Sub conducerea dumneavoastră, Ministerul Culturii se dovedește incapabil să-și îndeplinească menirea sa, și anume de a oferi sprijinul său artiștilor, oamenilor de litere din România, de a-și proteja patrimoniul material și imaterial și de a organiza cum se cuvine evenimentele dedicate unui moment excepțional din istoria noastră, și anume Centenarul Marii Uniri de la 1918.
Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților constată situația gravă în care se află cultura națională și dorește, prin această moțiune, să aducă în atenție deficiențele grave din activitatea ministerului, care se răsfrâng asupra întregului domeniu cultural.
În acest context, deputații opoziției consideră absolut necesară o dezbatere publică având ca temă găsirea de soluții pentru revigorarea culturii românești, măcar în anul în care celebrăm Centenarul Marii Uniri.
Ați promis că domeniul culturii va fi o prioritate. Dar ce constatăm este faptul că Guvernul ignoră cu bună știință importanța strategică a culturii, așa cum în orice țară europeană este statuată, și, în același timp, uită faptul că îmbunătățirea sistemului cultural este de datoria oricărui Guvern responsabil.
Stimate domnule ministru Ivașcu,
Nu este posibil ca, în anul sărbătoririi Centenarului, Guvernul să-l dărâme pe Constantin Brâncuși!
În ultimele luni, de mai multe ori, capodoperele lui Constantin Brâncuși – de o valoare inestimabilă pentru România și patrimoniul mondial – erau aproape de fi distruse în totalitate, din cauza inundațiilor sau a prăbușirii copacilor în parcul Brâncuși din Târgu Jiu.
Pentru a nu știu câta oară, nu putem să nu remarcăm neimplicarea dumneavoastră, domnule George Ivașcu,
din cauza faptului că nu reușiți să luați nicio măsură pentru protejarea patrimoniului nostru național. Conform statisticilor, România are rata cea mai mare de distrugere și neglijare a patrimoniului din Europa, putându-ne compara cu țările care sunt în stare de război! Uimitor este faptul că Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului, a redepus dosarul de candidatură al Ansamblului Brâncuși pentru Lista UNESCO, în condițiile în care operele sunt nerestaurate și, din păcate, total disparate pe o axă „Brâncuși” care devine din ce în ce mai greu accesibilă și circulabilă pietonal.
Este evident că pentru actuala guvernare protecția patrimoniului este doar declarativă. Pericolul de a fi distrus iremediabil Ansamblul „Constantin Brâncuși” de la Târgu Jiu încă există, iar instituțiile statului parcă nu vor să îl păstreze pentru generațiile viitoare. Este absolut revoltător că, din cauza unor politici culturale deficitare, România riscă să piardă aceste comori, cu care cu toții ne mândrim în lume!
Ministerul Culturii și Identității Naționale ar trebui să fie un catalizator al sectorului cultural și un reper în plan național pentru protejarea patrimoniului, pentru recunoașterea și promovarea valorilor culturale românești în lume.
Facem apel, domnule ministru, să vă treziți și să luați toate măsurile pentru a fi salvată această moștenire culturală unică pentru generațiile viitoare. Nu fiți cinic! Când ați fost chestionat în legătură cu starea monumentelor lui Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu, răspunsul dumneavoastră, din păcate inexplicabil, la întrebarea „Ce aveți de gând să faceți?” a fost „Weekend plăcut!”.
## Domnule ministru,
Alături de Guvernul din care faceți parte ați săpat groapa Roșiei Montane!
În 2 iulie 2018, România a fost făcută de râs pe plan internațional, pentru a nu știu câta oară, din cauza guvernanților actuali. Concret, din pricina eforturilor susținute de Guvernul dumneavoastră, dosarul Roșia Montană nu a intrat în patrimoniul UNESCO. Pur și simplu, Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO, care trebuia să decidă soarta dosarului Roșia Montană, în sensul includerii sau nu în lista patrimoniului mondial, a amânat votul, la solicitarea Guvernului dumneavoastră, și, bineînțeles, a returnat dosarul.
Practic, singurul stat care a dat _veto_ asupra acestui proiect a fost chiar România, prin solicitarea dumneavoastră de amânare a votului pe Roșia Montană.
Este evident faptul că România a fost umilită pe plan internațional, din cauza acțiunilor, care se bat, practic, cap în cap, luate de unele dintre marionetele acestui Guvern.
Dacă până la începerea sesiunii comitetului, pe data de 1 iulie, România, printr-o scrisoare a ministrului culturii, solicita retragerea deciziei privind înscrierea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO, România are acum o solicitare de returnare a dosarului de nominalizare pentru mai multe clarificări.
Deși nominalizarea pentru înscrierea în patrimoniu a Roșiei Montane are în spate un dosar științific și tehnic aproape ireproșabil, notat cu un calificativ de valoare universală excepțională, care trebuie înscris de urgență
în Lista patrimoniului mondial în pericol, reprezentanții Guvernului au dinamitat practic această șansă.
Din nefericire, domnule ministru Ivașcu, nici măcar nu ați avut curajul de a fi prezent la ședința Comitetului Patrimoniului Mondial de la Manama, preferând să trimiteți un subordonat, pentru a aranja pe ascuns trântirea dosarului Roșiei Montane. De fapt, este o cutumă a dumneavoastră, domnule ministru, fuga de orice responsabilitate și fuga de la orice ședință, fie de la Comisia pentru cultură din Camera Deputaților, unde ați fost chemat de foarte multe ori și nu v-ați prezentat decât o singură dată, și atunci slab pregătit, fie de la Comisia pentru pregătirea Centenarului, unde ați strălucit, de asemenea, prin absență.
Este clar că această acțiune a guvernanților reprezintă un act de trădare națională și de îngropare, practic, a Roșiei Montane, pentru interese care nu sunt făcute publice. Trebuie să răspundeți pentru acest gest, domnule ministru! Trebuie să adoptați o atitudine fermă și să faceți demersuri pentru ca Roșia Montană să fie inclusă în Lista patrimoniului mondial UNESCO, astfel încât să poată fi salvată această moștenire culturală unică pentru generațiile viitoare.
## Domnule ministru,
Dinamitați prin nepăsare, de asemenea, și evenimentul „Timișoara – Capitală Culturală Europeană a anului 2021”.
Acest oraș a obținut, în 2016, nominalizarea pentru a derula Programul major intitulat „Capitală Culturală Europeană a anului 2021”, obținută în urma evaluării proiectelor orașelor candidate, care, în etapa finală, a cuprins capitala și alte trei orașe. Dosarul candidaturii, la care echipa Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 – ATCCE 2021 – a lucrat încă din anul 2010, anul în care practic s-a coagulat prima dată ideea ca Timișoara să devină capitală europeană a culturii.
Conform regulamentului de procedură al competiției, Ministerul Culturii trebuie să acționeze în calitate de autoritate de management, responsabilă pentru organizarea și gestionarea acțiunii „Capitală Culturală Europeană pentru anul 2021” în România.
În schimb, în perioada 2017–2018, etapă în care s-a desfășurat pregătirea proiectului „Timișoara – Capitală Culturală Europeană”, etapa numită „Start-up”, prin care asociația locală care a aplicat proiectul trebuia să deruleze programe însumând aproape 4 milioane de euro, Ministerul Culturii și Identității Naționale nu a mobilizat resursele necesare pentru această etapă, iar autoritățile locale au reușit doar o susținere la limita minimă a programelor de pregătire, însumând abia câteva zeci de mii de euro. În aceste condiții, programul de pregătire din anul curent se derulează doar prin cei câțiva angajați ai acestei asociații de susținere a Timișoarei, prin participarea _pro bono_ a artiștilor, a experților, a operatorilor și a organizatorilor culturali și prin parteneriate locale cu reprezentanți ai mediului de afaceri.
În rezumat, după nominalizarea orașului, la finalul anului 2016, activitățile din perioada anilor 2017–2018, când ar fi trebuit să fie realizate pregătiri ale viitoarelor programe culturale, pentru care ar fi fost atât de necesare aceste
finanțări multiple în valoare de 4 milioane de euro, s-a constatat o gravă absență a suportului financiar, mai ales din partea ministerului pe care îl conduceți, primul responsabil pentru pregătirea acestui eveniment major de reprezentare europeană a României.
Titlul de „Capitală Culturală Europeană în anul 2021” reprezintă o prioritate pentru România și oferă garanții pentru generarea de avantaje viitoare substanțiale în domeniile cultural, social și economic, atât pe parcursul anului respectiv, cât și ulterior. Până acum, ministerul nu a avansat în etapele concrete de susținere pentru pregătirea orașului nominalizat, nu a deschis linia de finanțare pentru Programul 2018, nu își realizează rolul de prim responsabil și comunicator național pentru orizontul anului 2021. Ministerul Culturii și Identității Naționale a lansat un portal online, numit „capitalaculturala2021.ro”, în care, din păcate, cea mai recentă informație este din anul 2017.
Dincolo de promisiuni și intenții, aș spune, bune, individuale, concretizarea asistenței și susținerii instituționale, pe care Ministerul Culturii ar fi trebuit să o acorde orașului nominalizat, în etapa de pregătire a anului 2021, ar fi însemnat un aport financiar absolut necesar, bugetul de 2 milioane de euro, componenta guvernamentală a finanțării necesare Asociației TCCE2021, până la finalul anului 2018, fiind un plafon indispensabil pentru acoperirea curentă a costurilor, buget care, din păcate, nu a fost asigurat.
Absența finanțării din partea Ministerului Culturii pentru etapa de pregătire a programului cultural „Timișoara 2021” din anii 2017 și 2018 arată clar lipsa de viziune și neasumarea responsabilă a rolului de coordonare din partea decidenților din Ministerul Culturii, cu consecințe grave și foarte grave la nivelul impactului și al ecourilor europene pe care le va avea modul în care România pregătește, ca țară, acest program cultural european al anului 2021.
Domnule ministru al culturii,
Chiar dumneavoastră considerați că instituția pe care o conduceți este „aculturală”, pentru că în organigrama acesteia, spuneați, nu se regăsesc direcții clar conturate. În declarațiile pe care le-ați susținut la un post TV ați spus că „Ministerul Culturii este poate cea mai aculturală instituție pe care ați întâlnit-o”, pentru că ați sperat să găsiți „măcar o orizontală” și că „organigrama nu are direcțiile de linie...”. Există ministrul culturii izolat undeva, acolo, iar, dacă există această funcție, dumneavoastră puteți să realizați lucruri pe care le considerați a fi nelalocul lor în cadrul ministerului. Puteți să înființați direcții, ca, de exemplu, Direcția muzeupatrimoniu, Direcția artele spectacolului, care să coordoneze o strategie și în subordinea cărora să existe teatrele naționale, operele ș.a.m.d.
Ați observat în minister, când ați intrat prima dată, spuneți, „...un soi de lipsă de entuziasm, adică acel lucru care te duce către creativitate”. Dacă spuneți că nu vă gândiți la un mandat ca la un fotoliu, faceți acest lucru posibil și remediați aceste probleme!
Dispuneți de toate pârghiile necesare, din funcția pe care o dețineți, pentru a realiza acest lucru!
## Domnule ministru,
Asemenea colegilor din alte ministere, v-ați prezentat bilanțul mandatului de șase luni, în calitate de ministru al culturii, cu un discurs citit de pe foi, încurcat de foarte multe ori în bâlbe și gafe, și ați refuzat, totodată, la final, să discutați problemele din domeniu. Faceți-o măcar acum, în acest moment!
## Stimate domnule ministru,
Anul acesta sărbătorim înfăptuirea Marii Uniri și a României Mari, un vis care a fost îndeplinit prin stăruința și jertfa înaintașilor noștri. Împlinim, așadar, 100 de ani de când a fost posibilă unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Țara-Mamă. Una dintre obligațiile noastre este să înțelegem această adevărată lecție de istorie pe care ne-au dat-o întemeietorii României Mari și, în același timp, trebuie să ne asigurăm de celebrarea cu demnitate a Centenarului Marii Uniri.
Organizarea manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri ar fi trebuit să reprezinte principala direcție strategică a mandatului dumneavoastră, însă este îndreptățit să spunem că nu v-ați ridicat la înălțimea așteptărilor românilor și ați ratat o șansă enormă de a dovedi că aveți capacitatea de a pregăti așa cum se cuvine sărbătorirea unui asemenea eveniment, de o însemnătate excepțională pentru istoria noastră.
Ați dat dovadă de o totală lipsă de implicare, în ciuda promisiunilor făcute la învestirea dumneavoastră în funcție, dar și a măsurilor prevăzute în programul de guvernare pe care coaliția din care faceți parte, domnule ministru, și le-a asumat aici, în fața noastră, în Parlamentul României!
A venit, iată, momentul bilanțului, însă acest bilanț este unul dezastruos pentru dumneavoastră și pentru ministerul pe care îl conduceți și, din păcate, și pentru România! Spunem asta pentru că nu prea aveți cu ce să vă lăudați, domnule ministru!
După cum bine știți, majoritatea parlamentară, din care faceți parte, a promis că va demara un amplu și măreț plan dedicat Centenarului, însă și dumneavoastră, la fel ca predecesorul dumneavoastră, ați lăsat mai mult impresia că puneți bețe în roate proiectelor destinate Centenarului sau că nu vă pasă de celebrarea corespunzătoare a acestei mari sărbători a românilor.
Este absolut rușinos, domnule ministru, că Departamentul Centenar, structura responsabilă de coordonarea, la nivel național, a pregătirii, organizării și desfășurării manifestărilor, a acțiunilor și proiectelor de aniversare a Centenarului, nu și-a îndeplinit menirea pentru care a fost înființat și a devenit, din păcate, doar o destinație pentru clientela de partid în goana după un serviciu călduț.
Totodată, prin schimbările de personal operate de la momentul înființării acestui departament, ca rezultat al războaielor interne din partidul dumneavoastră, dar și prin schimbările autodeclanșate de Guvern, la ordinul liderului dumneavoastră, Liviu Dragnea, am ajuns în situația în care multe dintre proiectele destinate Centenarului au fost întârziate într-un mod nepermis de mult.
Abia la sfârșitul primului trimestru al anului 2018 – și asta după ce ați solicitat retragerea celor 2.048 de proiecte deja selectate pe vremea ministrului Romașcanu, întrucât ele erau, după cum singur ați declarat, domnule ministru, „niște idei” pentru „a finanța, practic, niște nevoi locale” – am putut și noi să aflăm câte ceva despre proiectele pe care Ministerul Culturii, aflat sub comanda dumneavoastră, le-a aprobat pentru finanțare.
Este clar, nu numai că nu a existat niciun fel de viziune în organizarea Centenarului, dar, la fel, este evident faptul că nici disponibilitate de implicare din partea dumneavoastră! Ați arătat astfel că Guvernul PSD–ALDE, din care faceți parte, a fost practic prins pe picior greșit și pe această temă, fiind complet depășit de importanța acestui moment unic pentru țara noastră.
Este inacceptabil ca la finalul anului 2018 să avem zeci de case memoriale în paragină. Este inacceptabil ca monumentele dedicate eroilor să fie în continuare nerestaurate, să nu avem un muzeu al Centenarului sau să nu avem un muzeu al rezistenței anticomuniste. Mai putem spune ceva despre realizarea Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, care a ajuns să fie mult decalată, din cauza finanțării întârziate, iar acum să avem cu toții emoții pentru finalizarea sa până la data de 1 decembrie 2018?!
Vă spunem tot noi, domnule ministru! Nimeni nu a avut curajul să îi bată la ușă liderului dumneavoastră, domnului Dragnea, și să îi ceară să scoată de la sertar, acolo unde a zăcut aproape doi ani, propunerea legislativă prin care se prevedea finanțarea Monumentului Marii Uniri de la Alba Iulia! Iar acest lucru a fost posibil doar în urma apelurilor disperate pe care le-am făcut noi, parlamentarii opoziției, dar și autoritățile locale, care au atras atenția constant că este pusă sub semnul întrebării aniversarea în condiții onorabile a Centenarului Marii Uniri. Nu v-ați arătat niciun moment îngrijorat de întârzierea acestui proiect, simbol pentru Alba Iulia și pentru întreaga țară!
La fel, v-ați arătat total dezinteresat că majoritatea parlamentară, din care faceți parte, a respins un proiect de lege deosebit de important, prin care propuneam introducerea în curriculum școlar a disciplinei facultative „Istoria Marii Uniri” începând cu anul Centenarului. Ne-am fi așteptat, domnule ministru, să găsim sprijin măcar de la dumneavoastră, pentru că, din poziția dumneavoastră de ministru al culturii, ar fi trebuit să înțelegeți că doar așa noile generații vor putea cunoaște mai bine istoria României. Ar fi fost și un omagiu, mai mult decât meritat, pentru realizările făuritorilor Unirii!
Este păcat, domnule ministru, că nu ați înțeles nici măcar acum, pe final de an, că Centenarul Marii Uniri nu înseamnă doar ziua de 1 decembrie 2018! Ar fi trebuit să vă vedem în acțiune tot anul, ar fi trebuit să vă vedem implicat direct în pregătirea și organizarea Centenarului și mai puțin să ne prezentați pe hârtie presupusele dumneavoastră realizări. Ne-ați obișnuit, din păcate, doar cu exerciții de imagine, dar fără fapte concrete!
Înaintașii noștri au reușit să înfăptuiască Marea Unire cu jertfe enorme, iar anul 2018 ar fi trebuit să reprezinte anul maturității noastre, ca popor. Faptul că noi, acum, la o sută de ani, ne poticnim chiar și să celebrăm acest „dor de veacuri al neamului nostru”, cum a declarat Regele Ferdinand I la încoronarea de la Alba Iulia, faptul că nu avem un proiect esențial care să marcheze acest eveniment cu profunde semnificații simbolice, proiect de care să ne aducem aminte în viitor, este, din păcate, rușinos și descalificant față de generația Marii Uniri.
Stimați colegi de la PSD și ALDE,
Este revoltător că, din cauza unor politici culturale deficitare, România ar putea rata un moment politic de o situație extremă, acela de integrare a propriei istorii în marea istorie europeană.
Deputații Partidului Național Liberal, semnatari ai acestei moțiuni, își arată îngrijorarea profundă față de incapacitatea Guvernului de a administra buna desfășurare a sărbătorii Centenarului de la 1 decembrie, îngrijorare pe care o împărtășesc și profesioniști din domeniul muzeal, asociațiile din domeniu, istoricii și ceilalți oameni de cultură.
Domnule ministru,
Luați de urgență acele decizii care pot salva sărbătoarea Centenarului! Prima pe care v-o recomandăm este aceea de a părăsi Ministerul Culturii!
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.