Stenogramă plen

Bună ziua, stimați colegi!

Rog liderii de grup să invite colegii în sală.

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 19 martie 2018, ședință condusă de subsemnatul, asistat de doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Mario Ovidiu Oprea, secretari ai Biroului permanent.

Vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 81 de senatori.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. Dacă sunt comentarii?

Mă scuzați.

Doamna Lavinia Craioveanu, vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă propun o inversare a punctelor de pe ordinea de zi, și anume, de la secțiunea a II-a – Inițiative legislative, punctul 27, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2018 privind prorogarea termenului prevăzut la art. II din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, să treacă la punctul 16, iar punctul 16 să treacă la punctul 27. Vreau să vă spun că termenul prevăzut în această ordonanță de urgență a intrat deja în vigoare și este necesară adoptarea acestui proiect de lege pentru prorogarea termenului.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mai sunt și alte intervenții la ordinea de zi? Nu.

Supun la vot propunerea de modificare formulată de viceliderul Grupului PSD.

Programul de lucru pentru astăzi este următorul: între ora 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului; între ora 18.15 și 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru?

Nu.

Atunci,

Înainte de a intra în ordinea de zi, dați-mi voie să vă prezint o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la Secretariatul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri – procedură de urgență;

2. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii – procedură de urgență;

3. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2017 pentru completarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, precum și pentru modificarea art. 24 din Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților – procedură de urgență;

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

2. Propunerea legislativă pentru completarea art. 111 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (b317/16.03.2018). Respinsă de Camera Deputaților.

Dacă dintre inițiatori este cineva care susține? Nu.

3. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (b98/16.03.2018).

Respinsă de Camera Deputaților.

Dacă dintre inițiatori este cineva care susține? Vă rog, domnule senator Breaz.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Această lege prevede completarea și modificarea unor articole din Legea nr. 1/2011, legate de deconturile de care pot beneficia elevii de liceu, și nu numai elevii de liceu, ce nu beneficiază în localitatea de domiciliu de studii conform dorințelor lor.

Adică, de exemplu... Pe scurt, nu vreau să citesc toată motivarea. Pe scurt, dacă într-o anumită localitate există un liceu, iar un elev dorește să urmeze, de exemplu, un liceu militar, ce nu se găsește nici în localitatea de domiciliu, nici în județul respectiv, să se poată să i se deconteze, dacă este din alt județ și este într-un stadiu de tip internat, opt drumuri pe lună, iar dacă este într-o localitate de până la 50 km să i se suporte jumătate din costurile biletelor sau abonamentelor pe mijloacele de transport.

Deci nu putem să obligăm ca toată lumea, chiar dacă există într-o localitate un liceu – și sunt foarte multe exemple: de exemplu, într-o comună, un liceu cu profil turistic, agromontan –, să-i obligăm pe toți cei care sunt în UAT-ul respectiv să urmeze acel liceu.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ne-ați convins ce înseamnă propunerea legislativă, nu procedura de urgență.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem nota privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la data de 13 martie 2018, a unei inițiative legislative: Propunerea legislativă pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri (L480/20.11.2017).

Inițiativa legislativă se consideră adoptată prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 145 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră Decizională.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere a unei inițiative legislative.

Biroul permanent al Senatului, în ședința din 19 martie 2018, a analizat solicitarea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere, conform art. 93 alin. (3) din Regulamentul Senatului, pentru următoarea inițiativă legislativă: Propunerea legislativă privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții – SA și pentru modificarea unor acte normative (L506/27.11.2017).

Potrivit art. 93 alin. (4) din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent.

Din greșeală, am spus „la 90 de zile”.

La punctul 4, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi, ca parte a abordării integrate a Uniunii de reducere a emisiilor de CO2 generate de vehiculele utilitare ușoare, și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 715/2017 (reformare) – COM(2017) 676 final/2.

Dau cuvântul doamnei senator Gabriela Crețu, doamna președinte al Comisiei pentru afaceri europene, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Prezenta propunere prevede obiectivele pentru 2025 și 2030 la categoriile de autovehicule pe care domnul președinte le-a precizat – e vorba de emisiile de CO2 –,

propunând în același timp niște posibilități de exceptare: e vorba de cei care au mai puțin de 10.000 de înmatriculări de autoturisme, pentru autoturisme, și 22.000 pentru autoutilitarele ușoare, analizând și alte detalii legate de obiectivele de reducere a emisiilor de carbon în viitor.

Analizând documentul, am tras concluzia că există temei juridic, deci nu e nicio problemă de subsidiaritate.

Dar, pe principiul proporționalității, dorim să aprobați trimiterea unei opinii către Comisia Europeană, care, în principiu, solicită ca obiectivele să fie realiste, astfel încât efectele asupra producătorilor de autoturisme și autoutilitare să nu se repercuteze în cele din urmă asupra consumatorilor și prețului mașinilor.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci,

2. Proiectul de hotărâre referitoare la:

– Propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește cotele taxei pe valoarea adăugată – COM(2018) 20 final;

– Propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește regimul special pentru întreprinderile mici – COM(2018) 21 final.

Dau cuvântul doamnei senator Crețu, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul comisiei, raportor a fost domnul senator Eugen Teodorovici.

Ambele documente, care fac parte dintr-un pachet, au fost discutate. Ele permit statelor membre două cote reduse de TVA la minimum 5%, o scutire de TVA și o altă reducere de TVA, fără niciun fel de limită, dar astfel încât să nu fie mai mică media de 12% la TVA. Iar a doua directivă prevede pentru IMM-uri un regim simplificat de aplicare a TVA.

De asemenea, principiul subsidiarității este respectat și, în linii mari, și principiul proporționalității.

Dar vă rugăm să aprobați trimiterea, intrarea în dialogul politic cu Comisia Europeană pe seama unor clarificări care sunt necesare la noile principii introduse, atât la ceea ce privește IMM-urile, cât și la calculul mediei ponderate la 12%. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci,

3. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Consiliului de stabilire a unor dispoziții de consolidare a responsabilității fiscal-bugetare și a orientării bugetare pe termen mediu în statele membre – COM(2017) 824 final.

Dau cuvântul doamnei senator Crețu, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei. Doamna președinte, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. În cadrul comisiei eu am fost raportor.

Respectiva propunere legislativă face parte dintr-un pachet mai larg, care – atenție, este vorba de un document extrem de important – își propune transpunerea în dreptul Uniunii Europene a părții din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța numit Compactul fiscal.

Precizăm că tratatul nu este document legislativ al Uniunii Europene, ci este un acord interguvernamental, adică un tratat semnat de șefii de guvern în afara cadrului Uniunii. Drept urmare, părțile contractante ale Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța sunt împiedicate să utilizeze fără acordul tuturor membrilor instrumentele oficiale și instituțiile Uniunii pentru monitorizarea sau aplicarea sa, deoarece instituțiile au funcții exclusiv comunitare.

Deși 25 de state membre sunt semnatare ale tratatului, numai statele membre din zona euro și, în mod voluntar, Bulgaria, Danemarca și România se supun dispozițiilor bugetare pe care directiva își propune să le transpună. Precizăm că, spre deosebire de țara noastră, Bulgaria se află sub consiliu monetar, adică își leagă moneda... la început a fost de marca germană, pe urmă de euro, iar Danemarca și-a ancorat, de asemenea, moneda de euro. Polonia, Ungaria și Suedia nu au aderat la Compactul bugetar, iar Cehia și Marea Britanie nu au aderat deloc la tratat.

Putem concluziona deci că România a făcut puțin exces de zel, fiind singura țară care a ales să adere la ideologia care stătea la baza sa, și anume austeritatea în domeniul public, fără o rațiune care să o determine, și și-a afectat astfel posibilitățile de creștere economică și și-a diminuat pârghiile de intervenție pentru a-și susține dezvoltarea. Celelalte părți din tratat au ca scop consolidarea coordonării politicilor economice și a guvernanței în zona euro.

Temeiul juridic pe care Comisia Europeană îl invocă este art. 126 din Tratatul Uniunii Europene.

Ca urmare a analizei pe care am realizat-o – și vă cer încuviințarea să trimitem opinia Comisiei Europene –, se constată că directiva respectă parțial principiul subsidiarității în ceea ce privește coordonarea economică și guvernanța, inclusiv asumarea de responsabilități. Dar, cu toate acestea, există semne de întrebare cu privire la baza legală a criteriilor cantitative, precum și a instituirii unor organisme independente.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. Dacă doriți să mai completați ceva? Chiar voiam să vă rog. Microfonul 7.

## Stimați colegi,

Este, prin votul prin care l-am primit, responsabilitatea noastră să exprimăm legitimitatea pe care poporul român ne-a dat-o. Mie mi se pare că suntem de o maximă neseriozitate. Este cel mai important document pe care îl pune Comisia Europeană în ultima vreme pe masa noastră. Și el ne poate opri să ne dezvoltăm în continuare sau – depinde ce decidem – ne poate facilita această dezvoltare. Și noi nu avem răbdare cinci minute să înțelegem despre ce e vorba!

Pentru că la fel s-a întâmplat acum cinci ani, când am ratificat tratatul. Deși semnalele au fost să nu-l ratificăm, pentru că nu aveam nicio obligație, așa cum am menționat mai înainte, noi l-am ratificat, cu un vot împotrivă și două abțineri. Dovadă că ne apărăm foarte mult posibilitatea de dezvoltare și de a decide asupra a ce buget avem, pentru ce-l utilizăm etc. În schimb, ne ocupăm de cu totul alte lucruri.

Mă iertați că fac această intervenție, dar e un document extrem de important și trebuie să luăm o decizie.

Mulțumesc, domnule președinte, pentru că mi-ați permis această replică – nu foarte inteligentă, dar necesară.

## Vă mulțumesc.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului. Dacă sunt intervenții?

Domnule senator Băsescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Cred că abordarea doamnei președinte este greșită.

În primul rând, România nu a respectat niciodată Tratatul fiscal, deși l-a ratificat. Vă asigur că, dacă l-am fi respectat și ne-am fi supus exigențelor Tratatului fiscal, astăzi eram foarte aproape de a intra în zona euro, acolo unde se vor lua deciziile.

Mergând pe linia propusă de comisie nu facem decât să rămânem la periferia Uniunii Europene, chiar dacă, după ce iese Marea Britanie, vom fi a șasea țară ca mărime din Uniunea Europeană.

Faptul că avem o economie neperformantă, care, suprapusă pe niște politici fiscal-bugetare greșite, face ca astăzi să importăm mult mai mult decât exportăm, nu este decât reflexul acestui mod de a gândi: nouă nu ne trebuie exigențe, noi vrem să fim liberi, noi vrem să fim ca Polonia. Nu putem fi ca Polonia, că nu avem 40 de milioane de locuitori. Nu putem fi ca Polonia, pentru că am intrat cu doi ani mai târziu în Uniunea Europeană.

Apelul meu este să nu dăm astăzi un vot, pentru că sunt convins că cei mai mulți dintre noi nu înțelegem ce votăm astăzi, și să ne asumăm ca acest proiect să mai întârzie măcar o săptămână, iar toate comisiile să se clarifice asupra conținutului. Avizul meu este: nu faceți greșeala să puneți sub semnul întrebării nevoia ca România să respecte Tratatul fiscal, pe care l-a ratificat... de cinci ani l-a ratificat și de cinci ani nu-l respectă.

Vă mulțumesc mult.

Altfel spus, domnule președinte, solicit o amânare. Este nevoie ca toți să votăm în cunoștință de cauză. Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule președinte, vă rog să ne spuneți și pentru cât timp solicitați amânarea.

## **Domnul Traian Băsescu**

**:**

O săptămână.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

O săptămână. Liderul de grup e de acord, da?

4. Proiectul de hotărâre la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind recunoașterea reciprocă a mărfurilor comercializate în mod legal în alt stat membru – COM(2017) 796 final.

Dau cuvântul doamnei senator Crețu, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectivul specific este cel de a îmbunătăți funcționarea recunoașterii reciproce. Face parte din același pachet cu un regulament pe care vi l-am prezentat data trecută, legat de cooperarea între autoritățile naționale de conformitate a produselor pe piața internă.

În principiu, nu avem niciun fel de probleme cu subsidiaritatea și nici cu proporționalitatea, dar, în formularea actuală, propunerea Comisiei necesită clarificări și, din acest punct de vedere, vă solicităm să aprobați o opinie în care solicităm clarificări punctuale în legătură cu raportul dintre anumite acte normative, cu procedurile de aplicat și, de asemenea, o decalare a termenului de aplicare, pentru a permite autorităților să se adapteze noii legislații.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Doresc să fac o precizare. Propunerea domnului senator Băsescu, agreată de liderul grupului, de amânare este, procedural, retrimitere la comisie, termen – o săptămână.

Bun. Suntem la punctul 4. Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

5. Proiectul de hotărâre referitoare la:

– Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind cerințele prudențiale ale firmelor de investiții și de modificare a regulamentelor (UE) nr. 575/2013, (UE) nr. 600/2014 și (UE) nr. 1.093/2010 – COM(2017) 790 final;

– Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind supravegherea prudențială a firmelor de investiții și de modificare a directivelor 2013/36/UE și 2014/65/UE – COM(2017) 791 final.

Dau cuvântul doamnei senator Crețu, microfonul 7, doamna președinte al Comisiei pentru afaceri europene, pentru a prezenta raportul.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de un pachet format dintr-un regulament și o directivă, la care am fost raportor, care-și propune crearea unui cadru prudențial și de supraveghere distinct pentru firmele de investiții, adaptat la dimensiunea și natura activității acestora.

Astfel, firmele mici din clasa a III-a vor avea cerințe de capital simplificate și vor fi exceptate de la prevederile privind guvernanța, firmele din clasa a II-a vor calcula cerința de capital printr-o nouă metodă, iar firmele așa-numite de importanță sistemică vor avea obligația de a solicita autorizație ca instituție de credit.

Considerăm că respectă atât principiul subsidiarității, cât și pe cel al proporționalității. Cu toate acestea, vă solicit tot aprobarea unei opinii, în sensul în care facem o sugestie Comisiei Europene. Și anume e vorba de faptul că se poate face această distincție fără o nouă definiție a instituțiilor de credit, care e partea cea mai dificilă din acest pachet legislativ, și anume pur și simplu stabilind cărui reglementator, cărei autorități i se subordonează fiecare din societățile respective.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci,

6. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind evaluarea tehnologiilor medicale și de modificare a Directivei 2011/24/UE – COM(2018) 51 final.

Dau cuvântul doamnei senator Crețu, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei. Vă rog, doamna președinte.

Mulțumesc.

În cadrul comisiei, raportor a fost domnul senator Cristian Ghica.

Propunerea de regulament vine să răspundă următoarei situații: tehnologiile... reglementările naționale privind tehnologiile medicale erau folosite ca un fel de mijloace protecționiste nontarifare care împiedicau intrarea pe diversele piețe a produselor care vin din alte state ale Uniunii Europene. Drept urmare, regulamentul își propune o armonizare a acestor prevederi, astfel încât să asigure o concurență mai corectă pe piață.

Drept urmare... Ca urmare a analizei, am constatat că se respectă și temeiul juridic și că poate să fie în avantajul atât al celor care produc tehnologie medicală, cât și al beneficiarilor să se aplice acest regulament.

Mulțumesc.

Raport simplu.

Stimați colegi, în ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare de astăzi, 19 martie 2018, s-a analizat solicitarea Comisiei de constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului, formulată în temeiul art. 60 alin. (2) din regulament.

Îl invit la microfon pe reprezentantul comisiei, domnul senator Salan – da? – pentru a prezenta solicitarea...

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog, microfonul 3.

Vă rugăm să supuneți spre aprobare ca în ziua de marți, 20 martie, începând cu ora 10.00, în timpul lucrărilor plenului Senatului, Comisia pentru constituționalitate să-și poată desfășura activitatea într-o ședință la care au confirmat participarea domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul justiției, și doamna Catrinel Brumar, agent guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care se va dezbate o temă esențială referitoare la aspecte privind monitorizarea executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt intervenții în legătură cu această solicitare? Nu sunt.

Atunci,

La punctul 6, secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiectul de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 94/2017 privind încuviințarea desfășurării unei anchete parlamentare de către o comisie permanentă.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dau cuvântul domnului senator Coliban, președintele Comisiei pentru mediu, să prezinte proiectul de hotărâre. Vă rog, aveți cuvântul, microfonul central.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt...

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci,

La punctul 5, secțiunea I a ordinii de zi, avem solicitarea Comisiei pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului de a-și desfășura lucrările marți, 20 martie 2018, ora 10.00, în același timp cu plenul Senatului.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Pe scurt, nu extindem durata desfășurării anchetei, ci cerem doar două săptămâni suplimentare pentru centralizarea tuturor informațiilor primite și pentru depunerea raportului la Biroul permanent.

Vă mulțumim.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții?

Nu.

Atunci,

Continuăm ordinea de zi cu secțiunea II, inițiative legislative.

Punctul 1, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Canada, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la data de 30 octombrie 2016 (L30/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Monica Gheorghiță, secretar de stat, de la Ministerul Afacerilor Externe.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 9.

**Doamna Monica Dorina Gheorghiță** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Acordul are ca obiectiv central promovarea la nivel global a valorilor democratice și a multilateralismului. Este un instrument care permite ca relațiile politice și cooperarea dintre Uniunea Europeană și Canada să intre într-o nouă etapă. Acordul are un dublu obiectiv: pe de o parte, să consolideze legăturile politice și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Canada în domeniul politicii externe și al securității, prin consolidarea relației de parteneriat strategic, și, pe de altă parte, să intensifice relația de cooperare în numeroase domenii sectoriale.

Guvernul susține ratificarea acordului. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, pentru a prezenta raportul comisiei, domnul senator Diaconu. Microfonul 5.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Proiectul legislativ are ca obiect de reglementare ratificarea acordului de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Canada, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 30 octombrie 2016.

În ședința din 6 martie 2018, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu majoritate de voturi ale celor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Corlățean, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În mod evident, nu sunt probleme legate de ratificarea acestui acord, ba dimpotrivă, aș spune. România a fost extrem de activă la momentul respectiv și a contribuit la încheierea sau redefinirea, dacă doriți, de ansamblu a relației bilaterale

dintre Uniunea Europeană și Canada într-un sens strategic. Această redefinire a inclus mai multe instrumente. Acest tratat este instrumentul privind parteneriatul strategic. Sunt și alte aspecte, așa că nu avem o problemă, ci, dimpotrivă..., pentru ratificarea acordului pe care astăzi îl avem pe ordinea de zi, dar aș dori să fac două comentarii generice. Și știți cum se spune: ca să rămână acolo, în scripte.

În primul rând, România, spuneam, a fost foarte constructivă, a fost susținătoare a acestui pachet care a inclus inclusiv... a inclus, scuzați-mă, și acordul de liber schimb economic. Deci libera circulație a capitalului, a investițiilor, a serviciilor face parte din logica acestui parteneriat strategic. Există o dimensiune politică, una economică, una, să spunem, mai strategică.

Însă – și acesta este al doilea comentariu, generic, fără să intru acum în amănunte, pentru că nu cred că este oportun public – România niciodată – și nu doar noi – n-a separat și n-am separat aspectele de liberă circulație a capitalului, a investițiilor, a serviciilor de libera circulație a persoanelor. Ele sunt în pachet libertăți fundamentale ale cetățenilor Uniunii Europene, deci și ale cetățenilor români europeni, și vom privi în continuare cu foarte mare scrupulozitate respectarea acestui pachet.

Și rugămintea sau solicitarea către doamna secretar de stat, care știu că este în consonanță și ca instituție cu ceea ce încercăm și noi, parlamentarii, să transmitem public, nu vom accepta niciun fel de separare a întregului. De acord cu libertatea de circulație a capitalului, investițiilor, serviciilor, dar să nu existe derogare pentru cealaltă libertate, cel puțin la fel de importantă, privind libertatea de circulație a persoanelor...

Nu intrăm acum în discuții, dar acest lucru este relevant pentru dezbaterile ulterioare.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 2, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) privind privilegiile și imunitățile OIAC, semnat la Haga la 6 septembrie 2017 (L29/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Monica Gheorghiță, secretar de stat, de la Ministerul de Externe, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține ratificarea acordului. După intrarea în vigoare a acestui document, statul român va recunoaște personalitatea juridică deplină a Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice, va acorda organizației, printre altele, scutirea de impozite directe de taxe vamale și de orice interdicții și restricții la import și export privind obiectele importate sau exportate de OIAC pentru folosință oficială, va asigura, printre altele, funcționarilor și experților OIAC imunitate de arestare sau detenție, imunitate de jurisdicție pentru toate actele îndeplinite de ei în calitate oficială, aceleași imunități și facilități în ceea ce privește bagajele personale care sunt acordate membrilor de rang comparabil ai misiunilor diplomatice, aceleași înlesniri cu privire la restricțiile monetare și de schimb ca și cele acordate reprezentanților guvernelor străine în misiune oficială temporară, precum și facilitatea intrării și șederii pe teritoriul țării.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Diaconu, microfonul 5, pentru a prezenta raportul Comisiei juridice. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul legislativ are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice privind privilegiile și imunitățile acesteia, semnat la Haga la 6 septembrie 2017.

În ședința din 6 martie 2018, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi ale celor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Senatul este Cameră decizională.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților, raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 3, Proiectul de lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind asigurarea reciprocă a sprijinului națiunii-gazdă, semnat la București la 12 septembrie 2017 (L144/26.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat de la Ministerul Apărării Naționale Nicolae Nasta, microfonul 8. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Nicolae Nasta** _– secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ca urmare a discuțiilor dintre reprezentanții Ministerului Apărării Naționale din România și cel din Croația a rezultat

necesitatea stabilirii unui cadru juridic adecvat pentru asigurarea sprijinului națiunii-gazdă în vederea executării de exerciții și operații, inițiativa concretizându-se în elaborarea memorandumului.

Astfel, memorandumul de înțelegere va constitui temeiul juridic pentru facilitarea sprijinului logistic în cazul activităților bilaterale româno-croate în vederea optimizării utilizării facilităților de instruire dintre cele două state, planificarea sprijinului națiunii-gazdă pentru operații și exerciții, precum și pentru planificarea și elaborarea unor proceduri comune.

În baza Hotărârii nr. 123/27.07.2016 a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în data de 12 septembrie 2017, miniștrii apărării dintre cele două state au semnat memorandumul de înțelegere.

Documentul nu conține prevederi contrare legislației românești și nici nu contravine obligațiilor și angajamentelor asumate prin alte documente internaționale.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să acordați votul dumneavoastră favorabil.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat, pentru scurta prezentare.

Invit la microfon reprezentantul Comisiei pentru apărare, domnul senator Fălcoi, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, în ședința din 13 martie a.c., în prezența reprezentanților Ministerului Apărării Naționale și ai Ministerului Afacerilor Externe, membrii Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune spre dezbatere și aprobare plenului Senatului prezentul raport de admitere, fără amendamente, precum și proiectul de lege.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Stimați colegi, cu permisiunea dumneavoastră, o să supun dezbaterii și adoptării și punctul 4 din ordinea de zi, care este tot un acord, după care vom trece la votul asupra proiectelor de lege cu caracter organic. Punctul 4, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2018 privind abrogarea art. 1 alin. (4) din Legea nr. 222/2017 pentru realizarea „Capabilității de apărare aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esențial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)” (L152/5.03.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Nasta.

Microfonul 8, vă rog, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

În vederea efectuării plății aferente primului contract de tip LOA încheiat pentru achiziția Sistemului de rachete sol-aer cu bătaie mare, conform Legii nr. 222/2017 pentru realizarea Capabilității de apărare aeriană cu baza la sol, s-a constatat imposibilitatea ducerii la îndeplinire a dispozițiilor art. 1 alin. (4) privind plata TVA-ului din lege – derogare de la prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Întrucât Codul fiscal transpune prevederi din Directiva 112/2006 a Comisiei Europene privind sistemul comun al TVA pentru implementarea unor măsuri derogatorii de la prevederile Codului fiscal în domeniul TVA și, implicit, ale directivei TVA, este necesară obținerea în prealabil de către România de la Consiliul Uniunii Europene a unei derogări de la prevederile directivei TVA.

Prin urmare, având în vedere că prin măsurile derogatorii de la prevederile directivei TVA nu a fost obținută o derogare de către România, este necesară abrogarea acesteia.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să acordați votul dumneavoastră favorabil. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, domnul senator Fălcoi, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 13.03.2018, în prezența reprezentanților Ministerului Apărării Naționale, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune spre dezbatere și aprobare plenului Senatului prezentul raport de admitere, fără amendamente, precum și proiectul de lege.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Stimați colegi... _(Discuții la prezidiu.),_ trecem la votul final asupra propunerilor legislative cu caracter organic.

Punctul 1, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și

- a campaniilor electorale (L199/4.04.2016).

Reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale. Stimați colegi, vă reamintesc că dezbaterile asupra legii au fost finalizate în ședința plenului din 14.03.2018.

Trecem la votul asupra legii și vă amintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr. 718/8.11.2017, prin care legea este declarată neconstituțională în integralitatea ei.

- Raportul comun al comisiilor este de respingere a legii. Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

- Având în vedere raportul comisiei, vă supun la vot

- respingerea legii transmise la promulgare.

-

Cu 101 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, legea a fost respinsă.

La punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (L108/12.02.2018).

- Stimați colegi, vă reamintesc că dezbaterile asupra

- propunerii legislative au fost...

- Domnule senator Deneș, s-a întâmplat ceva? Vă mulțumesc.

- Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative

- au fost finalizate în ședința plenului din 14.03.2018.

- În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii

- legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- organice.

Senatul este Cameră decizională.

Punctul 3, Propunerea...

E în regulă. Vă mulțumesc că mi-ați atras atenția.

-

Punctul 3, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L519/4.12.2017).

Stimați colegi, vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din data de 14.03.2018.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/28.III.2018

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Continuăm dezbaterile asupra inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi cu punctul 5, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale (L10/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul doamnei secretar de stat Severin, microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii susține raportul de admitere, cu amendamente, al Comisiei pentru muncă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, microfonul 7, domnul senator Rotaru, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a luat în dezbatere acest raport privind Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2017, care vizează modificarea și completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale, și nu numai, și Legea nr. 227 privind Codul fiscal, Legea nr. 223 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare.

Consiliul Legislativ, aviz favorabil. Consiliul Economic, de asemenea, Comisia de buget, finanțe, Comisia juridică, Comisia pentru sănătate publică... În cadrul dezbaterilor s-au formulat amendamente, care se regăsesc... au fost adoptate și se regăsesc în anexa nr. 1.

Pe cale de consecință, comisia vă supune la vot un raport de admitere, cu amendamente admise.

Legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

## Atunci, declar...

Mă scuzați. Doamna senator Hărău. Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2. Mulțumesc secretarilor că mi-au atras atenția.

Mulțumesc, domnule președinte.

Noi, liberalii, considerăm necesare mare parte dintre reglajele care se fac între actele normative în vigoare pentru fluidizarea actului normativ și buna funcționare a fenomenelor reglementate de aceste acte normative.

Pe de altă parte, cârpeala asta, reglările, cu alte cuvinte, este făcută din cauza unor prevederi legislative cu care fundamental noi n-am fost de acord. Nu ne putem opune ca răul făcut să devină mai mic prin actul acesta normativ, dar nici nu se va putea face actul normativ respectiv cu votul nostru, așa încât ne abținem.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc și eu. Mai sunt și alte intervenții? Nu.

Vă rog. Doamna senator Presadă.

Nu am cum să vă văd dacă vă ascundeți în spatele domnului senator Goțiu. Așa că, dacă-mi faceți semne pe la spatele Domniei Sale, chiar n-am cum să le văd.

Vă rog, microfonul 2.

Uniunea Salvați România se abține la votul pentru aprobarea acestei ordonanțe de urgență. Apreciem că Guvernul face aceste reglaje pentru a defini noua calitate de asigurat în sistemul public de pensii de când toate contribuțiile au căzut în sarcina angajatului.

Considerăm însă oportună reglementarea cumulului de pensii speciale, și anume ca acesta să nu mai poată fi făcut, în speță fiind vorba despre pensiile militarilor. Așadar, nu suntem de acord cu felul în care se operează modificări la Codul fiscal și la Legea pensiilor. Apreciem însă o mică schimbare în ceea ce privește pensiile speciale.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Mulțumesc.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Înțeleg că amendamentul respins nu se susține, motiv pentru care

Motiv pentru care voi supune la vot proiectul de lege privind respingerea ordonanței.

Punctul 6 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru personalul încadrat în unitățile sanitare (L21/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu, de la Ministerul Sănătății.

Microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Dan Dumitrescu** _– secretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc.

Bună ziua, domnule președinte!

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin prezentul proiect de act normativ se reglementează ca, începând cu data de 1 ianuarie 2018, să se mențină în plată din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate influențele financiare salariale determinate de aplicarea dispozițiilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Având în vedere aspectele mai sus menționate, Guvernul susține prezentul proiect de lege.

Vă mulțumim.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Rotaru, președintele Comisiei pentru muncă, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

## **Domnul Ion Rotaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a luat în dezbatere această ordonanță de urgență nr. 114/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru personalul încadrat în unitățile sanitare. Avem avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia de buget, finanțe, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru sănătate publică.

Pe cale de consecință, în urma dezbaterilor care au avut loc, membrii comisiei au adoptat un raport de admitere și

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Domnule senator Wiener, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Stimați colegi,

Vreau să vă atrag atenția doar asupra unei anomalii de sistem pe care această ordonanță de urgență o perpetuează: faptul că, începând din 2016, creșterile salariale ale personalului medical nu au mai avut drept corespondent finanțarea în baza contractului cu casele de asigurări de sănătate pentru spitale – s-au făcut prin aceste contracte de transfer direct de la Fondul Unic Național de Asigurări de Sănătate –, astfel încât a început să existe o decuplare marcată între finanțarea sistemului și salarizarea din sistem.

Astăzi am ajuns ca aproximativ 40% din masa salarială a personalului din spitale să fie asigurată independent de contractele de furnizare de servicii pe care spitalele le au – bine, pe fondul faptului că s-a ajuns ca un procent de 90-95% din bugetele spitalelor să fie reprezentat de masa salarială, o situație extrem de gravă în ceea ce privește acest dezechilibru între finanțare și salarizare. După creșterile salariale, probabil că procentul masei salariale, care va fi independent transmis către spitale din fondul unic, va ajunge spre 70%. Sigur, vom vota „pentru”, că nu există o altă soluție pentru acoperirea acestor creșteri salariale, dar atragem atenția asupra faptului că trebuie regândite finanțarea pe caz ponderat a spitalelor și finanțarea serviciilor medicale în general. Ele sunt menținute artificial la prețuri foarte mici, astfel încât există nevoia acestei cârpeli prin acest tip de ordonanțe care se perpetuează de la an la an.

Cu toate acestea, Grupul USR va vota „pentru”, cum am menționat, datorită faptului că nu există o altă posibilitate. Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Doamna senator Hărău, vă rog aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este acest act normativ un exemplu de paliativ, că tot vorbim de sistemul sanitar. Este necesar. În afara unui astfel de act normativ eșuează intenția de finanțare suplimentară pentru salarizare în sistemul sanitar, menționând, la rându-ne, că va trebui să ne aplecăm cu mai multă atenție asupra întregului sistem și să rezolvăm fundamental problemele, nu cu paliativ, ci cu tratament. Noi, liberalii, înțelegem să susținem acest act normativ.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 7, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2017 privind unele măsuri bugetare și pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L23/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Doamna secretar de stat Severin, da? Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Ministerul Muncii susține raportul de admitere al Comisiei pentru muncă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, domnul senator Rotaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege vizează aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2017 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Este vorba de un proiect de lege care vizează creșterea gradului de implicare personală din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, pentru a asigura o creștere semnificativă și constantă a veniturilor colectate la bugetul general consolidat.

Avem avize pozitive de la Consiliul Legislativ, de la Comisia economică, industrii și servicii, de la Comisia pentru buget, finanțe.

Membrii comisiei, luând în dezbatere și analizând acest proiect de ordonanță, au luat decizia de a adopta un raport de admitere.

Pe cale de consecință, supunem plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Domnule senator, vă mulțumesc pentru intervenție.

O să vă rog pe viitor să vorbiți un pic mai aproape de microfon, că nu..., personal n-am reușit să înțeleg și să nu fiu nevoit să vă rog să reluați.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Domnule senator Cseke Attila, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Se pregătește doamna senator Hărău.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Grupul UDMR nu va susține acest proiect legislativ. Nu contestăm necesitatea acordării unor premii pentru angajații ANAF-ului. Acest lucru poate fi o chestie pozitivă și care să ducă lucrurile înainte, dar atunci când au mai fost asemenea reglementări prin care inspectorii sau cei care lucrează în ANAF primeau un anumit... sau un anumit procent din amenzile aplicate se includeau într-un fond de premiere, cum este și cazul aici, știm ce s-a întâmplat. Știm că au fost

și anumite abuzuri, știm că au fost luați în colimator anumiți contribuabili, știm și faptul că, atunci când știi că din amenzile aplicate de tine vei primi un premiu, atunci vei avea tendința umană, firească, dacă vreți, omenească, de a aplica o amendă mai însemnată, pentru că, evident, procentul se aplică la cuantumul amenzii. Și nu este în regulă nici faptul că aici se includ și hotărârile judecătorești în materie penală care se dau în urma sesizării celor de la ANAF. Deci o mulțime de chestiuni nu sunt în regulă și, dacă în legislația din România mai există asemenea situații, pe noi ar trebui să ne preocupe eliminarea acestor situații, astfel încât această propunere a Guvernului Tudose nu va fi susținută de către Grupul UDMR.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Doamna senator Hărău, vă rog. Microfonul 2. Se pregătește domnul senator Bădulescu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al nostru, al Grupului liberal din Senat este următorul: acest act normativ deschide calea abuzurilor, în contextul unor legislații în care și așa agentul economic este discriminat, nefiind tratat egal cu partenerul stat, cu statul, în litigii și în cadrul procesului de control. Mai mult decât atât, toate litigiile dintre agenții economici și organismele fiscale se judecă până în ultimă instanță cu banii contribuabilului în buzunarul statului, ceea ce la momentul acesta poate crea mari probleme unui agent economic, chiar în situația în care, în ultimă... în instanță definitivă, reușește să dovedească adevărul contestațiilor sale. Nu este etic. Mai mult decât atât, există probleme de necorelare între aceste bonusuri pe care ANAF-ul ar trebui să le primească pentru zelul pe care îl manifestă și care poate deveni excesiv și sporurile prevăzute de Legea salarizării nr. 153. Din toate aceste motive, Partidul Național Liberal nu susține proiectul de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Bădulescu. Mai sunt și alte intervenții? Urmează doamna senator Presadă. Vă rog, domnule senator Bădulescu. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Nu este pentru prima oară când de la acest microfon critic modul de a se emite anumite ordonanțe de urgență care vizează în același timp mai multe acte normative. Nu este nici necesar și nici nu trebuie ca Parlamentul să fie pus în situația de a alege între o reglementare bună și una mai puțin bună, deoarece un act normativ, o ordonanță de urgență modifică mai multe legi aflate în vigoare la momentul ăsta.

Referindu-mă aici la propunerea ca să fie acordate anumite stimulente personalului din ANAF din sumele încasate ca urmare a executărilor silite, pot să vă spun că acesta este un sistem care a fost brevetat în urmă cu mai mulți ani și care a fost scos din uz, dacă pot spune așa, tocmai datorită faptului că era ineficient. Venim și reluăm și punem aceeași placă și vom avea aceleași rezultate. Nimic nu s-a schimbat în modul de concepție al funcționarului public care face executările silite în cadrul ANAF-ului, nimic nu s-a schimbat în modul de recuperare a creanțelor pe calea executărilor silite. Poate că ar fi mai bine să ne gândim la modul în care informatizăm eficient această instituție, pentru a avea o rată de colectare mai mare și nicidecum de a acorda stimulente pe calea unor legi.

Pe de altă parte, moral vorbind și, dacă vreți, din punctul de vedere al modului în care se pot comporta ulterior în baza unor astfel de legi unii funcționari, pot să vă spun din experiențe trecute că o astfel de prevedere dă naștere la abuzuri și abuzuri foarte mari din partea unor funcționari, abuzuri care pot fi îndreptate atât împotriva persoanelor fizice, cât și împotriva persoanelor juridice.

Nu putem să susținem un astfel de proiect de lege, deoarece știm cu toții că poate da naștere la comportamente, dacă vreți, absolut abuzive.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Doamna senator Presadă, vă rog. Microfonul 2. Mai sunt și alte intervenții din partea altor grupuri? Nu.

Vă rog, doamna senator.

## Domnule președinte, mulțumesc.

Uniunea Salvați România va vota împotriva proiectului de lege ce aprobă această ordonanță de urgență. Credem că Guvernul ar trebui să recunoască adevăratele cauze ale ratei scăzute de colectare, și anume un sistem fiscal aberant și haotic, și să îndrepte toate aceste lucruri prin măsuri din domeniul fiscal. Nu cred că acordând niște prime, cointeresând inspectorii ANAF putem crește rata de colectare în mod cinstit și corect la bugetul de stat.

Pe de altă parte, trebuie menționat că această lege contravine principiilor Legii prevenirii, pe care guvernele PSD au promovat-o anul trecut și pe care și noi am susținut-o, în mod corect, și credem că ar fi cazul ca și actualul guvern PSD să se trezească și să facă ceea ce trebuie. Este ca și cum în acest moment am da voie polițiștilor să perceapă o parte din amenzile pe care le-au dat.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Înțeleg că nu mai sunt alte intervenții, motiv pentru care declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Termenul de adoptare tacită este 22.03.2018.

Nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptat.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat (L11/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul doamnei Paula Pîrvănescu, secretar de stat, de la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Microfonul 8.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Paula Marinela Pîrvănescu** _– secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, doamnelor și domnilor!

Prezentul act normativ reprezintă obligativitatea prevăzută în Programul de guvernare 2017–2020, Programul de politici publice pentru perioada 2017–2020, prin care Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice, a primit sarcina elaborării și înaintării spre aprobare Guvernului României a proiectului de ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 233/2016.

Astfel, prezentul act normativ reglementează etapele de derulare a unui proiect public prin mecanismul parteneriatului public-privat, în deplină consonanță cu principiile evidențiate prin analiza și cercetările efectuate la nivelul instituțiilor europene.

Proiectul de act normativ a fost supus dezbaterii publice atât în mediul universitar, cât și în cel financiar, precum și de afaceri, prin consultarea principalelor instituții financiare internaționale. Spre exemplu: BERD, Banca Mondială, EPEC, mediul de afaceri din România și reprezentanții investitorilor străini în România.

De asemenea, proiectul a fost transmis spre consultare sau avizare, după caz, ministerelor, Consiliului Concurenței și Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice.

Proiectul de act normativ aflat în dezbaterea comisiilor permanente ale Senatului reflectă atât voința Guvernului României, cât și punctele de vedere ale mediului de afaceri autohton, ale instituțiilor internaționale, precum și amendamentele formulate de comisiile de specialitate ale Senatului României, pe care vă rugăm să le adoptați în forma prezentă.

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Florin Cîțu, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei pentru administrație și Comisiei economice.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa nr. 1. Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de admitere, cu amendamentele admise și respinse, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Imediat. O singură intervenție. Domnule senator Cîțu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc.

Această lege a parteneriatului public-privat are o problemă din start. Nu este susținută de partenerii din sectorul privat, cărora li se adresează. Și de aceea noi, astăzi, vom vota împotrivă.

Aș vrea să vă dau doar două exemple. În primul rând, este o lege mult mai restrictivă decât ceea ce am avut până astăzi, iar al doilea lucru care trebuia făcut, și nu știu de ce nu a fost făcut..., trebuia făcută o corelare a prevederilor acestei legi cu prevederile legale care sunt astăzi în vigoare privind studiul de fezabilitate și Legea finanțelor publice locale. Este de neînțeles cum trecem cu o astfel de lege astăzi, fără să corelăm cu ceea ce deja există în legislația în vigoare, pe lângă celelalte restricții pe care le-am avut în discuție în Comisia economică. Și iarăși este foarte bizar cum niciunul dintre... sau niciuna dintre soluțiile oferite de sectorul privat nu a fost acceptată de Guvern, deși este o lege a parteneriatului public-privat. Sunt mai multe argumente, dar v-am dat doar câteva astăzi pentru care Partidul Național Liberal va vota împotriva acestei legi.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc și eu.

Nemaifiind alte intervenții la dezbateri generale, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă dintre amendamentele respinse se susțin? Nu.

Atunci, voi supune votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise.

Punctul 9 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 31 alin. (1) lit. b) din Legea privind achizițiile publice nr. 98/2016 (L559/18.12.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, secretar de stat de la Ministerul Finanțelor, Eleodor Mandreș, da? Microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul.

**Domnul Eleodor Mihai Mandreș** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune modificarea lit. b) alin. (1) al art. 31 din Legea privind achizițiile publice nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, în sensul reducerii procentului de 80% la 30% pentru activitățile persoanelor juridice controlate...

Vă rog, mai aproape de microfon, domnule secretar.

...efectuate în vederea îndeplinirii atribuțiilor încredințate de către autoritatea contractantă sau de către alte persoane juridice.

Modificarea lit. b) a alin. (1) al art. 31 contravine prevederilor directivei europene care reglementează domeniul achizițiilor publice și în cazul aprobării unei astfel de modificări există riscul declanșării unei proceduri de infringement împotriva României.

În contextul celor menționate mai sus, Ministerul Finanțelor Publice nu susține promovarea inițiativei legislative.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei economice, domnul senator Cîțu, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința comisiei din data de 13 februarie 2018, în prezența reprezentanților Guvernului, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului spre dezbatere raportul și propunerea legislativă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 10 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare (L105/12.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul domnului secretar de stat Eleodor Mandreș, de la Ministerul Finanțelor Publice.

Microfonul 9. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Modificările aduse prin prezenta ordonanță de urgență vizează suportarea de la bugetul de stat a unei părți din CASS, datorată de către persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, în baza contractelor individuale de muncă aflate în derulare la data de 31 decembrie 2017, și care se încadrează în categoria de persoane scutite de la plata impozitului pe venit, potrivit art. 60 din Codul fiscal, respectiv angajații din domeniul IT, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și cei care desfășoară activități cu caracter sezonier sau cele care sunt încadrate ca persoane cu handicap grav sau accentuat.

Măsura este condiționată de efectuarea de către angajator a transferului sarcinii fiscale a contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, ca urmare a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017, respectiv efectuează majorarea venitului salarial brut cu cel puțin 20% față de nivelul din luna decembrie 2017 pentru angajați, beneficiari ai acestei măsuri.

Modificarea prevederilor Codului fiscal în cazul persoanelor fizice care beneficiază de concedii medicale și de indemnizații de asigurări sociale de sănătate, cu excepția cazurilor de accident de muncă sau boală profesională, în sensul stabilirii unei alte baze de calcul al CAS, respectiv aceasta să fie reprezentată de indemnizația de asigurări sociale de sănătate.

Completarea prevederilor Codului fiscal în sensul ca persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, pentru care baza de calcul a CAS și CASS este salariul de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuțiile, să suporte CAS și CASS la nivelul venitului brut realizat efectiv, iar diferența de contribuții până la nivelul contribuțiilor sociale aferente salariului minim brut pe țară se suportă de către angajatori...

Domnule secretar de stat...

...pe sectorul de venit, în numele angajatului.

Domnule secretar de stat...

Vă rugăm să...

Domnule secretar de stat, vă rog o mică pauză. Mai e mult? Că noi am vrea să și votăm până la fix. Vă rog să concluzionați.

Vă rugăm să aprobați proiectul de lege în forma adoptată de Guvern.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei pentru buget, finanțe și Comisiei de muncă.

Domnul senator Arcaș Viorel. Microfonul 7. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru sănătate publică au transmis, de asemenea, avize favorabile.

Membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de admitere.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

**Doamna Emilia Arcan**

**:** Da.

Domnule senator Cîțu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ordonanța nr. 79 a făcut prima victimă și a apărut Ordonanța nr. 3, care încearcă să corecteze ce a stricat Ordonanța nr. 79. Bineînțeles că nu a corectat, pentru că urmează și Ordonanța nr. 8, care corectează ce a stricat Ordonanța nr. 3. Asta este.

Nu avem cum să votăm pentru această ordonanță, pe lângă multiplele motive – și am tot explicat ce se întâmplă –, dar aici avem două lucruri foarte grave. Prin transferul contribuțiilor, anumiți angajați au primit mai puțini bani. Și cum a găsit Guvernul să corecteze această problemă? Să-i pună pe angajatori să plătească contribuțiile. Nu putem să fim de acord ca ceea ce greșește Ministerul Finanțelor, împreună cu Ministerul Muncii, să plătească angajatorul privat. Și mai este o problemă tot aici. Pentru angajații din IT, soluția pe care a găsit-o Ministerul Finanțelor este aceea de a plăti de la buget contribuțiile sociale. Deci, pe de o parte, ne spune că nu are bani pentru învățământ, pentru sănătate, vrea să reducă deficitul la pensii și, pe de altă parte, plătește de la buget pentru un anumit sector din economie.

Este clar că este o harababură totală și nu putem să susținem așa ceva. Vom vota împotrivă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Doamna senator Presadă. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2018 este exemplul perfect pentru ceea ce înseamnă incompetența guvernelor PSD după Legea salarizării unitare și revoluția fiscală de anul trecut. De altfel, faptul că OUG nr. 79 este în continuare blocată la Camera Deputaților este expresia a ceea ce am spus mai devreme. Așteptați să treacă toate aceste ordonanțe care repară diversele inechități, inexactități pe care le-ați creat cu legile anterioare, astfel încât, atunci când aprobați OUG nr. 79, aceasta să fie cât de cât spălată – spălată de păcate, desigur.

Uniunea Salvați România va vota împotriva acestei ordonanțe de urgență.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

## **Doamna Emilia Arcan**

**:**

Lavinia.

Nu.

Doamna senator Craioveanu, vă rog. Nu v-am observat. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Știm cu toții că România avea nevoie – și nu este niciun dubiu – de o reformă fiscală.

Reforma fiscală cuprinde și acest transfer al contribuțiilor de la angajat la angajator.

Am auzit mai devreme critici vehemente ale acestei măsuri, dar ce vor spune colegii mei despre cei peste un milion de oameni care, atunci când au avut nevoie de medic sau când au fost în pragul pensionării, s-au trezit că nu aveau virate contribuțiile către bugetul de stat și, prin urmare, nu au beneficiat de aceste servicii.

Mai mult decât atât, prin acest transfer, pentru pensia viitoare românii vor avea o contribuție mai mare, prin urmare o pensie mai mare.

Că a fost nevoie de unele corecturi este adevărat, nici o lege nu este perfectă, toate legile sunt perfectibile. Acesta este și motivul pentru care noi venim cu aceste corecturi.

Mai mult decât atât, stimați colegi, aud numai critici, dar niciodată soluții.

Vă propun să veniți cu soluții și apoi să criticați.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Doamna senator Hărău. Vă rog, aveți cuvântul. Doamna senator Presadă, o singură intervenție de grup. Ați intervenit.

Doamna senator Hărău, mă scuzați, dar și din partea grupului au intervenit...

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Numai puțin! Numai puțin!

Din partea Grupului PNL, doamna senator Hărău.

## Stimați colegi,

S-a făcut o afirmație în sala asta, știe toată lumea că era nevoie de o revoluție fiscală. Eu vreau, cu tot respectul, să o informez pe doamna senator, aflată probabil la primul mandat, că i-a scăpat faptul că în 2015 un guvern PSD punea în operă un Cod fiscal, un Cod de procedură fiscală, cu largă susținere politică, care a asigurat cu prevederile sale clare, mai clare oricum decât cele de mai dinainte, creștere economică.

Stimați colegi, dezordinea și harababura numită revoluție fiscală sunt un exces al acestor guverne pesediste, spre surprinderea mea, de care țara asta n-avea nevoie. Cu atât mai mult cu cât Codul fiscal și Codul de procedură fiscală din anul 2015 aparțineau ca concepție generală tot PSD-ului, ca structură politică, cu atât mai mult cu cât s-au dovedit benefice pentru economie, cu atât mai mult cu cât aveau niște prevederi foarte clare privind predictibilitatea privind menținerea acestor măsuri vreme de 10 ani. Deci despre ce vorbim?

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Dacă nu mai sunt alte intervenții din partea altor grupuri parlamentare...

, declar încheiate dezbaterile generale.

Și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere cu amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentele respinse se susțin?

Domnule senator Cîțu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Mulțumesc.

La amendamente respinse, nr. crt. 2, art. I se modifică și se elimină – nu-l mai citesc pe tot –, se elimină ultima parte. Este exact ceea ce vă spuneam mai devreme.

„În acest caz, angajatorul/plătitorul este obligat la plata diferenței în minus.” Această parte se elimină. În acest sens, angajatorul/plătitorul nu trebuie să mai plătească acea diferență impusă de stat.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Rămâneți să-l susțineți și pe celălalt? OK.

Voi supune votului dumneavoastră amendamentul respins pe care l-a susținut domnul senator Cîțu. Este numărul marginal 2. ##

Vă rog, domnule senator Cîțu, să continuați. Microfonul 2.

## Numărul indice...

3. Art. II. La art. II, punctul 4 se elimină. Același principiu. După alin. (5) al art. 146 se introduce un nou alineat: „În cazul în care contribuția de asigurări sociale calculată potrivit alin. (5) este mai mică decât contribuția de asigurări sociale stabilită potrivit alin. (5[1] ), diferența se plătește de către angajator/plătitorul de venit în numele angajatorului/ beneficiarului de venit.”

Acest punct se elimină.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

Vă rog, la amendamente respinse, doamna senator Dinu. Vă rog, microfonul... Având în vedere că veniți cu laptopul, microfonul 2... Microfonul central, mă scuzați!

M-am pierdut când v-am văzut.

Mulțumesc frumos.

Este amendamentul nr. 1 din tabelul de amendamente respinse. Se referă la art. 1 alin. (5) și, în mod special, la formula de determinare a contribuției de asigurări sociale de sănătate.

În primul rând, aș dori să redau formula din cadrul Legii de aprobare a Ordonanței nr. 3 și apoi să furnizez soluția de corectură, așa cum spunea și doamna senator anterior.

Formula inițială este: „CASS reținută egal venit brut realizat în anul 2018 minus CAS datorată în 2018 minus salariul net – decembrie 2017.”

Analizând această formulă, rezultă clar că CASS reținută se va corela cu venitul salarial net de la nivelul lunii decembrie 2017. Amendamentul pe care îl propun este să se facă... să se transpună în veniturile nete și primele care se vor acorda pe parcursul anului 2018, și anume: „CASS reținută să fie venitul brut din 2018 minus CAS datorată în 2018 minus salariul net decembrie 2017 minus primele nete din 2018.”

În felul acesta, venitul net va putea fi majorat în anul 2018, iar majorările nu vor ajunge în calculul CASS, nu vor ajunge la bugetul de stat, ci vor ajunge, așa cum este firesc, la angajat.

Deci amendamentul dorește să coreleze venitul brut cu venitul net, altfel veniturile brute majorate se vor transpune doar în CASS.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumim pentru expunere.

Număr insuficient pentru a fi adoptat.

Raportul comun, am spus, al comisiilor este de admitere, cu amendamente respinse.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 11 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind regimul cumulului pensiilor de serviciu din sistemul public de pensii cu unele categorii de venituri salariale sau asimilate salariilor (L541/11.12.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Vă rog, aveți cuvântul. Domnul senator Dircă, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Uniunea Salvați România...

Stimați colegi,

Uniunea Salvați România vă propune ca prin acest proiect de lege să interzicem cumulul pensiilor cu salariul în sistemul de stat. Practic, ceea ce ne dorim noi este să nu avem situații similare, așa cum este situația domnului secretar de stat din Ministerul Afacerilor Interne, domnul Ciocoiu. Propunerea noastră de lege este și în... este compatibilă și cu optica Guvernului dumneavoastră. Și în mai multe rânduri ați declarat, atât premierul Tudose, de la acel moment, cât și doamna ministru al muncii și protecției sociale, Olguța Vasilescu, au declarat că doresc să găsească o formulă prin care acest cumul să fie interzis.

Ceea ce vă propunem noi astăzi este o formulă prin care să nu se mai poată cumula pensia în sistemul de stat cu venituri din salarii, dacă acest cumul depășește de două ori venitul mediu brut pe economie. Deci, practic, dacă o persoană care lucrează la stat și beneficiază și de pensie și, în acest moment, beneficiază de un venit total de peste 11.300 de lei, să fie obligată să opteze între un venit și celălalt venit, pentru a elimina posibilele abuzuri semnalate de presă în care persoane care astăzi își încetează raporturile de muncă și primesc pensie a doua zi sunt angajate în același post și nu permit sub nicio formă tinerilor să avanseze în aceste funcții publice.

Vă mulțumesc.

Și vă rog să cântăriți cu atenție și să ne susțineți în acest proiect.

Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Severin. Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Rotaru, președintele Comisiei pentru muncă, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a dezbătut această inițiativă legislativă și a ajuns la concluzia să adopte un raport de admitere însoțit de amendamente respinse.

Avem avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Comisia pentru egalitatea de șanse, dar și avize negative de la Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru buget, finanțe și, nu în ultimul rând, de la Consiliul Economic și Social.

Pe cale de consecință, comisia vă supune dezbaterii și adoptării raportul de respingere însoțit de amendamente respinse.

Legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

Sper că am vorbit suficient de tare de data asta, domnule președinte.

Mulțumesc.

A fost excelent. Vă mulțumesc.

Mă bucur...

Nu eu v-am tăiat. Vă rog, microfonul 7, pentru replica domnului președinte.

Domnule președinte, microfonul 7.

Vă taxez acum. Nu mai vreau.

Aș vrea să fac următoarea remarcă: e adevărat că de multe ori nici noi nu auzim de aici din sală ce se vorbește și... apel la toți colegii să vorbim un pic mai aproape. Este corectă observația președintelui.

Valabilă și reciproca pentru toți colegii, că de aici nu se aude de multe ori ce se vorbește din sală. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Avem o singură intervenție, doamna senator Hărău. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc.

Domnule președinte, dat fiind faptul că marea majoritate a actelor normative aprobate în plen sunt ordonanțe de Guvern sau propuneri ale Guvernului, de data asta, având în față propunerea unor colegi parlamentari, mi se pare seacă și puțin ireverențioasă, ca să nu mă exprim un pic mai dur, atitudinea Guvernului, care ne spune: nu suntem de acord. Așa că am o întrebare către reprezentantul Guvernului: dar de ce nu sunteți de acord, stimați reprezentanți ai Executivului? Vreau detaliate motivele refuzului Domniilor Lor. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție. Rog Ministerul Muncii să răspundă în scris de ce nu sunt de acord.

## **Din sală:**

Nu.

**Doamna Florina Raluca Presadă**

**:**

Nu. Că nu răspund niciodată.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă rog să nu vă agitați, că suntem aproape de ora 18.00.

## **Doamna Eleonora Carmen Hărău**

**:**

Nu în scris!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă rog, microfonul 2. Doamna senator Hărău.

Domnule președinte, suntem în pragul unui vot pe care sper, am nădejdea, că și colegii din arcul guvernamental vor să-l dea în deplină cunoștință de cauză. Cu alte cuvinte, întreb încă o dată reprezentantul Guvernului, pentru a ne putea fundamenta votul: care sunt, explicit, motivele pentru care nu sunt de acord cu propunerea legislativă a colegilor noștri?

Am înțeles întrebarea.

Vă rog să-i răspundeți în scris doamnei senator, să înțeleagă, după ce-i răspundeți în scris, de ce a votat. Dacă mai sunt alte intervenții?

Domnule senator Mihail, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2.

## Pe procedură.

Întrebarea e: de ce mai vin cei de la Guvern, dacă nu spun nimic? Nu răspund la întrebări, nu se manifestă... Una. Și a doua: când o să primim răspunsuri de la Guvern? Că astea le-ați tot cerut și nu le-am primit niciodată.

Rog... Am înțeles. Vă mulțumesc. Domnul... E bună remarca dumneavoastră. Rog să facem un inventar pentru a vedea..., dintre solicitările de a se răspunde în scris parlamentarilor..., câte dintre acestea au fost...

Vă rog. Domnul senator Bodog, microfonul 3.

## **Domnul Florian Dorel Bodog:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Înțeleg faptul că sunt unii senatori care sunt la primul mandat și nu cunosc procedurile parlamentare. Vreau să le spun colegilor care nu știu că în cadrul Comisiei de muncă, la momentul în care se susține actul normativ, Guvernul depune o motivație cu privire la susținerea sau nesusținerea actului normativ, la care și Domniile Lor au acces, pentru că documentele comisiilor nu sunt secrete.

Mulțumesc.

Nu sunt... DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Stimați colegi, vă rog să nu vă certați! Doamna senator Presadă, vă rog să nu vă agitați! Din partea Grupului USR a fost o intervenție.

## **Doamna Florina Raluca Presadă**

**:**

Drept la replică.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Nu există drept la replică, nu v-a provocat nimeni. Dacă nu mai sunt alte intervenții din partea altor grupuri parlamentare, înainte de toate, o să

Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Atunci, întreb dacă dintre amendamentele respinse se susțin.

Nu.

Atunci, voi supune votului dumneavoastră propunerea legislativă.

## **De la prezidiu:**

Procedură..., procedură.

Vă rog, la microfonul 2, dacă tot vreți să vă faceți de râs. Intervenții.

Domnule președinte,

În primul rând, pe procedură vreau să discutăm. Avem art. 124 alin. (3) din regulament: „Reprezentanților Guvernului li se dă cuvântul în orice fază a dezbaterii și ori de câte ori se solicită acest lucru. Au același drept și reprezentanții comisiilor sesizate.”

Vă rugăm să-i dați cuvântul doamnei secretar de stat să motiveze de ce nu primim aceste răspunsuri. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru sugestie.

Secțiunea de întrebări-interpelări va începe peste câteva minute.

Bună seara, stimați colegi!

Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari: doamna senator Emilia Arcan, PSD, și domnul senator Mario Ovidiu Oprea, PNL.

Îl invit la microfon pe... O invit la microfon pe doamna senator Sbîrnea Liliana pentru a da citire întrebării.

## Bună seara!

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea este adresată domnului ministru al afacerilor externe, domnului Teodor Viorel Meleșcanu.

Obiectul întrebării: „Impactul financiar al deschiderii Sezonului România–Franța”.

Stimate domnule ministru,

Vizita președintelui francez, Emmanuel Macron, în august 2017 în România a marcat revigorarea unui parteneriat istoric pe care țara noastră îl are cu Franța și a unei prietenii de 200 de ani pe care o avem cu țara „cocoșului galic”, începând chiar cu „secolul luminilor” și cu influența pe care acesta l-a avut asupra literaturii și culturii noastre și continuând cu susținerea de care ne bucurăm astăzi din partea Franței în Uniunea Europeană și NATO.

Domnule ministru,

În continuarea acestei bune tradiții și a relației speciale cu Franța, care este al treilea partener comercial și al patrulea investitor în economia românească, în data de 16 martie 2018 ați semnat, împreună cu președintele Institutului Francez, domnul Pierre Buhler, procesul-verbal al celui de-al treilea Comitet Mixt de Organizare a Sezonului România–Franța.

De asemenea, este deja cunoscut faptul că Sezonul România–Franța va debuta în Franța într-un moment istoric extrem de important pentru țara noastră – Centenarul Marii Uniri, și va continua și în anul 2019 în ambele țări, inclusiv în perioada exercitării de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene.

În acest context, vă întreb, domnule ministru, dacă aceste proiecte comune implică cheltuieli suplimentare bugetare pentru ministerele implicate și în ce măsură vor influența acestea diplomația publică, economică și culturală? De asemenea, în ce măsură apreciați că va fi stimulat și implicat mediul de afaceri în dezvoltarea de proiecte comune pe termen lung între cele două țări și care estimați că va fi ponderea acestei participări?

Solicit răspuns în scris.

Cu aleasă considerație, senator Liliana Sbîrnea, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău.

Mulțumim, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cazan Mircea.

PAUZĂ

Domnule președinte, Dragi colegi,

O interpelare foarte scurtă, adresată doamnei Grațiela Gavrilescu, viceprim-ministru și ministrul mediului.

Obiectul interpelării: „Noul timbru de mediu”.

Stimată doamnă ministru,

Ați anunțat în presa centrală că Ministerul Mediului lucrează la o nouă formă de timbru de mediu, care va intra în vigoare în martie 2018.

Vă rog să-mi comunicați care sunt prevederile și normele de aplicare ale acestui act normativ, data când va intra în vigoare, precum și estimările de venituri ce vor fi încasate la bugetul de stat de pe urma implementării noului timbru de mediu.

Totodată, vă rog să-mi comunicați care este stadiul returnării celor 1,4 miliarde de euro pe care statul român trebuie să-i înapoieze populației pentru încasarea fostului timbru de mediu.

Solicit răspuns în scris, conform regulamentului. Senator PNL de Sibiu, Mircea Cazan. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Ganea Ion.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Obiectul întrebării: „Situația gestionării deșeurilor din Rezervația Biosferei «Delta Dunării» Tulcea”.

Se adresează doamnei Grațiela Gavrilescu, ministrul mediului.

## Stimată doamnă ministru,

Referitor la gestionarea deșeurilor, actualele practici de colectare, transport și depozitare a deșeurilor din Rezervația Biosferei „Delta Dunării” sunt necorespunzătoare.

La nivelul localităților din perimetrul rezervației, sistemul integrat pentru colectarea separată a deșeurilor de ambalaje, a deșeurilor periculoase din deșeurile municipale, a deșeurilor biodegradabile și a celor voluminoase nu funcționează (de asemenea, deșeurile periculoase din deșeurile menajere, reprezentate de deșeurile din baterii, uleiuri, tuburi fluorescente, vopsea, medicamente și altele).

Operatorii economici care desfășoară activități în perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” furnizează periodic către ARBDD date în acest sens.

Eliminarea deșeurilor din municipiul Sulina se face prin serviciul de salubrizare – prin colectarea deșeurilor menajere de la populație și agenții economici și depozitarea neselectivă la depozitul neconform al orașului Sulina.

Menționăm că această situație este la nivelul Raportului de stare a mediului din 2015.

O categorie aparte o constituie deșeurile pe care vizitatorii le lasă în perimetrul Rezervației Biosfera „Delta Dunării”, locuri vizitate, altele decât localitățile în care sunt cazați. Despre această categorie de potențiali poluatori nu se menționează nimic în raportul pe care l-am amintit.

Este foarte important ca factorii implicați, începând cu autoritățile locale, serviciile de salubrizare, agenții economici, operatorii de turism, consiliul județean și până la autoritățile cu atribuții de control și sancționare (ARBDD, Garda Națională de Mediu – Serviciul pentru ARBDD etc.),

să abordeze cu toată responsabilitatea obligațiile proprii pentru îmbunătățirea reală și radicală a aspectelor negative.

Având în vedere cele menționate mai sus, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

Mulțumim, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Lupu Victorel.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, doresc să adresez o interpelare ministrului transporturilor.

Titlul interpelării: „Stadiul proiectului de construire a podului care face legătura rutieră între Iași și orașul Ungheni (Republica Moldova)”.

Domnule ministru,

În anul 1995 a fost demarat un amplu proiect de construire a unui pod care să facă o nouă legătură rutieră între Iași și Republica Moldova. Această investiție ar trebui să fie conexată cu viitoarea autostradă A8, Ungheni–Iași–Târgu-Mureș, și să asigure legătura între Republica Moldova și regiunile istorice ale Moldovei și Transilvaniei din România.

Proiectul podului rutier de la Ungheni a fost inclus în strategia de dezvoltare a județului Iași încă din anul 1995. Consiliul județean a încercat pe parcursul acestor ani să obțină fonduri europene în cadrul programelor de preaderare PHARE și SAMTID, fără succes.

Acest pod ar trebui dotat cu o infrastructură vamală și de control al trecerii frontierei de stat, urmând a contribui nu doar la intensificarea relațiilor bilaterale dintre România și Republica Moldova, ci și la accelerarea fluxului de mărfuri. Acesta va înjumătăți, practic, distanța actuală dintre Iași și orașul basarabean Ungheni.

Domnule ministru, ne găsim în anul Centenarului Marii Uniri și ne dorim ca și Iașiul să se regăsească pe harta marilor investiții în ceea ce privește infrastructura rutieră. Știm cu toții că, pe lângă importanța comercială a acestei legături, investiția ar urma să fie legată la viitoarea autostradă despre care se vorbește foarte mult, iar consiliul județean și primăria nu dispun de resursele financiare necesare pentru susținerea unei asemenea investiții..., într-un asemenea pod.

Motivat de aceste lucruri, vă rog să precizați, domnule ministru: care este stadiul în care se găsește în prezent acest proiect de mare importanță pentru județul Iași și pentru întreaga zonă, care sunt sursele de finanțare pentru proiectarea și execuția acestei lucrări și care este calendarul de desfășurare a activităților, precum și data estimată pentru realizarea obiectivului de mai sus?

Solicit un răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule senator. Dau cuvântul doamnei senator Hărău Carmen.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea de astăzi, adresată doamnei ministru al muncii și justiției sociale, Lia Olguța Vasilescu, are ca obiect „Problemele întâmpinate de beneficiarii Legii nr. 186/2016”, care se adresează cabinetului meu parlamentar nemulțumiți de faptul că Legea nr. 186/2016 este, practic, nefuncțională.

## Stimată doamnă,

Vă aduc aminte despre ce e vorba: e vorba despre măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii, prin care s-a creat posibilitatea pentru multe persoane care nu îndeplineau condițiile de vechime de muncă, potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, și nu aveau calitatea de pensionari să efectueze plata contribuției de asigurări sociale pentru perioadele de timp în care nu au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii; cu alte cuvinte, să cumpere vechime.

Legea s-a bucurat de o puternică apreciere în societatea românească, foarte multe persoane s-au adresat caselor teritoriale de pensii (cu care au încheiat contracte de asigurare) și au plătit valorile minime impuse de lege.

Din păcate însă, beneficiarii sau cei care ar trebui să beneficieze de plata acestor contribuții acuză dificultăți în recunoașterea stagiilor achitate în baza Legii nr. 186/2016.

Potrivit funcționarilor din casele teritoriale de pensii cărora m-am adresat, problemele întâmpinate sunt exclusiv de ordin logistic, mai precis sunt provocate de incompatibilitatea sistemelor de software utilizate de case. Aceste probleme generează frustrări și nemulțumiri în rândul beneficiarilor Legii nr. 186/2016, deoarece dosarele lor nu pot fi încă procesate și drepturile pensionarilor nu pot fi calculate corespunzător.

Având în vedere că operatorii economici care au creat sistemele software au probleme mari de legalitate și funcționare – Teamnet Int. fiind unul dintre exemple –, solicit ministrului Olguța Lia Vasilescu să precizeze un termen precis cu privire la remedierea deficiențelor logistice înregistrate la nivelul caselor teritoriale de pensii și un termen ferm de la care beneficiarii Legii nr. 186/2016 pot beneficia de drepturile conferite de calitatea de asigurat la sistemul public de asigurări sociale.

Doamna senator, vă rog să continuați.

Da. Mai am două întrebări pentru sesiunea de întrebări, interpelări, astăzi.

Una dintre ele este adresată ministrului educației naționale, domnului Valentin Popa, și are ca obiect „Stadiul pregătirii manualelor școlare pentru anul școlar 2018–2019”. Domnule ministru,

Poate vă întrebați dacă nu cumva este puțin prematur. Experiența anilor anteriori ne-a dovedit că trebuie să pregătim din vreme demararea unui an școlar, pentru că,

sistematic, disfuncțiile în această zonă pun elevii în stare de dificultate și să învețe după materiale încropite, fiindcă le lipsesc manualele școlare.

Interesul întrebării sau obiectul întrebării se referă la modul în care se iau măsuri pentru aplicarea Ordonanței de urgență nr. 76/2017 privind înființarea Societății Editura Didactică și Pedagogică ca urmare a reorganizării Regiei Autonome „Editura Didactică și Pedagogică”.

În pregătirea elaborării manualelor sunt probleme de toate felurile: reorganizarea Societății Editura Didactică și Pedagogică și probleme financiare și întrebările se referă la resursele proprii, menționate ca bugetare, pentru cheltuielile acestei societăți. Mă interesează să văd bugetul acestei..., bugetul de cheltuieli al acestei societăți și mă mai interesează, domnule ministru, un calendar ferm în legătură cu elaborarea și conținutul manualelor și data până la care ele vor fi editate și când vor fi distribuite către inspectoratele școlare.

Solicit răspuns în scris, în conformitate cu Regulamentul Senatului.

Cea de a treia întrebare, și cu asta închei, prezentată pe scurt, este adresată doamnei ministru al fondurilor europene, doamnei Rovana Plumb.

Obiectul acesteia este..., se referă la „Decontările estimate în anul 2018 în contul proiectelor de investiții finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare”.

Pentru anul 2018, doamnă ministru, Guvernul României a programat investiții publice de circa 38,5 miliarde de lei, reprezentând o pondere de circa 4,24% din PIB.

La o analiză mai atentă, se poate observa că, din aceste sume, o pondere extrem de importantă, de 1,68% din PIB, urmează a fi finanțată din fonduri externe nerambursabile postaderare și foarte puțin din fondurile naționale, care, de obicei, sunt sacrificate la rectificările bugetare.

Mulțumesc, doamna senator.

Dau cuvântul domnului senator Goțiu Mihai. Se pregătește domnul senator Baciu.

## Bună seara!

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Interpelarea din această seară este adresată domnului ministru Valentin Popa și Ministerului Educației Naționale și are ca obiect „Stadiul implementării platformei naționale pentru publicarea lucrărilor de doctorat”.

Stimate domnule ministru Valentin Popa,

După cum cel mai probabil aveți cunoștință, în dezbaterea parlamentară se află mai multe proiecte de lege care au legătură cu lupta împotriva imposturii academice, mai exact cu lupta împotriva plagiatelor.

De altfel, din declarațiile acordate presei, am înțeles că această problemă reprezintă o preocupare prioritară și pentru dumneavoastră.

În acest context, în timpul dezbaterilor din Comisia de învățământ, știință, tineret și sport din Senat, s-a afirmat că realizarea unui depozit național al lucrărilor de doctorat care să conțină și formatul electronic al acestora, iar acest format să fie public, nu ar fi necesară, ținând cont că există deja o hotărâre a Guvernului prin care se prevede publicarea lucrărilor de doctorat pe o platformă națională electronică.

Mai exact, prin Hotărârea Guvernului nr. 134/2 martie 2016, în Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 681/2011, au fost introduse unele modificări de natură a reglementa modul de gestionare a depunerii și publicării tezelor de doctorat. Astfel, art. 66 din numitul cod a fost completat, printre altele, cu următoarele prevederi:

– art. 66 alin. (4) lit. a): „rezumatul tezei este publicat pe site-ul universității sau, după caz, al Academiei Române și poate fi consultat public după emiterea dispoziției de numire a comisiei de susținere”;

– și lit. c) a aceluiași articol și alineat: „dacă studentuldoctorand nu optează pentru publicarea distinctă a tezei sau a unor capitole din aceasta, forma digitală a tezei este făcută publică și va putea fi accesată liber pe platforma națională după emiterea dispoziției de acordare a titlului de doctor; tezei i se va atribui o licență de protecție a dreptului de autor”.

Ținând cont de aceste articole, vă solicit să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

Mulțumesc, domnule senator. Îi dau cuvântul domnului senator Baciu. Se pregătește domnul senator Toma.

Bună seara, domnule președinte! Bună seara, stimați colegi!

Pentru astă-seară am pregătit o interpelare, pe care, din economie de timp, nu o voi prezenta de la pupitru, dar care rămâne pentru răspuns la secretariat, și o întrebare.

Interpelarea este pentru doamna ministru Carmen Dan, iar întrebarea este pentru doamna prim-ministru Dăncilă și o prezint în cele ce urmează.

„Necesitatea unor măsuri drastice de sancționare a celor care destabilizează țara prin acțiuni și atitudini iredentiste” Excelența Voastră,

Doamnă prim-ministru,

În mesajul pe care l-ați adresat comunității maghiare din România cu prilejul zilei de 15 martie, Ziua maghiarilor de pretutindeni, v-ați exprimat prețuirea față de cetățenii români de etnie maghiară, sentiment pe care-l împărtășesc, în calitate de concetățean al lor din circumscripția electorală în care îmi exercit mandatul de senator, ceea ce nu ne scutește de obligația de a lua atitudine față de excesele naționalistextremiste, secesioniste ale liderilor acestora, care adoptă constant și din ce în ce mai agresiv poziții antiromânești, ignorând prevederile legislației statului român referitoare la ordinea constituțională și incitându-și adepții la nesupunere civică.

Periodic, aceștia – susținuți în mod fățiș de propaganda iredentistă a reprezentanților Guvernului maghiar, prezent ofensiv și obsedant în teritoriul României sub pretextul aniversării unor sărbători sau unor evenimente – agresează opinia publică românească prin declarații revanșarde, denigratoare la adresa istoriei naționale, prin acțiuni jignitoare față de însemnele trecutului și ale prezentului acesteia..., fapte care s-au petrecut și în acest an în municipiul Sfântu Gheorghe, reședință de județ – Covasna, cu ocazia sărbătoririi Zilei maghiarilor de pretutindeni, prilejuită de aniversarea Revoluției Maghiare de la 1848.

Stimată doamnă prim-ministru, alături de măsurile economice și sociale menite să contribuie la întărirea sentimentului de apartenență la o patrie comună tuturor cetățenilor români, indiferent de naționalitate, Guvernul României are obligația de a curma, o dată pentru totdeauna, asemenea atitudini și acțiuni ofensatoare, care conduc la destabilizarea țării și la isterizarea, deopotrivă în rândul minorităților etnice și al populației majoritare, a unui naționalism revolut.

Mulțumim, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Toma Vasilică. Se pregătește domnul senator Chirteș.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,

Stimați colegi,

Vreau să adresez o interpelare domnului Lucian Șova, ministrul transporturilor, cu titlul „Accesibilitatea serviciilor naționale de transport rutier de persoane, în contextul posibilei liberalizări a acestora”.

Stimate domnule ministru,

Având în vedere dezbaterile naționale și europene privind mobilitatea, vă aduc în atenție unul dintre cele mai sensibile și mai mediatizate subiecte legate de transportul rutier de persoane, și anume liberalizarea.

În acest sens, precizez că cele două cele mai importante componente ale oricărei analize privind accesibilitatea serviciului de transport rutier de persoane sunt: călătorii, mai exact cetățenii, și operatorii de transport, cu accent pe operatorii români.

În privința călătorilor trebuie să reținem două variabile care pot duce la un grad ridicat de satisfacere a cerințelor: tariful biletelor de călătorie, includem aici prețul pe kilometru și raportul calitate/preț, și nivelul de interconectare între localități, care arată cât de facil îi este călătorului să ajungă în mod direct la destinația aleasă.

Cred că în acest moment în țara noastră înregistrăm unul dintre cele mai mici tarife medii/kilometru din Uniunea Europeană. De asemenea, avem rețele dense de trasee – și mă refer, în principal, la cele din programele interjudețean și, respectiv, județene.

Referitor la operatorii de transport, trebuie să amintim diferențele de dezvoltare dintre cei români și cei din țările dezvoltate europene, datorate perioadei de timp avute la dispoziție, stabilității legislative, climatului investițional, accesibilității capitalului sau sprijinului diferențiat al fiecărui stat pentru propriii operatori.

Analizând legislațiile statelor membre ale Uniunii Europene, observăm prevederi prin care acestea încearcă să-și protejeze operatorii proprii, astfel încât serviciile de pe teritoriul național să le fie cât mai accesibile acestora, în detrimentul celor din alte state. Conform datelor Comisiei Europene privind studiile de mobilitate, un număr de nu mai puțin de 14 state au în vigoare asemenea măsuri. Nu trebuie să omitem dezvoltarea platformelor online de intermediere a serviciilor de transport rutier, dar care, practic, extrag sume de bani din operațiunile derulate pe teritoriul național și le direcționează spre țara de origine a deținătorului platformei, ceea ce duce la o subdezvoltare a operatorilor autohtoni.

7. Considerați că, după o eventuală liberalizare a serviciilor de transport rutier de persoane din România, prețurile biletelor de călătorie vor crește sau vor scădea? Vor fi înființate mai multe trasee sau vor dispărea o parte din cele existente? Pe ce argumente sau studii vă bazați răspunsul?

Domnule senator, vă rog să continuați.

## Mulțumesc, domnule președinte.

O întrebare scurtă către domnul Teodor Meleșcanu, ministrul afacerilor externe, cu titlul „Directivele europene care nu au fost încă transpuse în legislație”.

## Stimate domnule ministru,

Îndeplinirea obligației de transpunere și notificare a măsurilor de transpunere a directivelor este obligația Guvernului. Orice întârziere a autorităților române privind această obligație poate conduce la declanșarea acțiunii de neîndeplinire a obligațiilor de stat membru, potrivit art. 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

În acest sens, vă rog să-mi comunicați o situație cu directivele europene care nu au fost încă transpuse în legislație.

Mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Vasile Toma, Circumscripția electorală Iași, Partidul Social Democrat.

De asemenea, domnule președinte, mai am o întrebare...

Sigur, domnule senator, vă rog să continuați.

## Mulțumesc.

O întrebare adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, cu titlul „Oportunitățile de finanțare pentru proiectele și domeniile prioritare cu impact asupra dezvoltării locale”.

## Stimată doamnă ministru,

Absorbția fondurilor structurale și de coeziune, precum și a fondurilor europene structurale și de investiții rămâne una dintre prioritățile de grad zero ale Guvernului României.

În aceste condiții, vă rog să-mi comunicați care sunt oportunitățile de finanțare pentru proiectele și domeniile prioritare cu impact asupra dezvoltării locale care pot fi implementate de autoritățile publice locale, cu precădere pentru județul Iași.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Vasile Toma, Partidul Social Democrat, Circumscripția electorală Iași.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Chirteș Cristian. Se pregătește doamna senator Covaciu.

Interpelarea vreau să o adresez doamnei ministru Carmen Daniela Dan, iar obiectul interpelării se referă la „Ghișeul unic de pașapoarte și înmatriculări auto”.

Stimată doamnă ministru,

Vă aduc în atenție o problemă reală a locuitorilor din municipiile Sighișoara, Târnăveni și Reghin, din județul Mureș, a cărei rezolvare se încadrează exclusiv în atribuțiile ministerului pe care-l conduceți.

În luna mai a anului 2017, punctele de lucru din cele trei municipii amintite ale Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea Pașapoartelor și Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor au fost suspendate.

Primăriile din cele trei municipii au primit o notă informativă prin care sunt informate că situația se va menține și în 2018, din cauza lipsei de personal.

Conform acestei măsuri, primirea cererilor și eliberarea pașapoartelor, permiselor de conducere, certificatelor de înmatriculare a vehiculelor și a plăcilor cu numere de înmatriculare pot fi operabile exclusiv în municipiul Târgu-Mureș pentru toți locuitorii județului.

Vă aduc în atenție faptul că serviciile publice comunitare locale de evidență a persoanelor din Sighișoara, Târnăveni și Reghin pot prelua aceste cereri în sistem de ghișeu unic, cu singura condiție ca Direcția Generală de Pașapoarte și Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne să le sprijine cu procedurile care trebuie îndeplinite pentru desfășurarea activităților.

Este vorba, pe scurt, de acceptul de principiu al ministerului pe care îl conduceți și de dotarea acestor servicii cu cititoare de amprente. Baza legală prin care vă solicităm intervenția în rezolvarea acestei probleme este creată prin prevederile Ordonanței Guvernului României nr. 84/2001, aprobată prin Legea nr. 372/2002, și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2004.

Prin rezolvarea favorabilă a acestei situații, zeci de mii de cetățeni ai județului Mureș ar fi scutiți de deplasări inutile până în reședința de județ și de cheltuieli suplimentare.

În speranța rezolvării favorabile a solicitării din această interpelare, vă mulțumesc anticipat.

Domnule senator, puteți să continuați.

Este adresată doamnei ministru Ioana Bran, Ministerul Tineretului și Sportului, și se referă la „Patinoarul din Târgu-Mureș”.

Stimată doamnă ministru,

Mă bucur că în data de 4 martie ați participat la inaugurarea Patinoarului artificial din Târgu Secuiesc. Vreau să vă aduc însă la cunoștință faptul că la Târgu-Mureș există o situație aberantă, prin care lucrările la patinoarul acoperit

au început acum 12 ani și, după o investiție de 7 milioane și jumătate de euro, încă nu sunt finalizate.

Patinoarul acoperit din Târgu-Mureș, care a ajuns la un grad de execuție a lucrărilor de 90%, a fost vizitat de toți miniștrii de dinaintea dumneavoastră: Gabriela Szabó, Elisabeta Lipă, Marius Dunca, toți foști miniștri ai sportului, care au vizitat fiecare obiectivul de la Târgu-Mureș și toți, fără excepție, au promis rezolvarea situației patinoarului artificial acoperit.

În acest moment asistăm la o situație care frizează absurdul. Aflăm că se cheltuiesc încă 130 de mii de lei pentru a se afla cum s-au cheltuit cele 7,5 milioane de euro. Se efectuează o expertiză care va analiza continuarea investiției de către Ministerul Sporturilor sau preluarea acesteia de către Compania Națională de Investiții.

Potrivit prezentării susținute de ministrul Dunca, prezentare făcută în cadrul Comisiilor reunite pentru învățământ, știință, tineret și sport ale Parlamentului la aprobarea bugetului pe acest an, una din prioritățile ministerului pentru anul 2018 a fost finalizarea lucrărilor la Patinoarul acoperit din Târgu-Mureș.

În sensul lămuririi celor prezentate anterior, vă solicit răspuns la următoarele întrebări:

1. Care este rolul expertizei care se execută în acest moment, care este valoarea exactă a serviciului de expertizare și care este firma executantă?

2. Care este instituția care va asigura finalizarea lucrărilor?

3. Menține Ministerul Tineretului și Sportului statutul de obiectiv prioritar în 2018 pentru Patinoarul acoperit din Târgu-Mureș?

4. Care este suma necesară pentru finalizarea lucrărilor?

5. Care este termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor? Rog răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Are cuvântul doamna Covaciu Severica. Se pregătește domnul senator Bulacu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea se adresează domnului Ioan Deneș, ministrul apelor și pădurilor.

Stimate domnule ministru,

Conform legislației actuale, anumite suprafețe împădurite sunt supuse unui regim de protecție stabilit prin amenajamente silvice, care determină restricții în recoltarea de masă lemnoasă. În aceste cazuri, în care exploatarea pădurilor este limitată de lege, proprietarii primesc compensații reprezentând „contravaloarea produselor pe care nu le recoltează” (Hotărârea Guvernului nr. 447/2017).

Dar această măsură, conform aceleiași ordonanțe de urgență, se aplică doar „proprietarilor privați, persoane fizice sau juridice”.

În această situație, a existenței unei restricții în recoltarea de masă lemnoasă în vederea protejării fondului silvic, se află numeroase entități juridice de drept public, în special comune și orașe, care dețin suprafețe imense de păduri. Însă acestea nu beneficiază de compensațiile amintite anterior, din cauza acelei prevederi care vizează doar proprietarii privați. Or, procesul de administrare, îngrijire, conservare a pădurilor presupune anumite costuri, indiferent de forma juridică în care este încadrat fondul forestier. Că vorbim de păduri aflate în domeniul public sau privat, toate necesită întreținere, iar aceasta aduce după sine cheltuieli bănești.

Domnule ministru, vă rog să-mi precizați care este poziția oficială a ministerului pe care-l conduceți referitoare la imposibilitatea unităților administrativ-teritoriale din țară de a beneficia de compensațiile prevăzute de lege în cazul pădurilor aflate în proprietate publică și care este măsura legală pe care o aveți în vedere pentru rezolvarea acestei probleme.

De asemenea, vă solicit să-mi comunicați care este suprafața de pădure aflată în proprietate publică pentru care nu se acordă compensații bănești (din cauza restricțiilor impuse de lege), raportat la nivel național și, separat, pentru județul Maramureș.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Senator PMP de Maramureș, Severica Rodica Covaciu.

Mulțumim, doamna senator.

Are cuvântul domnul senator Bulacu.

Se pregătește domnul senator Lungu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări. O întrebare adresată Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, domnului ministru Petru Bogdan Cojocaru.

Domnule ministru,

Compania Națională „Poșta Română” se află într-un declin continuu, de la an la an. În ciuda unei infrastructuri competitive de care a beneficiat, rețea de distribuție și personal calificat, Poșta Română a pierdut teren în fața companiilor private. Sistemul informatic învechit și plin de erori, sedii degradate, cozi nejustificate și birocrații excesive au alungat clienții.

În luna februarie a fost declanșată procedura de capitalizare a Poștei Române, prin adoptarea hotărârii privind participarea statului român la majorarea capitalului social al companiei cu suma de 170 de milioane de lei.

Având în vedere cele menționate, domnule ministru, cu autoritatea de care dispuneți, vă rog să-mi comunicați care este planul Ministerului Comunicațiilor privind reorganizarea și relansarea Companiei Naționale „Poșta Română” și care sunt principalele obiective pe care le-ați stabilit pe termen scurt și mediu.

Solicit răspuns în scris.

Romulus Bulacu, senator PNL de Vâlcea.

A doua întrebare este adresată Ministerului Energiei, domnului ministru Anton Anton.

## Domnule ministru,

Puțin peste o treime din prețul trecut pe factura de energie electrică reprezintă într-adevăr costul curentului electric, restul fiind tariful de distribuție, tariful de transport, costul certificatelor verzi aferent energiei consumate, contribuția pentru cogenerarea de înaltă eficiență, accize, TVA.

În ultimii ani, rețeaua de energie electrică se confruntă cu aceleași probleme: infrastructura deficitară, lipsită de investițiile necesare și afectată de distrugerea elementelor din rețea. Astfel, două treimi din rețele sunt într-un grad avansat de uzură fizică, aproximativ 30% din instalații având tehnologie veche de peste 50 de ani. În unele zone, distribuitorii de energie nu au construit la timp noi rețele, astfel încât să poată prelua consumul noilor utilizatori. Drept consecință, liniile existente sunt suprasolicitate.

Mulțumim, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Lungu. Se pregătește doamna senator Arcan.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății, iar obiectul interpelării se referă la „Erorile de raportare și de interpretare pentru cazurile de rujeolă din România – cifrele depuse la Organizația Mondială a Sănătății _versus_ cifrele depuse la Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din România”.

## Stimată doamnă ministru,

Având ca fundament dezbaterea care are loc în Parlament pe marginea Proiectului de lege privind vaccinarea populației României, precum și interesul pe care dumneavoastră îl acordați acestui subiect, vă rog să clarificați, printr-un răspuns edificator, următoarea problemă:

Pentru anul 2017, România a raportat la Organizația Mondială a Sănătății 4.494 de cazuri suspecte de rujeolă, din care 4.487 confirmate clinic și din care doar 1.575 confirmate prin teste de laborator. Însă, pe site-ul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, la finele anului 2017 sunt raportate 10.279 de cazuri confirmate de rujeolă, din care 1.969 de cazuri din anul 2016. Rezultă, așadar, un număr de 8.310 cazuri confirmate de rujeolă doar în 2017.

Vă rog să verificați datele prezentate în tabelul atașat ca anexă și să confruntați și cu datele din linkurile pe care vi le trimit în această interpelare.

Așadar, vă rog să precizați de unde provine diferența de la 8.310 cazuri de rujeolă raportate la București până la 4.487 de cazuri raportate la Organizația Mondială a Sănătății pentru România pentru anul 2017.

Vă mulțumesc.

Vă solicit răspuns în scris și oral.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumim, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Emilia Arcan.

## **Doamna Emilia Arcan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună seara, distinși colegi!

Interpelarea mea este adresată domnului Valentin Popa, ministrul educației naționale.

Obiectul interpelării: „Corelarea și actualizarea programelor în materie de personal calificat și competențe”.

Distinse domnule ministru,

În ultimul raport al Comisiei Europene despre țara noastră, odată cu identificarea unor progrese, se face și observația că oferta de forță de muncă și de competențe nu ține pasul cu nevoile în continuă schimbare ale economiei. Lipsa de personal calificat și necorelările în materie de competențe au un efect negativ asupra competitivității și a convergenței.

Problema necorelării dintre învățământ, pregătirea forței de muncă și cerințele economiei este o slăbiciune mai veche a unei societăți precum este societatea noastră. Comisia Europeană nu ne spune vreo noutate, dar cred că face bine atunci când ne atrage atenția despre această problemă.

În acest context, apreciez că ar fi necesar să revedem și să actualizăm strategiile și programele privind piața muncii și pregătirea profesională, pentru a răspunde nevoilor în schimbare și ridicării gradului de competitivitate.

La această problemă doresc un punct de vedere oficial al ministerului pe care dumneavoastră îl conduceți.

Cu mult respect, aștept răspunsul în scris la Senatul României și vă mulțumesc foarte mult.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD Neamț.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumim, doamna senator.

Are cuvântul domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării îl reprezintă „Criza imunoglobulinelor, în oglindă cu risipa de plasmă din sânge”.

Doamna ministru,

Criza de imunoglobulină din România a scos bolnavii în stradă; aparținătorii și familiile bolnavilor au pichetat Ministerul Sănătății și mass-media a vuit de știri despre cât de gravă este lipsa acestor substanțe din tratamentul celor care suferă de imunodeficiențe primare și boli autoimune.

Privind zbaterile ineficiente ale Ministerului Sănătății de a face rost de imunoglobulină, după ce tot această instituție a provocat criza, nu pot să nu vă întreb: de ce nu face

ministerul ceva în privința producerii imunoglobulinei? Iar aici mă refer la faptul că în România nu se recoltează și nu se fracționează plasmă de la donatori, aceasta fiind aruncată, când ar putea fi folosită pentru extragerea imunoglobulinelor, pe care le importăm cu mari eforturi și în limita stocurilor altor țări.

Înțeleg că nu există un cadru legal pentru acest fapt. Nici statul, nici firmele private nu au voie să folosească în acest scop plasma din sânge. De asemenea, nu s-a dorit nici măcar un parteneriat public-privat în acest scop, ba, mai mult, cheltuim sute de mii de euro pentru casarea în condiții legale a plasmei care a fost stocată timp de mai mult de un an. Exportul plasmei este interzis, de asemenea. Ca atare, refuzăm cu bună știință o șansă la a valorifica în cel mai uman sens cu putință o resursă care salvează vieți.

După toate aceste informații ce vă sunt cunoscute, vă rog să ne comunicați – mie, dar mai ales bolnavilor care au nevoie de imunoglobulină – dacă veți avansa soluția valorificării plasmei în acest scop; dacă luați în considerare modificarea legislației în domeniu și dacă veți reanaliza ideea parteneriatului public-privat, care ar face posibil un astfel de proiect de anvergură.

Solicit răspunsul în scris și vă mulțumesc.

Sunt senator Mario Ovidiu Oprea, senator al județului Dolj, din partea Partidului Național Liberal.

Mulțumim, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Talpoș.

Bună seara!

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare o am către doamna Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne.

Sunt senator Ioan Iustin Talpoș, Circumscripția electorală nr. 26 Maramureș, Grupul parlamentar Partidul Mișcarea Populară.

Obiectul întrebării: „România mai este stat unitar?”. Stimată doamnă ministru,

Un stat modern și democratic, aflat în proces de dezvoltare, nu-și permite să ignore cetățenii diferiți prin origine, limbă, tradiții, religie sau istorie, dar egali în drepturi, îndatoriri și demnitate cu cetățenii majoritari, iar art. 4 din legea fundamentală a statului român definește România ca „patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială”.

Statul român recunoaște și garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, iar maghiarii din România, care reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică din țara noastră, și-au dezvoltat și creat, după anul 1989, o importantă rețea de instituții culturale de învățământ și de informare. Contrar acestor aspecte, în data de 10 martie, aproximativ 2.000 de manifestanți – inițial, președintele Consiliului Național Secuiesc anunța participarea a circa 40.000 de manifestanți – au participat, cu ocazia Zilei libertății secuilor, la marșul pentru autonomia maghiară în localitatea TârguMureș și, mai apoi, au depus o petiție către Prefectura Județului Mureș prin care se cerea autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc, tocmai în anul în care România sărbătorește Centenarul.

Acest aspect poate să fie considerat cu ușurință un afront adus statului român și istoriei acestuia.

Trebuie reținut faptul că legea garantează libertatea cetățenilor de a-și exprima opiniile politice, sociale sau de altă natură, de a organiza și a participa la mitinguri, manifestații, demonstrații și orice alte întruniri publice numai în cazul în care acestea se desfășoară pașnic și după declararea prealabilă, în scris, primarului unității administrativ-teritoriale pe raza căreia se va desfășura adunarea.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumesc, domnule senator.

Voi da și eu citire unei întrebări.

Întrebarea mea este adresată Ministerului Apărării Naționale, domnului Mihai Fifor, ministrul apărării naționale.

Stimate domnule ministru,

Potrivit prevederilor conținute în Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, capitolul „Reglementări specifice personalului din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională”, art. 15 alin. (1), rezultă că, „pentru personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale, apreciate ca atare de către conducătorii acestora, se acordă o majorare de până la 50% calculată la solda de funcție/salariul de funcție, salariul de bază”.

Art. 2 precizează că „dreptul prevăzut la alin. (1) poate fi acordat pentru cel mult 5% din numărul total de posturi prevăzute în statele de organizare, în limita a 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor, soldelor de comandă/salariilor de comandă și a indemnizațiilor de încadrare, cumulat pe total buget, pentru fiecare ordonator principal de credite”, în vreme ce, potrivit art. 3, „condițiile de acordare a dreptului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite”.

Ordinul nr. 159/2017 pentru modificarea punctului II, nr. crt. 15 din anexa nr. 1 la Normele metodologice privind încadrarea în condiții deosebite, condiții speciale și alte condiții, specifice personalului militar, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.123/2015, prevede faptul că anexa acestuia (care face parte integrantă din respectivul ordin) nu se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, fiind clasificată, potrivit art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă și activităților

cu condiții deosebite, condiții speciale și alte condiții, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările ulterioare.

În aceste condiții, pentru a avea totuși o reprezentare a impactului pe care îl produc aceste majorări care se acordă personalului care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale, majorări ce pot ajunge până la 50% din solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază, vă rog să precizați:

Are cuvântul doamna senator Emilia Arcan.

## **Doamna Emilia Arcan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea este adresată domnului Anton Anton, ministrul energiei.

Obiectul întrebării: „Reducerea termenelor de racordare la rețeaua electrică pentru noile firme”.

Este știut faptul că sistemul energetic poate contribui la îmbunătățirea mediului de afaceri, prin furnizarea la timp și la standarde calitative a serviciilor specifice. Printre acestea se numără și racordarea cât mai grabnică a firmelor la rețeaua electrică.

În legătură cu acest aspect, antreprenorii susțin că această rezolvare a solicitărilor durează prea mult, în unele orașe ajungând chiar la 200 de zile.

Referitor la posibilitatea reducerii acestei perioade de racordare a unei persoane juridice la electricitate, eu doresc, succint, o informare și, evident, soluții pentru a rezolva această problemă din partea dumneavoastră, domnule ministru, de la ministerul dumneavoastră..., pe care-l conduceți.

Răspunsul dumneavoastră este așteptat în scris la Senatul României și vă mulțumesc.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Voi da citire, în continuare, senatorilor care au primit răspuns în scris: domnul senator Vasile Cristian Lungu, de la Ministerul Transporturilor a primit răspunsul; domnul Vasile Cristian Lungu, tot de la Ministerul Transporturilor a primit un răspuns în scris; domnul Gherghe Baciu, de la Ministerul Afacerilor Interne; iar Ministerul Culturii și Identității Naționale a solicitat o amânare pentru a-i da răspuns domnului senator Remus Mihai Goțiu.

În continuare, voi da citire senatorilor care au depus întrebări în scris: Marciu Ovidiu, Avram Nicolae, Arcaș Viorel, Smarandache Miron Alexandru, Federovici Doina Elena, Lupu Victorel, Caracota Iancu, Toma Cătălin Dumitru, Nazare Eugen Țapu, Cristina Ioan, Șoptică Costel, Popa Cornel, Mirea Siminica, Stângă George Cătălin, Dinu Nicoleta Ramona, Dinică Silvia Monica, Alexandrescu Vlad Tudor, Mihail Radu Mihai, Lungu Vasile Cristian, Ionașcu Gabi, Bădulescu Dorin Valeriu.

Voi da citire, în continuare, senatorilor care au depus interpelări în scris: Rotaru Ion, Bădălău Niculae, Lupu Victorel, Caracota Iancu, Gorghiu Alina Ștefania, Șoptică Costel, Nicoară Marius Petre, Cadariu Constantin Daniel, Badea Viorel Riceard, Stângă George Cătălin, Dinu Nicoleta Ramona, Dinică Silvia Monica, Marussi George Nicolae, Ghica Cristian, Wiener Adrian, Alexandrescu Vlad Tudor, Mihail Radu Mihai/Marussi George Nicolae, Bădulescu Dorin Valeriu, Baciu Gheorghe, Mihail Radu Mihai.

Stimați colegi, declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, luni, 19 martie 2018.

## _Ședința s-a încheiat la ora 19.30._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084884]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 47/28.III.2018 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei