Camelia Gavrilă

Mulțumesc, domnule președinte.

În completarea aspectelor semnalate de colegii noștri și pe baza a ceea ce s-a discutat la nivelul Comisiei pentru învățământ, pornind de la precizările acestei comunicări a Comisiei Europene, e de semnalat preocuparea Uniunii Europene pentru situațiile de criză și pentru educarea tinerilor, a copiilor în momente dificile, în momente grave, mergând de la principiul coeziunii, al păcii sociale, al susținerii și al educației pe tot parcursul vieții.

Ați observat că erau menționate forme de educație de la nivel preșcolar până la nivel liceal și universitar, în aceste condiții de criză fie temporară, fie prelungită.

Ce ar fi de spus este faptul că România e un mediu destul de sigur și de omogen; că sunt puține situații în care să avem refugiați sau să avem activități didactice cu aceștia, însă pregătirea trebuie să fie în acest sens, pentru a lucra în medii multiculturale, și ca mentalitate, și ca adaptare a profesorilor, și ca adaptare a opiniei publice vizavi de aceste ipotetice activități comune. Pentru că, fiind parte a Uniunii Europene, evident că pot fi și responsabilități de acest gen.

De asemenea, foarte importante sunt investițiile pe care Uniunea intenționează să le facă. Așa cum și la nivel mondial sunt sume semnificative pentru zonele de conflict, pentru zonele de criză, destinate educației, la fel, și la nivelul Uniunii Europene vor crește sumele alocate în sensul și al pregătirii profesorilor, și al achizițiilor de material didactic.

E un demers foarte complex, un demers care pare cumva mai la distanță față de România, dar care poate, în condițiile unor crize grave, repetate, să presupună și o adaptare a mediului educațional românesc.