Mihaela Popa

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu, într-adevăr, nu fac parte din Comisia pentru educație, dar am cam 25 de ani la catedră și chiar în învățământul preuniversitar.

Aș vrea să le spun colegilor mei că, într-adevăr, nu în Parlamentul României decidem obiectele și numărul obiectelor, trunchiul comun, cum spunem acum, un trunchi foarte mare pentru copilașii noștri acum în învățământul preuniversitar, dar totuși este un semnal pentru Ministerul Educației, care nu dorește, se pare, în cei 25 de ani, deloc să se reformeze.

Este un început de dezbatere să ne gândim dacă la orele de religie avem sau nu nevoie de note, copiii să vină din dragoste, din respect, să-i învățăm ce au nevoie pentru viața de zi cu zi, să fie mai buni, dar nu neapărat sub presiunea notelor.

De asemenea, o inițiativă lăudabilă este că, în acest moment, colegul nostru nu s-a referit la ora de religie, ci la acei tineri care nu studiază și nu vor să studieze religia, ce se întâmplă cu ei în acest timp și cred că ministerul trebuie să rezolve acest lucru, pentru că, nu știu dacă știți, nu este încă rezolvat ce se întâmplă cu copiii care nu fac religie și ce fac ei în acest timp.

Este un moment important și v-aș sugera să invitați colegul nostru la Ministerul Educației, poate și ministrul educației, poate, să asculte propuneri și să mai veniți și cu lucruri noi. Citeam zilele acestea că cel mai bun sistem de învățământ, cel finlandez, vine acum cu o reformă, și anume vrea să renunțe la obiectele tradiționale și să introducă... și să introducă studierea fenomenelor, a principiilor, un mod de viață modern.

Cred că și învățământul nostru ar trebui să țină pasul cu evoluția vieții.

Mulțumesc.