la personal insuficient, medicamente și materiale sanitare inconstant prezente.

Astfel, Dragoș Vișan și alți 50 de medici cu examenul de specialitate promovat și cu ciclul de pregătire în rezidențiat finalizat în august stau și așteaptă bunăvoință. Sună zilnic la funcționari plictisiți, întrebând frustrați ce să mai facă pentru a primi documentul, confirmarea în specialitate, document fără de care nu se pot angaja. Și probabil își alimentează convingerea că poate ar trebui să plece și ei pe urmele celor 14.000 de medici care au părăsit țara în ultimii 10 ani.

Populismul poate nu este niciodată mai insultător ca atunci când asumările, evident negate de realitatea curentă, au ca obiect sistemul sanitar.

„Lipsa cadrelor medicale (medici, asistente, personal auxiliar) a condus la tragedii sau accidente – de exemplu, în Maternitatea Giulești – sau, în anumite situații, la decese ale pacienților, pentru că nu au existat cadre medicale să analizeze situația acestora. De asemenea, salarizarea slabă a acestora și tentația unui loc de muncă bine plătit în străinătate conduc la un exod al personalului medical în străinătate.”