Viorel Chiriac

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea de astăzi se adresează Ministerului Sănătății, domnului ministru Eugen Nicolăescu.

Obiectul interpelării: „O inimă, două vieți sau nu?” Domnule ministru Nicolăescu,

Anul 2013 a adus pentru foarte multe persoane greu încercate de viață o a doua șansă: șansa de a visa în continuare, de a-și face din nou planuri de viitor, dar, mai ales, șansa de a renunța la tratamentele chinuitoare suportate pentru prelungirea vieții. În anul 2013, românii au conștientizat importanța transplantului de organe, dar, mai ales, au acceptat ca, din suferința lor, să aducă alinare altor persoane. Dacă în anul 2012 numărul recoltărilor de la donatori în moarte cerebrală a fost de 65, în perioada ianuarie–mai a anului în curs numărul recoltărilor a fost de 51. Totodată, această creștere a numărului de donatori aflați în moarte cerebrală a adus și o serie de premiere în România, astfel: în 24 de ore, la Cluj, s-au efectuat 8 transplanturi de rinichi, în 24 de ore, la București, s-au efectuat 5 transplanturi de ficat și 4 transplanturi de cornee.

Toate aceste transplanturi demonstrează faptul că și în România se poate. Însă cum întotdeauna o veste bună este însoțită și de o veste rea, sistemul este blocat în ceea ce privește transplantul de inimi!

Lista de așteptare pentru transplantul de inimă reprezintă azi doar un sumbru registru al morții. Institutul de la Târgu-Mureș a pierdut specialiști și asistente formați pentru transplantul de inimă și, oricum, nu beneficiază de un buget adecvat pentru realizarea acestor intervenții. De asemenea, nici Spitalul Floreasca nu poate efectua aceste intervenții în condiții normale, deoarece nu are suficient personal specializat.

Așadar, există oameni care așteaptă minunea unei noi vieți printr-un transplant de inimă, există acceptul familiei donatorului pentru ca inima acestuia să redea viața altui om și speranța unei întregi familii, însă sistemul nu îi sprijină. În timp ce oameni aflați pe lista de așteptare pentru o inimă nouă se sting, inimile care ar putea oferi o nouă viață sunt irosite din cauza sistemului. Astfel, cardiacii, pentru care viața înseamnă o nouă inimă, au șanse minime dacă inima sistemului nu este repornită.

Având în vedere cele expuse anterior, vă rog respectuos, domnule ministru Nicolăescu, să formulați un punct de vedere cu privire la politicile pe care ministerul condus de dumneavoastră le are în vedere pentru reluarea transplanturilor de inimă!

Cu deosebită considerație, senator de Brașov, Viorel Chiriac.

Mulțumesc.