Rareș Tudor Pop

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Înainte de a începe dezbaterea pe amendamente, aș vrea să subliniez încă o dată importanța acestei ordonanțe.

După cum bine știți, USR a susținut și susține Ordonanța nr. 79 în varianta ei inițială sau cu amendamente care pot contribui în mod pozitiv la efectele reformatoare ale acestui act normativ.

În sprijinul acestei ordonanțe vine și Raportul de țară al Comisiei Europene pe anul 2016, un raport care, printre altele, ordonează și problemele cu care se confruntă sistemul sanitar românesc.

Cu voia dumneavoastră o să le reamintesc aici, acum. Așadar, în ciuda măsurilor luate, sistemul medical e ineficient, iar accesul la servicii de calitate e limitat.

Din păcate, nu avem încă o strategie adresată forței de muncă din domeniu și, deși sistemele „In Health” există, ele nu sunt pe deplin funcționale.

Nu avem încă o direcție clară a criteriilor de performanță, iar accesul la sănătate al populației sărace este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

Un alt punct important pe care-l reclamă acest raport este guvernanța scăzută și politicile neclare, care contribuie la dezordinea sistemului medical. Și, din păcate, avem aici un exemplu teribil, respectiv modul dezastruos în care este gestionată epidemia de rujeolă în ultimele 5 luni.

În acest context, Ordonanța de urgență nr. 79/2016 este un act esențial, care vizează reașezarea unor puncte importante în interiorul sistemului de sănătate.

Aș vrea să vă reamintesc scurt ce face această ordonanță. Ea are ca miză reglementarea situațiilor de incompatibilitate la nivelul conducerii unităților sanitare, reglementează conflictul de interese, elimină restricțiile celor care doresc să candideze pentru funcții de conducere și management în unitățile sanitare și limitează, pe cât posibil, imixtiunea politicului.

Și iată-ne aici, după mai bine de 3 luni de dezbateri și negocieri, cu un raport de adoptare, cu amendamente; amendamente care, majoritatea lor, din păcate, demontează mecanismele reformatoare ale acestei ordonanțe.

Să vă dau câteva exemple.

Conform acestor amendamente, nu există situații de incompatibilitate și nici conflict de interese la nivelul conducerii unităților sanitare sau, dacă prin vreun miracol există, ele sunt lăsate doar în seama unor declarații de avere și interese.

Mai sunt amendamente care permit, iarăși în mod miraculos, personalului medical să fie în mai multe locuri deodată: la conducerea spitalului, în sala de operații, la cursuri universitare și, bineînțeles, în cabinetul privat.

Și mai sunt amendamente care, deși limitează întrucâtva numirile discreționare din interiorul universităților medicale și de farmacie, ele nu au, din păcate, un impact real.

În forma inițială, această ordonanță, poate imperfectă, responsabiliza și profesionaliza sistemul sanitar clinic românesc și pe reprezentanții ei. În forma ei actuală, din păcate, ne arată cât de puțin ne dorim un sistem sanitar deschis, onest, transparent, orientat către binele pacienților și către demnitatea corpului profesional.