Gabriela Crețu

Mulțumesc, domnule președinte. În cadrul comisiei eu am fost raportor.

Respectiva propunere legislativă face parte dintr-un pachet mai larg, care – atenție, este vorba de un document extrem de important – își propune transpunerea în dreptul Uniunii Europene a părții din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța numit Compactul fiscal.

Precizăm că tratatul nu este document legislativ al Uniunii Europene, ci este un acord interguvernamental, adică un tratat semnat de șefii de guvern în afara cadrului Uniunii. Drept urmare, părțile contractante ale Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța sunt împiedicate să utilizeze fără acordul tuturor membrilor instrumentele oficiale și instituțiile Uniunii pentru monitorizarea sau aplicarea sa, deoarece instituțiile au funcții exclusiv comunitare.

Deși 25 de state membre sunt semnatare ale tratatului, numai statele membre din zona euro și, în mod voluntar, Bulgaria, Danemarca și România se supun dispozițiilor bugetare pe care directiva își propune să le transpună. Precizăm că, spre deosebire de țara noastră, Bulgaria se află sub consiliu monetar, adică își leagă moneda... la început a fost de marca germană, pe urmă de euro, iar Danemarca și-a ancorat, de asemenea, moneda de euro. Polonia, Ungaria și Suedia nu au aderat la Compactul bugetar, iar Cehia și Marea Britanie nu au aderat deloc la tratat.

Putem concluziona deci că România a făcut puțin exces de zel, fiind singura țară care a ales să adere la ideologia care stătea la baza sa, și anume austeritatea în domeniul public, fără o rațiune care să o determine, și și-a afectat astfel posibilitățile de creștere economică și și-a diminuat pârghiile de intervenție pentru a-și susține dezvoltarea. Celelalte părți din tratat au ca scop consolidarea coordonării politicilor economice și a guvernanței în zona euro.

Temeiul juridic pe care Comisia Europeană îl invocă este art. 126 din Tratatul Uniunii Europene.

Ca urmare a analizei pe care am realizat-o – și vă cer încuviințarea să trimitem opinia Comisiei Europene –, se constată că directiva respectă parțial principiul subsidiarității în ceea ce privește coordonarea economică și guvernanța, inclusiv asumarea de responsabilități. Dar, cu toate acestea, există semne de întrebare cu privire la baza legală a criteriilor cantitative, precum și a instituirii unor organisme independente.

Considerăm că obiectivele numerice, celebrele MTOs, afectează competența bugetară a statelor membre și a parlamentelor lor naționale. Principiul „același pentru toți” – „one size fits all” – s-a dovedit în practică neviabil din punct de vedere economic și nici măcar nu a fost respectat, unele dintre țările inclusiv membre ale zonei euro nerespectând, de fapt, prevederile tratatului.

Propunerea respectă principiul proporționalității sub aspectul formei juridice, în sensul că este aleasă directiva, ca să putem să mai adaptăm, dar sub aspectul conținutului ea depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor sau este inadecvată în anumite puncte. Și asta pentru că supozițiile din tratat, la cinci ani de aplicare, au fost infirmate atât teoretic, cât și practic.