Stenogramă plen

2. Proiectul de lege pentru schimbarea denumirii satului Brazii, comuna Rădulești, județul Ialomița, în satul Rădulești.

3. Propunerea legislativă privind constituirea și funcționarea infrastructurilor de afaceri.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În domeniul exproprierii pentru cauze de utilitate publică necesare realizării unor obiective de interes național, județean și local, actualmente, există reglementări speciale paralele, practic, cu proceduri distincte de expropriere pentru același tip de lucrări, cum ar fi: Legea nr. 210/2010 și Legea nr. 255/2010. În asemenea situații, conform Legii nr. 24/2010, se înlătură paralelismul fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementări unice.

Proiectul de lege propune, practic, abrogarea Legii nr. 210/2010 și unele modificări la Legea nr. 255/2010. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Mai sunt alte observații?

Dacă nu sunt, supun la vot.

Cine este pentru aprobarea procedurii de urgență cerute

de Guvern la acest proiect de lege?

Vă rog.

Voturi împotrivă? Vă rog.

15 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 113 voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 3 abțineri, a fost aprobată procedura de urgență.

2. Proiectul de lege pentru schimbarea denumirii satului Brazii, comuna Rădulești, județul Ialomița, în satul Rădulești. (propunere legislativă)

A fost adoptat tacit de Camera Deputaților. Se cere procedură de urgență. Susține cineva procedura de urgență? Nu se susține.

Nu merge mai departe.

3. Propunerea legislativă privind constituirea și funcționarea infrastructurilor de afaceri. Domnul Alin Tișe, senator PNL. Susține cineva? Nu susține.

Nu se aprobă procedura de urgență.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea pct. 17 al alin. (1) al art. 250 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatori, mai mulți deputați.

Susține cineva procedura de urgență? Nu susține.

Mergem mai departe.

Nu se aprobă procedura de urgență.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2010 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în școli.

Inițiator, domnul senator Bumbu, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2010 privind încurajarea consumului de fructe proaspete în școli nu este explicită în ceea ce privește perioada vacanței copiilor și, pentru că se apropie vacanța, am considerat că este necesar să solicităm procedură de urgență pentru o clarificare. Este echivocă și a încurcat foarte multe contracte.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Supun la vot. Cine este pentru? 114 voturi pentru. Voturi împotrivă? 16 voturi împotrivă. Abțineri? Două abțineri.

Cu 114 voturi pentru, 16 voturi împotrivă și două abțineri, procedura de urgență a fost aprobată. Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, aprobarea transmiterii Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă privind completarea Legii

nr. 215/2001 a administrației publice locale.

2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de

urgență a Guvernului nr. 38/2013 privind finanțarea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

De ce transmitem? Pentru lămuririle dumneavoastră... Eu m-am lămurit.

În momentul când se depun inițiativele legislative, trebuie să se depună la Camera care nu este cea care este de fond. Se mai întâmplă câteodată, cum sunt aceste două cazuri în care inițiatorii să fi depus la altă Cameră... Noi suntem Cameră decizională aici și trebuiau depuse la Camera care este prima sesizată. Este cazul celor două inițiative legislative.

Atunci, supun la vot.

Trebuie să le transmitem prin vot.

1. Propunere legislativă privind completarea Legii

nr. 215/2001 a administrației publice locale Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă?

Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate de voturi.

2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2013 privind finanțarea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Observații nu sunt.

Supun la vot. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Rog să fie transmise cele două inițiative legislative către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, noi fiind Cameră decizională.

Punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, care împreună cu Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități – și aceasta sesizată în fond – au înaintat un raport comun, care este de admitere, cu amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Inițiator, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Din partea ministerului și Guvernului, dau cuvântul domnului secretar de stat Codrin Scutaru.

Microfonul 8 pentru a prezenta poziția Guvernului. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 aduce, după opt ani de implementare a acestei legi, o clarificare a unor aspecte privind obiectul său de reglementare, precum și introducerea unor prevederi care să asigure o mai bună respectare a anumitor drepturi ale copilului care au cunoscut nuanțe și evoluții în ultima perioadă.

În același timp, practic, acest proiect de lege asigură existența unui cadru legislativ coerent referitor la atribuțiile ce revin diverselor autorități și instituții cu responsabilități în domeniu sau specialiștilor care interacționează cu copilul.

Acest act normativ aduce o serie de prevederi menite să asigure o mai bună reglementare a domeniului protecției și promovării dreptului copilului și o mai bună responsabilizare a părinților și a reprezentanților legali în îndeplinirea obligațiilor ce le revin pentru a asigura creșterea și îngrijirea adecvată a copilului, dar și a autorităților și a instituțiilor competente. Și, în ultimul rând, vreau să vă spun că este creată baza legală necesară relevării ulterioare a unor acte normative subsecvente pe acest domeniu, reglementând în același timp situații stringente cum ar fi: situația copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate, a celor părăsiți în unitățile sanitare și a celor care prestează activități în domeniile cultural, artistic, sportiv și modeling.

Vă mulțumesc.

Nu pe fond, care nu constituie subiect de discuție acum, dar cred că mai multă atenție, chiar dacă legea vine din 2004, și mă adresez dascălului ce astăzi este președinte de ședință, dacă în mediul nostru sunteți de acord cu formularea de genul „nevoile de dezvoltare fizice și psihologice”, acordul făcându-se cu „nevoile”, nicidecum cu „dezvoltarea”, sau cu repetiția obositoare și total neinspirată de la pct. 1 lit. e) „menținerea relațiilor personale cu persoanele”, deci relații personale cu persoane, „față de care copilul a dezvoltat relații de atașament”. Într-un rând și jumătate să repeți două cuvinte de două ori, zău, e mult. Aș îndemna Camera Deputaților măcar, atenție față de întregul text. Păcat, că legea este bună.

## Domnule senator,

Să ne bucurăm că legea este bună, nu păcat, ci păcat că ați găsit dumneavoastră în interiorul legii aceste exprimări. Domnul senator Tătaru, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să vedem în aceste modificări ale legii o încercare a rezolvării unor probleme ale societății românești, trebuie să vedem transpunerea unor directive europene la realitatea românească și trebuie să vedem și niște acte normative care pot decurge din această lege, cum ar fi și legea adopțiilor. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Vâlcov, președintele Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, microfonul 7, să prezinte raportul comisiei.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

În ședințele din 28 mai, membrii celor două comisii au luat în dezbatere proiectul de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente, a proiectului de lege.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

Mulțumesc mult.

## Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale asupra acestui proiect de lege.

Din partea doamnelor și domnilor senatori sunt înscrieri la cuvânt?

Vă rog, domnule senator Oprea. Microfonul 2.

## Mulțumesc.

Mai sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu mai sunt..., intrăm în procedură...

Vă rog, aveți cuvântul. Poftiți, domnule senator.

Domnule senator Iovescu, poftiți, aveți cuvântul.

## Bună ziua!

## Vă mulțumesc.

Am solicitat microfonul central deoarece cred că este o problemă destul de gravă care – legea în esență este bună – cred că a scăpat.

De aceea, vreau să rog reprezentantul Guvernului să citească amendamentul de la art. 27 din Legea nr. 272/2004, propus de doamna senator Biró Rozalia, senator al Grupului parlamentar al UDMR și președintele Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități.

Până se pregătește citirea amendamentului, vreau să arăt că Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului este un proiect la care personal am lucrat foarte mult și am adus propuneri de modificare de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș, de la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Constantin Păunescu”, Recaș, și asistența socială din Recaș, precum și propriile mele opinii, ținând cont că soția lucrează în sistem la un centru de recuperare. Cu excepția amendamentului care se va citi, legea este foarte bună. Până ce reprezentantul Guvernului găsește amendamentul... S-ar putea să nu fie. Eu am înțeles că amendamentul este aprobat, deși eu în Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități am fost singurul care l-am respins, adică am votat împotriva lui, și chiar am rămas surprins de atitudinea Guvernului, de larghețea cu care l-a acceptat. Deci o să-l ascultăm... Ce vreau să vă mai spun până se găsește amendamentul... vreau... S-a găsit amendamentul?

A găsit amendamentul.

Bine, atunci ați scăpat.

Oricum, aș vrea să spun, ca să nu pierd ideea, că eu cred că ar trebui la toate legile pe care noi le votăm aici să căutăm informații din teritoriu. Este ceea ce am făcut eu. Am mers în județul meu, am mers în colegiul meu și am întrebat centrele care se lovesc de problemele pe care le creează Legea nr. 272/2004.

Bine, să ascultăm amendamentul.

Vă rog frumos să fiți atenți.

Este foarte important – cred eu –, s-ar putea să mă înșel, s-ar putea să fie o gafă a mea, mi-o asum.

Puteți să mergeți, dacă ați terminat. Mulțumesc.

Nu. Nu. Păi...

Nu, nu. Dumneavoastră nu aveți un dialog cu domnul secretar de stat.

Bun. Atunci citesc eu amendamentul, că nu merge cum am crezut eu.

Eu am crezut că putem face, așa că...

Domnule senator, sunteți la dezbateri generale.

Bine.

Deci e un amendament respins, am înțeles? Da?

Eu știu că este admis. M-aș bucura dacă este amendament respins, pentru că în comisie, când s-a propus amendamentul...

Atunci, domnule senator, dacă aveți probleme la un amendament și este un amendament admis, când supunem la vot raportul, puteți interveni la amendamente. Da?

Eu v-aș ruga, este foarte important. Nu aș vrea... Noi suntem totuși Legislativ aici. De ce tot vrem să ne ascundem după legi, după tot felul de cutume, de...

Domnule senator, Să știți că niciodată...

Eu vreau să vă citesc aici...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

...nu o să accept ideea că nu am voie să mă ascund după lege. Chiar eu vreau să mă ascund după lege. Chiar eu vreau să mă ascund după lege, adică să respect legea. Nu mă ascund după lege, eu vreau să respect legea, deci, în conformitate cu toate procedurile, dumneavoastră ați vorbit la dezbateri generale. Vă referiți la un amendament admis al raportului comisiei, care a întocmit raport de admitere, cu amendamente admise. Nu sunteți autorul acestui raport, deci, pe cale de consecință, aceste amendamente admise nu se mai supun dezbaterii plenului. Dacă era vorba de un amendament respins și erați autorul acestui amendament, aveați dreptul să-l susțineți în plen – astea vi le spun tot că sunteți la prima legislatură –, să-l

Aș dori să-l prezint în plen. Eu sunt sigur că majoritatea senatorilor nu-l cunosc. Nu au citit legea și nu cunosc amendamentul.

Domnule senator, dacă nu vreți să vă tai microfonul, pentru că sunteți la început și e prima oară când vorbiți, dar nu vorbiți cu...

Cu riscul de a-mi tăia microfonul...

Dar nu vorbiți cu mine în același... Mă ascultați?

Deci, domnule senator, dumneavoastră nu puteți să spuneți despre plenul Senatului că e în necunoștință de cauză și dumneavoastră vreți să-l luminați cu ceea ce vreți să-i spuneți dumneavoastră. Da?

Deci doamnele și domnii senatori, când votează aici, votează în cunoștință de cauză. Nu-i acuzați de necunoaștere, că vă spun că greșiți, și nici nu o să admit acest lucru. Încă o dată, ce ați dori dumneavoastră în afară de ceea ce am spus eu că doriți și nu puteți să faceți?

Aș dori să citesc amendamentul. Atât.

Nu aveți de ce să citiți amendamentul. Citiți amendamentul, vă rog frumos. Atât și după aceea mergeți la loc.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

## Bine.

Art. 27.

Mă rog _._ O să vedeți. Eu am intervenit o singură dată în plen, asta e a doua oară în șase luni. Oricum, presa a spus că e prea puțin, să vedem ce iese după...

Art. 27 alin. (1): „Copilul aparținând unei minorități naționale, etnice, religioase sau lingvistice are dreptul la viață culturală proprie, la declararea apartenenței sale etnice, religioase, la practicarea propriei sale religii, precum și la dreptul de a folosi limba proprie în comun cu alți membri ai comunității din care face parte.”

Alin. (2): „Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării asigură și urmărește exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1).”

Eu zic că este foarte bine, art. 1 nu mai necesita niciun amendament. Doamna Biró, pe care o stimez, este președintele comisiei din care fac parte, spune așa: după alin. (1) al art. 27 se introduc două noi alineate cu următorul cuprins: „Copilul aparținând minorităților naționale are dreptul să se exprime în limba maternă în procedurile care îl privesc”. Credeți-mă că la comisie nu a fost vorba de așa ceva. A spus copilul sub șase ani, și nu mai... medical. Mă rog.

Domnule senator, ați... Mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Eu am vrut să analizați și...

## Sigur.

Vă mulțumim foarte mult.

Acum Senatul va vota în cunoștință de cauză, pentru că știm despre ce este vorba.

Doamna senator Firea, microfonul 3. După aceea, domnul senator Barbu și...

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Voiam să subliniez foarte pe scurt doar următorul aspect, și anume că această lege, deși vine din partea Guvernului, nu are niciun caracter politic. Cu toții suntem părinți, bunici, dascăli, unii dintre dumneavoastră sunteți medici. Știm foarte bine că o lege, oricât ar părea de perfectă la un anumit moment dat, peste un timp, devine perfectibilă. Practic, în acest proiect de lege s-au adunat în urma dezbaterilor cu

ONG-urile, cu cei interesați, cu cadrele medicale, sanitare, din educație toate aceste amendamente și toate aceste propuneri. Atât eu, cât și domnul președinte al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Darius Vâlcov, cât și doamna senator Doina Federovici am venit cu mai multe propuneri, cu mai multe amendamente, unele personale, altele din partea ONG-urilor care se ocupă de acest domeniu și care au acoperit o plajă mai mare de probleme care nu erau acoperite de legea inițială, de textul inițial.

Cu toții știm despre fenomenul copiilor găsiți la tomberon, copii fără identitate, copii care nu au certificat de naștere și apoi buletin. Dăm din umeri și spunem: „Da, e o problemă, trebuie rezolvată”. Iată că acum, cu siguranță, prin această lege, se va încerca amendarea celor care au obligativitatea să anunțe autoritățile, și nu o fac, atunci când găsesc copii.

2. Cu toții suntem îngroziți de fenomenul copiilor care cerșesc, de părinți care exploatează copiii, dar nu s-a făcut aproape nimic. De asemenea, suntem cu toții îngrijorați de copiii care sunt exploatați de părinți, sunt puși să muncească.

Cu alte cuvinte, dragi colegi, această lege care corespundea la momentul inițierii anului respectiv a fost completată și nu are, repet, niciun caracter politic, ea vine doar în sprijinul susținerii copiilor, mai ales a celor care provin din familii cu probleme sociale.

Eu vă mulțumesc și sper ca la votul de susținere să ne bucurăm și de mâini ridicate din partea colegilor din opoziție.

## Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Șerban Mihăilescu, microfonul 3.

Eu nu aș fi chiar așa de drastic în a spune că nu s-a făcut nimic. Ne amintim că, în urmă cu câțiva – mulți – ani, vorbeam de copiii străzii, vorbeam de aurolaci, vorbeam de înfierile și copiii care... A evoluat mult legislația, dar, în același timp, a rămas încă foarte mult de realizat. Domnul senator, care cunoaște problema, ne va spune acest lucru.

Vă mulțumesc. Exact asta voiam, să dau o lămurire la toată această chestiune.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această lege a fost unul din stâlpii integrării. La momentul acela aveam o singură problemă, care între timp s-a rezolvat, și anume adopțiile internaționale.

Recunosc că avem un oarecare sentiment de mândrie, deși au existat de-a lungul a opt ani o grămadă de încercări de a modifica această parte – nu s-a reușit – și am rămas la fel de fermi pe adopții internaționale, pentru că, altfel, toate aceste fenomene extrem de negative, pe care le-a înșirat aici doamna senator Firea, s-ar fi amplificat.

Sunt convins că orice formă de adopție internațională ar duce la multiplicarea acestor chestiuni.

Deci avem de-a face cu un proces complex, ca să-i spunem așa, în sinergia faptelor, adică dacă nu luăm măsuri pe linie de învățământ, pe linie de educație, pe linie medicală, pe linie de familie – dacă vreți –, pe linie de autorități locale cu aceste treburi, va fi greu să găsim doar aspecte legislative de modificat. Noi suntem de acord că trebuie să completăm tot timpul reglementările în vigoare pe această chestiune, cu o singură rugăminte și un singur sfat: să nu ne legăm de adopțiile internaționale. În rest, orice e posibil. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții, doamnelor și domnilor senatori, A! Doamna Cristiana Anghel. Microfonul 2.

Vă rog, mă scuzați.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Mulțumesc, domnule președinte. Eu aveam o nelămurire.

Cum oare se poate realiza în termen de 24 de ore de la înregistrarea nașterii copilului? Serviciul public de asistență socială are obligația de a transmite Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului actul de înregistrare a nașterii copilului.

Dacă lucrul acesta se întâmplă vineri, cum facem în cele 24 de ore să rezolvăm tot?

Adică avem program obligatoriu și sâmbăta, și duminica?

avea în fața noastră manifestarea deschisă a tuturor colegilor noștri.

În completarea colegilor mei, aș vrea să vă mai spun un lucru. Legea nr. 272/2004 se referă la protecția copilului. Nu face distincție între copil, dacă este sau nu este abandonat. Legea nr. 272/2004 este o necesitate obiectivă a statului român, ca urmare a evoluției lui, nu neapărat a faptului că este component în niște organisme care se numesc europene.

Și ce-i foarte important, domnule președinte, stimați colegi, aș vrea să vă spun că e prima dată, deși eu sunt un novice, pentru că e primul meu mandat, în care am găsit o foarte mare înțelegere din partea reprezentanților Guvernului în a armoniza felul în care organizațiile nonguvernamentale au înțeles în practica de zi cu zi felul în care se aplică un act normativ și actul pur, legal pe care dânșii l-au transpus în ceea ce aveți în față.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Dacă mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori la dezbateri generale? Nu.

Nu mai e nimeni.

Nu, doamnă, e o chestiune în legislație, în termenii juridici și în jurisprudență termenele curg altfel decât în...

## Nu, stimate domn.

Nu se spune, conform Codului civil, „termen”. Deci puneți pur și simplu 24 de ore.

Mulțumesc.

O să vă răspundă domnul secretar de stat. Eu nu îndrăznesc să vă răspund dumneavoastră. Domnul senator Grapă, microfonul 2. Mă scuzați.

Vă rog, poftiți, continuați.

Eu înțeleg că este o lege care vine în sprijinul mai ales al copiilor care nu au casă, care sunt abandonați. Dar asta nu înseamnă că trebuie să abandonăm noi seriozitatea în a lucra la o lege foarte bine pentru a nu îngreuna munca celor care, după aceea, trebuie să aplice această lege.

Mulțumesc.

Microfonul 2, domnule senator Grapă, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Distins Senat,

Îmi aduc aminte că acum aproximativ două luni de zile cu foarte mult entuziasm adoptam un act normativ cu privire la protecția câinilor comunitari. Vă spun cu mare satisfacție că mi-ar plăcea să avem cel puțin același entuziasm în momentul în care dumneavoastră veți supune la vot și vom

Mulțumesc foarte mult.

Două lucruri sunt dator să explic.

Domnului senator Iordăchioaie să-i spun că..., Iovescu, mă scuzați, domnule senator..., să vă spun că dumneavoastră ați făcut referire la amendamente admise, pe cale de consecință, nefiind autorul și oricum fiind amendamente admise, nu se mai supun discuției, se supune raportul...

Eu, procedural, vă explic..., raportul în ansamblu său, cu amendamentele respective. Numai dacă erau amendamente respinse se puteau susține.

Mulțumesc.

În ceea ce privește intervenția doamnei senator Cristiana Anghel, îl rog pe domnul secretar de stat, microfonul 8, să răspundă la observația făcută sau la întrebarea adresată.

Din câte știm noi, în aplicarea legilor, așa cum ați spus și dumneavoastră, domnule vicepreședinte, termenele curg exact aplicându-se la zilele lucrătoare. Acesta e răspunsul pentru moment.

Mulțumesc. Doamnelor și domnilor, Nemaifiind alte intervenții... Sigur e un proiect... Ați luat cuvântul, domnule senator. Da? Mulțumesc. Microfonul 2, două minute.

E a doua intervenție.

Numai pentru că sunteți un senator care are mai puțină experiență în Parlament.

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Două minute pentru a doua intervenție.

## Da.

Vă mulțumesc.

Aș vrea să întreb colegii mei de la putere: în momentul când au votat amendamentul ce au spus? Au spus: „Oricum cade în plen”. Acesta a fost răspunsul când eu încercam să lupt pentru acest amendament, care observ că o să treacă așa și nu vă dați seama cu ce implicații financiare.

Noi totdeauna când venim cu o propunere spunem acolo unde sunt implicații financiare: „De unde bani?”. Aici de unde bani de traduceri, de interpreți, de tot. Vă dați seama, copilul ăsta are voie..., copil până la nu știu ce vârstă, la 14 ani – nu? –, să se exprime în limba maternă. Și eu mă întreb aici: din poziția Guvernului față de acest amendament ce ar trebui să înțelegem?

Mulțumesc.

Cred că nu o să obțineți o întrebare de la plenul Senatului. Singura întrebare pe care o veți putea obține este... cine dorește?

Doamna senator Andronescu, microfonul 3.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Aș vrea să-i răspund domnului senator. Copiii care provin din minoritățile naționale au dreptul de la grădiniță și până la învățământul universitar, inclusiv doctorat apoi, la învățământ în limba maternă. Deci acest drept este statuat, este respectat și, ca urmare, eu cred că nu aveți motive să fiți îngrijorați, pentru că realitatea ne arată acest lucru. Nu aveți decât să citiți legea învățământului și o să vedeți că aceste drepturi există. Sunt statuate prin lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Iată că domnul senator a avut succes. Chiar a obținut un răspuns.

Nu. Nu. Restul... Domnul senator... întrebări? Domnul senator...

Poftim? Microfonul 1. Vă rog.

Domnule președinte de ședință, Mulțumesc mult de tot.

Nu aș fi dorit să intervin, dar distinsa noastră colegă, doamna ministru și doamna senator Andronescu, m-a provocat și nu am cum să nu ridic mănușa aruncată, ce-i drept, cu eleganță.

Nu cred că sutele de mii de copii romi din România au parte, nu dreptul, parte de învățământ în limba maternă sau cel puțin după știința mea nu există așa ceva. Deși pentru minoritatea maghiară și alte minorități, mai minorități sau mai puțin minorități, există. Asta ca să dăm un exemplu de ce înseamnă să ai drepturi și să nu ai parte. Repet, pentru copiii de etnie romă nu există în practică, în realitate ceea ce în teorie există, una, și al doilea, la sugestia Grupului parlamentar al PP-DD, întreb plenul: pentru copiii cu

deficiențe de auz și vorbire, adică surdo-muți, câți translatori de limbă surdo-mută, iertați-mi sintagma, construcția care este complet anapoda, dar mi-o asum, câți există în România? Asta că am văzut cum se pune problema cu un senator cu mai puțină experiență, colegul meu Iovescu. Da, este un senator la primul lui mandat și cu o oarecare problemă de adaptare, dar asta nu înseamnă că, dacă avem două-trei mandate înaintea domnului senator Iovescu, trebuie să... În orice caz, apreciez foarte mult cum ați procedat, domnule președinte de ședință, și vă mulțumesc în numele Grupului parlamentar al PP-DD.

## Mulțumesc, domnule senator Barbu.

Am impresia că dumneavoastră ați riscat acum, pentru că o să-i dau cuvântul doamnei senator Andronescu și veți vedea că întrebările dumneavoastră au răspunsuri. Faptul că nu le știți dumneavoastră nu-i nici vina dumneavoastră, dar nici vina noastră.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Așa este cum ați prevăzut.

Există posibilitatea ca acei copii care provin din comunitatea romă să învețe în limba romani. Problema noastră este că noi nu avem foarte mulți profesori. Am creat locuri speciale pentru romi, așa cum știți, dar, deocamdată, solicitările sunt acoperite de ceea ce putem să oferim ca școală. De aceea, eu cred că la comunitatea romă problema nu este dacă învață în limba romani, problema este să reușim să-i aducem pe toți la școală. Aceasta este, într-adevăr, o mare problemă.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Haideți că e o lege importantă, e interesant că toată lumea dorește să intervină, dar cred că trebuie să trecem și la procedură de vot. Discuțiile nu au fost împotriva legii, eu cred că au fost pentru lege. O să vedem asta și dacă vom da votul, fiind o lege care privește un domeniu pe care, într-adevăr, toată lumea îl cunoaște foarte bine, pentru că ne lovim de aceste probleme în teritoriu.

Nemaifiind alte observații, intru în procedură de vot. Doamnelor și domnilor senatori,

Supun la vot raportul comisiei, de admitere, cu amendamentele admise și amendamentele respinse.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Fără amendamente respinse, numai amendamente admise.

Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă?

Nu sunt. Abțineri? Nu sunt.

Am adoptat raportul comun al comisiilor cu amendamentele admise. Amendamentele respinse nu au fost susținute.

De fapt, domnul senator a susținut un amendament admis.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă supun proiectul de lege la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt.

Vă mulțumesc foarte mult.

Trecem la punctul următor, punctul 4 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 6 alin. (1) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333/2007, cu modificările și completările ulterioare.

Este vorba despre o propunere legislativă cu caracter de lege organică.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a fost sesizată în fond. Ea ne propune un raport de admitere, cu amendamente admise.

Inițiator este domnul deputat Ovidiu Ganț, din partea minorității germane.

Părțile vizate sunt: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Autoritatea Electorală Permanentă.

Din partea Guvernului este prezent domnul secretar de stat Gheorghe Hogea, din cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul este favorabil poziției Parlamentului vizavi de oportunitatea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

Domnul senator Vâlcov, președintele Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului

## **Domnul Darius Bogdan Vâlcov:**

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 4 iunie membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea de voturi a membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamentele prezentate în anexă.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deci la punctul precedent s-a adoptat proiectul de lege. Se spune că nu am menționat asta.

Am adoptat proiectul de lege.

Raport cu amendamente admise.

S-a adoptat și proiectul de lege. Da?

Acum deschid dezbaterile generale la Propunerea legislativă pentru completarea art. 6 alin. (1) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice

locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333/2007, cu modificările și completările ulterioare.

Sunt observații, intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu sunt, supun la vot, fiind vorba despre o propunere legislativă...

Intrăm în procedură de vot.

Propunerea legislativă are un caracter de lege organică. Supun la vot raportul, cu amendamente admise.

Cine este în favoarea raportului cu amendamente admise?

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Mulțumesc.

- Voturi împotrivă?

3 voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt.

Cu 118 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, nicio abținere, raportul de admitere, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Pe cale de consecință, supun la vot propunerea legislativă.

Vă rog să vă exprimați prin vot. Voturi pentru? Vă rog. Mulțumesc. Voturi împotrivă?

- 5 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Mulțumesc foarte mult.

Cu 113 voturi pentru, 5 voturi împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

Trecem la proiectul următor, punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Este o procedură de urgență.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Comisia propune un raport de respingere.

Propunerea legislativă are un caracter de lege organică. Inițiator este domnul Belacurencu Trifon, senator al Grupului parlamentar al PSD.

Inițiatorul este prezent? Da.

Aveți cuvântul, mă scuzați.

Inițiatorul, domnul senator Belacurencu, microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Propunerea mea legislativă a avut ca scop modificarea a două articole din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și această modificare viza, din punctul meu de vedere, o reglementare echitabilă a condițiilor de ieșire la pensie anticipată sau pensie anticipată parțial.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Georgeta Bratu, de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Microfonul 8, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține propunerea legislativă, având în vedere că aceasta intră în contradicție cu art. 62 și 65 din lege, cu atât mai mult cu cât ar crește și deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat, iar cele convenite cu FMI nu ne permit să acceptăm astfel de propuneri legislative.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc, doamna secretar de stat. Doamnelor și domnilor,

Deschid dezbaterile generale, dacă sunt solicitări din partea doamnelor și domnilor senatori pentru luări de cuvânt?

Nu sunt.

Pe cale de consecință, trecem la procedura de vot. Este vorba de o propunerea legislativă cu un caracter de lege organică.

Raportul comisiei este un raport de respingere.

Vă

Doamna senator, există o procedură.

Dumneavoastră puneți întrebarea, culegem toate solicitările și intervențiile, după care dăm cuvântul băncii ministeriale. Că, așa, poate n-o să vă răspundă.

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori la dezbateri generale?

Dacă nu, s-a pus o întrebare punctuală din partea doamnei senator Cristiana Anghel.

O s-o rog pe doamna secretar de stat Georgeta Bratu, microfonul 8, să răspundă.

## **Doamna Georgeta Bratu:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

O estimare a efortului bugetar nu poate fi făcută, cu atât mai mult cu cât se referă la legi speciale care derogă de la legea-cadru și nu știm câți potențiali beneficiari ar fi în această situație. În cel mai fericit caz, atunci când facem orice estimare, când nu cunoaștem, putem să facem la mia de persoane solicitante. Dacă e necesar, vom face și acest calcul.

Cine este pentru?

Nu-i vina mea, doamnă, asta este procedura de vot.

Comisia și, după aceea, revenim, da?

Domnul senator Liviu Marian Pop, președintele comisiei, are cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte, mai ales pentru intenția de a supune la vot raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, care s-a întrunit în data de 28 mai și a adoptat, cu unanimitate de voturi, raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, prima Cameră sesizată fiind Senatul. Mulțumesc.

Doamna senator Cristiana Anghel, la dezbateri generale. Microfonul 2. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu știu... Am promis că vom face niște lucruri, am promis că vom îndrepta niște lucruri stricate. De câte ori trebuie să primim rugăminți sau sesizări din teritoriu că lucrurile pe care le-am promis trebuie făcute? Cât timp vom ține cont numai de FMI și de faptul că nu sunt bani? Dar zile oamenii ăștia mai au, că sunt pensionari? Ne gândim și la ei că poate nu mai apucă ziua de mâine?

Doamna senator Anghel, microfonul 2.

## Domnule președinte,

Este exact ce spuneam. Deci Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice spune că nu sunt bani, dar nu știe câți bani ar trebui să fie. Poate e vorba de un leu și leul acela îl avem. Deci cum putem să spunem că nu sunt bani, dacă nu s-a făcut așa ceva?! Și era normal să se facă, nu să cer eu. În momentul în care vii cu legea aceasta și îmi dai un aviz negativ, păi mi-l dai pe documente, nu pe vorbe că nu sunt.

Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Oprea, microfonul 2.

Pe vremea când erați mult mai puțini decât acum, susțineați teoria asta, iar domnul senator Belacurencu procedează foarte corect. Poate că doamna secretar de stat a dat răspunsul „nu sunt bani”, dar, altfel, este prea fairplay propunerea. Dacă am opt ani în plus, cel mult opt ani ar trebui să fiu iertat, fiindcă am lucrat în mină, iar speranța mea de viață este mult diminuată față de a altora. Este o chestie logică, dar logica asta ajunge până la urmă la bani și, atunci, lucrurile sunt clare, dar pledoaria asta cu înfocare „nu aveți dreptate” nu are temei.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Eu n-am auzit de la nimeni nicio pledoarie că nu aveți dreptate. S-a prezentat aici un punct de vedere al Guvernului și al comisiei, care a spus că raportul a fost cel care a fost prezentat.

Pe cale de consecință, eu nu cred că cineva, dacă îl iei la întrebări personale, nu e de acord cu mărirea pensiilor.

Problema este dacă se poate face acest lucru în perioada actuală și dacă în acest... Răspunsul este cel pe care îl aveți și dumneavoastră din partea comisiei de specialitate, iar decizia dumneavoastră este suverană.

Domnule senator, nu vă mai dau microfonul.

Poftim?

Mă scuzați. N-am vorbit...

De modificare, da.

Trebuie să fiu foarte atent cu limba română și cu dumneavoastră, domnule senator. Știți că vă respect în mod deosebit, dar... Mai greșesc și eu. Deci modificare, da? Păi modificare, presupun că cel care o face, adică inițiatorul, vrea să obțină ceva bani în plus, să mărească pensia și, respectiv, să egalizeze, de fapt, acele termene de..., în sfârșit..., de cotizare cu efortul.

Pe cale de consecință, dacă nu mai sunt intervenții... Ba da, domnul senator Mărinică Dincă, microfonul 2. Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

Domnule președinte, Mulțumesc.

Vreau să-l ajut un pic pe inițiator. Scopul a fost unul singur, din câte înțeleg eu, dreptate până la capăt. Cred că aici aveți o obligație să dați această dreptate până la capăt. Cred că ăsta a fost scopul.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Mai sunt alte intervenții din partea dumneavoastră în legătură cu propunerea legislativă?

Dacă nu, trecem la procedură de vot și vă rog să vă exprimați...

Se supune la vot raportul comisiei, de respingere a propunerii legislative.

Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? O abținere. Voturi pentru?

Este procedură de vot, nu puteți să luați cuvântul. Suntem în procedură de vot. Stați un pic.

Sunteți în procedură de vot...

Stați un pic!

89 de voturi în favoare, 26 de voturi împotrivă și o singură abținere.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Când s-a votat pentru, dumneavoastră trebuia să anunțați și câte voturi sunt pentru. Nu spuneți apoi câte sunt împotrivă și faceți diferența. Jucați corect!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Domnule coleg,

Joc foarte corect, numai că dumneavoastră știți foarte bine că trebuie să le scădem, pentru că, dacă le numărăm pe toate, pierdem foarte mult timp. Da? Eu nu cred că nu joc corect, iar dacă dumneavoastră vreți să contestați votul...

Haideți, că intrăm într-o altă discuție. În primul rând că, așa cum vedeți, eu mă consult cu domnii secretari, care, ca să meargă lucrurile repede... N-avem... Am înțeles că, din toamnă, o să avem iarăși reintrodus pentru toată lumea votul electronic. Până atunci, avem această procedură. E puțin mai greoi. Dacă stăm la fiecare vot... Noi știm că nu ies din sală, domnii senatori ies, știu cât ies, cât nu ies din sală și așa mai departe, și știu în fiecare parte... De aceea e domnul senator aici... Dumneavoastră ați fost secretar, domnule senator. Știți că așa se procedează. Și mai știți și ceva, că eu nu mi-aș permite să nu fiu corect în raport cu dumneavoastră în ceea ce privește... sau, mai ales, domnii secretari care produc această enumerare, dar, în sfârșit...

Se supune la vot...

Da, raportul de respingere a fost adoptat și trecem mai departe, la punctul 6.

S-a adoptat raportul de respingere, doamna senator.

S-a respins propunerea legislativă.

89 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă și o abținere. Da?

Mulțumesc.

Trecem mai departe, punctul 6 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea articolului 1 din Legea nr. 84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Inițiatori sunt mai mulți colegi deputați și senatori.

Părțile vizate sunt Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Punctul de vedere este negativ.

Participă domnul Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice.

Microfonul 10.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat, prezentați poziția Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Inițiatorul...

Numai un moment.

Păi... eu de unde...? Domnilor, anunțați-vă că doriți să susțineți. Inițiatorul...

Vă rog să vă prezentați și veniți...

Încă o dată, domnule senator Deneș, când doriți să susțineți și când v-ați hotărât, fiind unul dintre inițiatori, să susțineți propunerea legislativă, ceea ce e perfect legitim și chiar normal și obligatoriu, luați loc la masa... Da? Acum rămâneți acolo, nu are... Acum nu mai...

Vă rog, microfonul 2, și vă rog să prezentați inițiativa legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 1 lit. b) din Legea nr. 84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul extinderii exonerării de la plată și a veniturilor de natură salarială acordate în limitele legale, provenite din actele administrative ale primarilor și președinților consiliilor județene.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Acum am să acord cuvântul domnului secretar de stat Jiru, microfonul 10, poziția Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Considerăm că stabilirea unor drepturi salariale prin decizia primarului sau a președinților de consilii județene contravine legislației în domeniul salarizării personalului bugetar.

De aceea, având în vedere aceste aspecte, Ministerul Finanțelor Publice nu susține promovarea inițiativei legislative.

Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnule senator Pop Liviu, aveți cuvântul.

Așa cum ați anunțat, raportul este de respingere a propunerii legislative.

În data de 28 mai 2013, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, cu majoritate de voturi, a hotărât acest lucru.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, prima Cameră sesizată fiind Senatul. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Are cuvântul domnul senator Ghișe, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cu domnul senator Deneș am avut o discuție la Grupul senatorial liberal. Domnia Sa este de cea mai bună credință și a preluat o problemă practică din administrația publică locală.

Este vorba despre faptul că mai mulți primari și președinți de consilii județene, în dorința de a face bine colegilor din aparatul propriu de specialitate al primăriei sau al consiliului județean, după caz, au acordat niște prime care nu erau aprobate de către autoritatea deliberativă, de către consiliul local sau consiliul județean.

După ce Curtea de Conturi și-a făcut raportul și a constatat că s-au alocat aceste prime, se duce, în mod normal, să recupereze sumele acordate fără bază legală la nivelul primăriei sau consiliului județean, să le recupereze de la beneficiari, adică de la funcționarii publici care au primit aceste prime. Este cât se poate de logic. Că doar nu era să le impute celui care le-a acordat nelegal, că nu le-a dat din banii lui. Și, din această încurcătură, s-a născut situația că unii au acordat prime fără să aibă la bază hotărâri de consiliu județean sau hotărâri de consiliu local.

Mai mult, sunt situații când hotărâri de consiliu local sau consiliu județean valabile, acceptate ca atare de către prefecți după controlul de tutelă administrativă, au rămas în vigoare și a venit Curtea de Conturi și, în loc să se ducă în contencios administrativ să anuleze respectivele acte administrative, hotărâri de consiliu local sau consiliu județean, s-au dus direct să impute primele funcționarilor publici.

Aici este o situație de interpretare greșită la nivelul autorităților publice locale a unor legi specifice de natură salarială, aceasta și altele conexe. Ce ar merita să se facă totuși? Ar merita să se dea o hotărâre de guvern prin care să se atenționeze, deși termenul nu este cel mai bine folosit, să se normeze limitele în care autoritățile publice locale executive – că sunt președinți de consilii județene, că sunt primari – pot acorda astfel de prime în condițiile autonomiei financiare locale. Pentru că, dacă aprobă consiliile locale și consiliile județene, care, după lege, au autonomie financiară – unitățile administrativ-teritoriale –, și hotărârile de consiliu județean sau consiliu local sunt legale, în vigoare, vine Curtea de Conturi să impute funcționarilor publici faptul că au primit, în condiții legale, pe hotărâri în vigoare, aceste sume. Nu este corect, cum nu este corectă nici situația astalaltă, prin care primarii sau președinții de județe dau prime fără să aibă la bază hotărâri de consiliu local sau consiliu județean.

Mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori în legătură cu dezbaterile generale?

Dacă nu mai sunt, intrăm în procedură de vot.

Domnul secretar de stat Jiru – microfonul 10 – la ceea ce, foarte aplicat, a spus domnul senator are un răspuns?

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Inițiator este domnul Diaconu Mihai Bogdan, deputat al Grupului parlamentar al PSD.

Este prezent? Nu este prezent. Nu susține.

Partea vizată este Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Doamna secretar de stat Georgeta Bratu, microfonul 8, vă rog să ne prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă, cu atât mai mult cu cât Codul muncii prevede că se mai pot stabili și alte zile libere decât cele prevăzute în mod expres, negociate prin contractul colectiv de muncă, între angajatori și partenerii sociali.

Mulțumesc.

Bun.

Nu, nu. Nu avem acum un răspuns. Fiind hotărâre de guvern, trebuie să studiem mai întâi și temeiul legal, adică articolul din Legea nr. 84/2012 care să prevadă expres că Guvernul trebuie să ia o reglementare în acest sens. Doar trebuie să ne dați puțin timp să analizăm. Mi-am notat cererea de aici și o s-o analizăm.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Doamnelor și domnilor, intrăm în procedură de vot. Este vorba despre punctul 6.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, noi suntem prima Cameră sesizată.

Doamnelor și domnilor, vă consult prin vot.

Cine este pentru?

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Mulțumesc.

Cine este împotrivă?

9 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt, dar sunt colegi care nu au votat.

Câți au fost în favoare?

87 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și nicio abținere. Raportul de respingere a propunerii legislative a fost adoptat.

Mulțumesc.

Vă rog să transmiteți la...

Da, propunerea legislativă a fost respinsă și trimitem la Camera Deputaților, doamnelor și domnilor din secretariatul tehnic.

Trecem la punctul următor, punctul 7, Propunerea legislativă privind declararea zilei de 9 Mai, Ziua Independenței Naționale a României, sărbătoare națională legală, zi nelucrătoare.

Noi, Senatul, dacă vrem, putem..., sau Parlamentul, să hotărâm altfel.

Dau cuvântul, din partea comisiei, domnului președinte Pop Liviu. Aveți cuvântul, microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum ați anunțat, în data de 28 mai 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Menționez că votul comisiei este fundamentat pe faptul că, în contextul economic actual, propunerea legislativă nu este sustenabilă din punct de vedere financiar.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Deschid dezbaterile generale. Doamna senator Anghel, microfonul 2. Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Iertați-mă. Mă așteptam ca domnii de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice sau măcar comisia noastră să fi găsit un motiv plauzibil pentru respingerea acestei propuneri legislative, și anume faptul că, normal, această zi ar trebui să fie 10 mai. Și nu pentru că aș susține eu Casa Regală – departe de mine acest gând în acest moment –, ci pentru faptul că istoria spune lucrul acesta și cine a citit „Povestea unei coroane de oțel” a lui Coșbuc știe foarte clar. S-a proclamat, într-adevăr, în Parlament pe 9 mai, dar de ce? Pentru că 9 mai era sâmbătă și duminică nu lucra Parlamentul. Deci ziua noastră de independență națională este 10 mai. Aceea ar trebui să fie zi liberă și sărbătoare, într-adevăr, a românilor, iar chestiunile astea cred că ar fi trebuit aduse în vedere și cred că ar fi trebuit respinsă propunerea legislativă pe această bază, pe bază de documente istorice.

Noi, Parlamentul, putem să stabilim prin lege dacă o zi devine sau nu devine zi liberă, pentru că este declarată sărbătoare națională. Dar, sigur, vom vota împotriva acestei propuneri legislative prin argumentele pe care sper că le-am adus.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Am sesizat totuși că nici Parlamentul de acum 100 de ani nu lucra duminica, ceea ce înseamnă că noi suntem într-un trend bun.

Domnule senator Hașotti, aveți cuvântul, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sigur, propunerea legislativă trebuie respinsă. Chiar autorul propunerii legislative este stângaci în a argumenta valoarea zilei de 9 mai. Dar, pentru a veni în întâmpinarea solicitării sau în completarea a ceea ce spunea doamna senator Anghel, lucrurile stau în felul următor. A fost un aranjament politic, pentru ca deputatul Nicolae Fleva, care apoi va face o disidență – drapelistă s-a numit –, să pună o întrebare în Camera Deputaților ministrului de externe, care, la vremea aceea, era Mihail Kogălniceanu. Și l-a întrebat deputatul Nicolae Fleva care este starea dintre Principatele Unite și Imperiul Otoman.

Ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a spus: „Ce stare poate să existe între noi și Imperiul Otoman decât starea de război? Suntem o națiune independentă, suntem o națiune de sine stătătoare.”

Dar acesta era răspunsul la o întrebare, la o interpelare, în urma unui aranjament politic. E adevărat, în a doua zi, pe 10 mai, o delegație a Camerei Deputaților și Senatului se duce la Principele Carol și prezintă dezbaterea care a avut loc, iar Principele Carol, într-adevăr, pe 10 mai semnează documentul prin care România se află în stare de război și își proclamă independența.

Deci, într-adevăr, pe 10 mai noi trebuie să vedem, să reflectăm dacă nu cumva este nevoie să facem sărbătoare națională. Nu zi națională, sărbătoare națională.

Pe de altă parte, stimați colegi, aș ruga Guvernul să vină cu argumente mult mai serioase în ceea ce privește respingerea unei propuneri legislative. Chestiunea cu fondurile, cu banii nu stă deloc în picioare, dar deloc, pentru că nu este afectat bugetul național prin propunerea pe care o face colegul nostru deputat. Eventual, sunt afectate bugetele locale și nu stă România în loc de câteva manifestări culturale sau de depunerea unor coroane, sau cine știe ce alte manifestări, care, încă o dată, nu afectează bugetul național, ci doar bugetele locale.

În privința Societății Române de Radio și Societății Române de Televiziune, argumentul inițiatorilor sigur că nu stă în picioare, pentru că acestea, în situația în care 10 mai, și nu 9 mai, va deveni o sărbătoare națională, vor trebui, sigur, să reflecteze acest lucru prin emisiuni, așa cum prevede legea. Deci nu mai trebuie să mai spunem acest lucru.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu cred că se cuvine să reflectăm în ce situație se află România cu adevărat. Să nu fim ipocriți, pentru că oricând putem găsi temeiuri de a sărbători și găsim și evenimente, și momente, și naționale, și de altă natură, căutând să stăm acasă și să sărbătorim cu mici, cu bere și cu altele, să ne stropim cu șampanie, eventual.

Problema este alta și, de aceea, și orientarea pe care o reprezint este de dreapta. Eu cred că trebuie să urmăm exemplul altor țări și al Germaniei, de pildă, care, în momente de criză, a strâns, a scrâșnit din dinți, a pus capul în pământ și au muncit și sâmbăta, și duminica, și de câte ori a fost nevoie.

Noi nu trebuie să găsim argumente la a sta acasă. Aceasta înseamnă criza, de fapt. Noi nu trebuie acum să sărbătorim. Nu avem prea multe temeiuri pentru a sărbători. Putem sărbători atunci când avem o Românie echilibrată, o Românie stabilă, o Românie stăpână pe suveranitatea ei, cu adevărat, și nu una vândută unor interese străine, așa cum se întâmplă în momentul de față, sau subsumat acestor interese. De aceea, domnule președinte, eu cred că trebuie să reflectăm cu multă aplecare și, de data aceasta, să judecăm pragmatic, și nu cu sufletul.

Sigur că sărbătorim, dar o putem face și prin muncă. Vă mulțumesc.

Domnule senator Pelican, aveți cuvântul, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu am luat de multe ori cuvântul în plen, dar, ca vechi om de presă, mă uit și, uneori, am impresia că vrem tot timpul să comentăm, chiar dacă avem sau nu avem argumente.

Când vorbim de o zi de sărbătoare națională, că o vrem zi nelucrătoare, să facem de aici corelații că trebuie să sărbătorim prin muncă, iertați-mă, e un populism desuet. Și să nu uităm un lucru: România este singura țară din Europa care are cele mai puține zile nelucrătoare pe an.

Despre ce vorbim, domnilor colegi și stimate domnule președinte de ședință? Haideți să venim cu argumente reale, logice, iar pentru mine, ca român, 10 mai poate fi o sărbătoare națională. Da, este Ziua Independenței, nu 9 mai, de acord, dar motivația Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, minister pe care-l iubesc, 12 ani l-am slujit, mi se pare de-a dreptul infantilă și vă rog, doamna Bratu, ca vechi prieteni, vechi colegi, să nu mai veniți cu astfel de motive de lipsă de finanțare. Sunt puerile și, iertați-mă, sunt comic de situație.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, dacă nu mai sunt alte intervenții, trecem la procedura de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă consult prin vot.

Cine este pentru raportul de respingere?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

11 abțineri.

107 voturi pentru, niciun vot împotrivă și 11 abțineri, raportul de respingere a propunerii legislative a fost adoptat. Pe cale de consecință, propunerea legislativă este trimisă la Camera Deputaților.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 877/2010, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Raportul comisiei este unul de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Inițiatori sunt domnii deputați Murgu, Neagu și Constantin Moisii.

Părți vizate sunt Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, precum și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care au un punct de vedere negativ.

Participă doamna secretar de stat Georgeta Bratu.

Întreb dacă dintre domnii inițiatori este prezent cineva care dorește să susțină propunerea legislativă. Nu se află în sală. Sunt deputați.

Trecem la punctul de vedere al ministerului care este vizat, Ministerul Muncii, Familiei, Protecție Sociale și Persoanelor Vârstnice. Doamna secretar de stat Georgeta Bratu, aveți cuvântul, microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum știți, Legea nr. 284 adoptată în 2010 s-a tot prorogat de trei ani încoace, nu este încă în aplicare. Stabilirea unor coeficienți arbitrari prin această propunere legislativă nu este posibilă, pentru că, la vremea respectivă, când a fost gândit actul normativ, acești coeficienți au fost stabiliți cu experții Băncii Mondiale, în funcție de importanța și volumul de activitate al fiecărui post. Ca atare, este necesară o analiză, împreună cu toate celelalte funcții din Ministerul Afacerilor Interne, astfel încât acești coeficienți să fie corelați.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul Pop, președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru a prezenta raportul. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum ați anunțat, raportul este negativ și, în condițiile acestea, cu unanimitate de voturi, a fost votat acest raport.

Fac specificarea că, din punctul de vedere al comisiei, ar fi necesară o analiză mult mai temeinică a acestei legi a salarizării unitare, pentru că sunt multe propuneri legislative și considerăm că Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice ar trebui foarte repede să vină cu un punct de vedere pe ceea ce înseamnă aplicarea Legii-cadru privind salarizarea, lege care, de trei ani de zile, se amână în aplicare.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții, la dezbateri generale, din partea doamnelor și domnilor senatori?

- Nu sunt.

Intrăm în procedură de vot. Este o lege ordinară.

Stați, domnule senator Hașotti, intrăm în procedură de vot final.

Mai avem trei propuneri legislative. Nu se mai dezbat, sunt în procedură de vot. Toate sunt rapoarte de respingere. La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea

legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000. Procedură de urgență. Vot pe raport și vot final.

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Raportul este de respingere.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- organice.

Supun la vot raportul de respingere. Cine este pentru?

Vă rog să vă exprimați prin vot. Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Respingerea a fost adoptată.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată în fond. Raportul este de respingere.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- organice.

Procedură de vot. Supun la vot raportul de respingere. Cine este pentru?

Vă rog să vă exprimați prin vot. Mulțumesc. Voturi împotrivă? Vă rog să vă exprimați prin vot. 20 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Nu sunt.

Cu 92 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului. Raportul este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Supun la vot raportul de respingere. Cine este pentru?

Mulțumesc. Voturi împotrivă? 20 de voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt. 92 de voturi pentru. Doamnelor și domnilor, vă mulțumesc. Încheiem la fix ședința de dezbateri de astăzi.

## Stimate colege și stimați colegi,

Începem a doua parte a ședinței noastre de astăzi cu secțiunea întrebări, interpelări.

Vă reamintesc că timpii acordați pe grupuri parlamentare sunt după cum urmează:

- Grupul parlamentar al PSD – 21 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 17 minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 8 minute;

- Grupul parlamentar al PP-DD – 7 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 3 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 3 minute;

- Independenți – 1 minut.

Începem cu Grupul parlamentar al PSD și-l invit la microfon pe domnul senator Nicolae Moga.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Daniel Chițoiu, viceprim-ministru, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării se referă la „Competențele profesionale ale personalului din noile structuri ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF)”.

Domnule ministru,

O „știre bombă”, apărută luni, 10 iunie a.c., în presa constănțeană, titrează: „Garda Financiară, Autoritatea Națională a Vămilor și direcțiile județene ale finanțelor publice se pregătesc să iasă de pe scena istoriei”.

Referitor la noua structură, materialul menționat afirmă și că „proiectul de act normativ nu-l obligă pe inspectorul antifraudă să aibă studii economice și experiență în domeniu,

nici nu prevede examinarea profesională a candidaților. Este greu de crezut că un astfel de sistem de selecție poate fi eficient”.

În acest context, pentru o corectă și competentă informare, vă rog să precizați care sunt criteriile profesionale care stau la baza selecției personalului de specialitate.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul senator Motoc Octavian. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Todirașcu Valeriu.

Mulțumesc, domnule președinte. Întrebarea mea este adresată domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta.

Obiectul întrebării: „Amendarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2009”.

Domnule prim-ministru,

Am creat o majoritate la guvernare, care și-a propus, printre alte obiective, creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene și crearea de noi locuri de muncă. Pentru a putea realiza aceste lucruri, trebuie o anumită consecvență, inclusiv în realizarea și adaptarea cadrului legislativ.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului Boc nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, cu modificările și completările ulterioare, nu au fost prevăzute niciun fel de excepții cu privire la angajarea de personal în cadrul autorităților și instituțiilor publice care derulează proiecte din fonduri structurale și de coeziune. Astfel, s-a ajuns în situația, de-a dreptul hilară, de a fi finalizată implementarea unor astfel de proiecte, iar acestea să nu poată fi exploatate din cauza imposibilității de a fi efectuate angajările prevăzute în cererile de finanțare și contractele aferente.

Există riscul major ca pe aceste proiecte să fie aplicate de către Comisia Europeană corecții financiare ce se pot ridica până la 25% din valoarea totală a acestora, probabil zeci de milioane de euro la nivel național.

Numai în județul Tulcea există două astfel de proiecte, ambele realizate în cadrul Programului Operațional Regional, pentru care este nevoie de circa 15 locuri de muncă nou-create, în timp ce la nivel național există peste 50 de proiecte.

Pentru a încerca să stopez aplicarea de corecții financiare în această situație, am depus deja o propunere legislativă de modificare a art. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009.

Știți însă că, până la finalizarea procesului legislativ în cazul acestei propuneri, va trece destul de mult timp. În acest sens, vă rog, domnule prim-ministru, să precizați dacă nu credeți că importanța și, mai ales, eventualele repercusiuni ale neamendării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2009, în sensul celor precizate de mine, ar motiva intervenția de urgență a Executivului în acest caz. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL îl invit la microfon pe domnul senator Todirașcu Valeriu. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Marcel Bujor.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea este adresată domnului Daniel Constantin Barbu, ministrul culturii, referitor la „Procedura Oficiului Român pentru Drepturile de Autor de analiză tehnicoștiințifică în domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe”.

Stimate domnule ministru Daniel Barbu,

În temeiul Regulamentului Senatului și al Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și având în vedere cele de mai jos, respectiv:

1) calitatea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor de autoritate unică de constatare tehnico-științifică în domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe, conform art. 137 alin. (1) din Legea nr. 8/1996, modificată și completată;

2) faptul că Oficiul Român pentru Drepturile de Autor este coordonat de ministrul culturii, iar directorul general și directorul general adjunct sunt numiți prin decizia prim-ministrului la propunerea ministrului coordonator, conform art. 137 alin. (4) din Legea nr. 8/1996;

3) faptul că Raportul de constatare tehnico-științifică al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 11.414 din 15 mai 2013 a concluzionat că între lucrarea cu titlul „Răspunderea în dreptul internațional umanitar”, autor Victor Ponta și Daniela Coman, pe de o parte, și lucrările de „Drept internațional penal”, autor Vasile Crețu, „Curtea Penală Internațională, istoric și realitate”, autor Dumitru Diaconu, și „Dreptul internațional penal și infracțiunile internaționale”, autor Grigore Geamănu, nu există identitate totală de structură, ci doar o identitate parțială de structură;

4) faptul că, în același raport menționat mai sus, s-a mai concluzionat că nu se poate proceda la calcularea procentului de text identic preluat, deoarece formatele lucrărilor, tipul caracterelor utilizate și paginațiile sunt diferite, vă solicit să-mi comunicați următoarele date:

1. Care este procedura după care experții Oficiului Român pentru Drepturile de Autor calculează procentul de text identic preluat dintr-o lucrare în alta?

2. Ce ar trebui întreprins pentru ca experții Oficiului Român pentru Drepturile de Autor să poată calcula acest procent, chiar dacă „formatele lucrărilor, tipul caracterelor utilizate și paginațiile sunt diferite” și a putea, astfel, răspunde la întrebarea adresată punctual, în acest sens, de către procurorii care investighează cazul de plagiat?

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Marcel Bujor. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Gheorghe Pop.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Robert Marius Cazanciuc, ministrul justiției.

Obiectul întrebării: „Introducerea sistemului de bruiaj al telefoanelor mobile în penitenciare”.

Hotărârea Guvernului nr. 113/2010 pentru modificarea și completarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.897/2006, prevede interzicerea deținerii și a folosirii telefoanelor mobile, precum și a altor dispozitive de comunicare la distanță de către persoane private de libertate.

În ultima vreme, numărul infracțiunilor comise prin telefon de către persoane private de libertate este în continuă creștere, iar în vederea descurajării și stopării acțiunilor de introducere și deținere a telefoanelor mobile ar fi necesară montarea unui sistem de bruiaj al eventualelor telefoane mobile introduse fraudulos în spațiile de detenție.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, care sunt măsurile pe care le veți lua pentru prevenirea și combaterea fenomenului de introducere și deținere a telefoanelor mobile, care pot favoriza comiterea unor infracțiuni din penitenciare de către persoanele private de libertate.

A doua întrebare este adresată domnului George Băeșu, președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Obiectul întrebării: „Retrocedarea terenurilor forestiere”.

Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România prevede restituiri în natură a clădirilor, terenurilor agricole, cu sau fără investiții, și a celor forestiere aflate în domeniul public sau privat al statului sau, după caz, al unității administrativ-teritoriale.

În județul Bacău, din 276.851 de hectare existente au fost retrocedate, după anul 1989, peste 100.000 de hectare de pădure.

În urma intrării în vigoarea a Legii nr. 165/2013, la nivelul întregii țări, vor fi revendicate terenuri și păduri cu o suprafață totală de peste 3,6 milioane de hectare, în valoare estimată la un miliard de euro, aflate acum în proprietatea statului. Situația hectarelor de pădure retrocedate în ultimii ani arată că noii proprietari nu au fost interesați de calitatea mediului, ci de tăierea și valorificarea copacilor, rezultând astfel defrișări masive din fondul forestier proprietate de stat și privată.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pop Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Viorel Grigoraș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale, și are ca obiect: „Corelarea învățământului cu cerințele pieței muncii”.

Domnule ministru,

În fiecare an, mii de absolvenți ai liceelor și universităților ajung să supraviețuiască o scurtă perioadă de timp din indemnizațiile de șomaj, după care sunt întreținuți de părinți, deoarece nu se pot integra pe piața muncii. Neajunsurile vin tocmai din lipsa unei legături și a parteneriatelor între cele două sectoare.

Prin urmare, vă întreb, domnule ministru: care este strategia actuală a Ministerului Educației Naționale pentru corelarea sistemului de educație cu piața muncii? Există, la ora actuală, parteneriate public-private între autorități și agenții economici în vederea integrării absolvenților pe piața muncii?

Vă mulțumesc.

Cu deosebită considerație.

A doua întrebare este adresată aceluiași minister și are ca obiect „Programul «EURO 200»”.

Domnul ministru,

Având în vedere faptul că prețurile produselor IT s-au majorat în ultimii ani și computerele mai performante sunt inaccesibile familiilor cu venituri modeste, aveți în vedere, pentru anul școlar 2013–2014, modificarea criteriilor de accesare a Programului „EURO 200” și majorarea sumei alocate ca sprijin pentru achiziționarea computerelor?

Vă mulțumesc.

Cu deosebită considerație, Gheorghe Pop, senator de Sălaj.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Viorel Grigoraș. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului Relu Fenechiu, ministrul transporturilor, și se referă la: „Suplimentare cursă TAROM”.

Domnule ministru,

Pe relația Suceava – București există o singură cursă TAROM. În ultimele două luni, s-a constatat o necesitate acută a suplimentării cu încă o cursă pe această rută. Solicitările, în primul rând, ale oamenilor de afaceri, dar și ale altor cetățeni din Suceava și Botoșani, ar fi ca aceasta să fie cu plecare de la aeroportul din Suceava până în ora amiezii.

Luând în considerare argumentele prezentate, vă rog să precizați dacă aveți în vedere introducerea unei curse suplimentare pe relația Suceava – București.

Vă mulțumesc.

Vă solicit răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „Retragere titlu de profesor în județul Botoșani”.

Domnule ministru,

Am primit de la domnul Nicolaie Ștefanov memoriul cu privire la faptul că, în anul 2011, a pierdut titulatura de profesor printr-un abuz. Deși a înaintat conducerii ISJ Botoșani, în anii 2012 și 2013, o serie de adrese și memorii, nu a primit răspuns.

Dată fiind gravitatea faptelor semnalate, vă rog să-mi comunicați dacă sunteți la curent cu actele de abuz din teritoriu și să dispuneți verificarea acestui caz.

Atașez prezentei memoriul domnul Nicolaie Ștefanov, din Botoșani.

Vă mulțumesc.

Vă solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Gabriela Firea.

## Mulțumesc.

Întrebarea este adresată doamnei Lucia Ana Varga, ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură.

Obiectul întrebării: „Drama pădurilor românești, incapacitate sau dezinteres?”

Doamnă ministru,

În ultimii ani, sunt trase semnale de alarmă privind modul de exploatare a pădurilor din România. Aceasta se întețește, pentru că lucrurile au căpătat o amploare fără precedent, conform informațiilor din presă, dar, îndeosebi, celor primite de la Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – „Nostra Silva”.

Tăierile ilegale au devenit un fenomen greu de monitorizat și de stopat.

Conform Regulamentului (UE) nr. 995/2010, este interzisă comercializarea pe piață a lemnului tăiat ilegal, statele europene fiind obligate să implementeze procedurile de monitorizare independentă a exploatațiilor forestiere și de control din partea statului, mai ales în zonele de mare vulnerabilitate și risc.

Față de situația gravă în care se află pădurile românești, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. De ce sistemul integrat de urmărire a masei lemnoase – SUMAL, care asigură și verifică traseul masei lemnoase de la pădure pe circuitul economic, nu este folosit sistematic?

2. Cum urmărește ministerul acest traseu, de la proprietar până la plasarea pe piață, pentru a monitoriza legalitatea circuitului masei lemnoase introduse pe piață?

3. Cum vor fi transpuse în România, faptic, nu doar normativ, reglementările Uniunii Europene privind exploatarea forestieră?

Vă mulțumesc.

Solicităm răspuns în scris.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Gabriela Firea. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ioan Deneș.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul fondurilor europene, și domnului Robert Marius Cazanciuc, ministrul justiției.

Obiectul întrebării: „Durata proceselor între firmele participante la licitațiile pentru lucrări finanțate din fonduri europene”.

Stimați domni miniștri,

Având în vedere interesul național de creștere a gradului de absorbție a fondurilor europene pentru a rezolva problemele cetățenilor: lucrări de asfaltare, alimentare cu apă, canalizări, racordare la rețelele de gaze, construcții de școli, grădinițe, spitale etc., și că legislația în domeniu ar trebui, cred, adaptată ritmului de absorbție necesar, vă întreb dacă aveți în vedere corectarea legislativă, astfel încât procesele care se află pe rolul instanțelor de judecată, între societățile comerciale participante la licitațiile organizate de autoritățile publice locale sau centrale, să aibă o durată mai scurtă, mai rezonabilă, pentru a nu fi blocate bugetele europene, iar lucrările să rămână, la rândul lor, nefinalizate mult prea mult timp.

De asemenea, domnilor miniștri, vă întreb dacă aveți în vedere descurajarea prin lege a contestatarilor de profesie, prin introducerea unor condiții mai ferme de eligibilitate și criterii de bonitate pentru participarea la licitațiile publice.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Cu deosebită considerație, Gabriela Firea, senator PSD de Ilfov.

Domnul senator Ioan Deneș, din partea Grupului parlamentar al PNL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alexandru Pereș.

Întrebarea mea este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Obiectul întrebării: „Numărul controalelor privind munca fără forme legale”.

Stimată doamnă ministru,

Vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza câte controale au fost efectuate de la începutul anului în județul Bistrița-Năsăud referitoare la descoperirea celor care practică muncă fără forme legale, care este valoarea amenzilor aplicate și câte dosare de cercetare au fost întocmite de către inspectorii de muncă.

În același timp, vă rog să-mi precizați, doamnă ministru, dacă ministerul pe care-l conduceți are în lucru înăsprirea sancțiunilor pentru cei care angajează persoane fără forme legale.

Vă mulțumesc anticipat pentru răspuns și vă asigur de întreaga mea considerație.

Solicit răspuns în scris.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alexandru Pereș. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Gabriela Crețu.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări. Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta.

Obiectul întrebării: „Pe când alegeri parțiale în Colegiul uninominal nr. 8, Circumscripția electorală nr. 42, București?” Domnule prim-ministru,

Mandatul de senator al domnului Dan Voiculescu a încetat prin adoptarea Hotărârii Senatului nr. 2 din 28 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 28 ianuarie 2013.

Conform art. 48 alin. (16) din Legea nr. 35 din 13 martie 2008: „În caz de încetare a mandatului unui deputat sau senator, pentru ocuparea locului vacant se organizează alegeri parțiale la nivelul colegiului uninominal în care a fost ales respectivul deputat sau senator, doar că nu ar urma să aibă loc cu mai puțin de 6 luni înainte de termenul stabilit pentru alegerile parlamentare. Alegerile se organizează cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor prezentului titlu, în cel mult 3 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Camerei Deputaților sau a Senatului, după caz, prin care se constată încetarea mandatului unui deputat sau senator.”

Țin să amintesc că art. 1 alin. (5) din Constituția României prevede: „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.”

Având în vedere situația prezentată mai sus, doresc să-mi comunicați, domnule prim-ministru, care sunt motivele pentru care nu se aplică dispozițiile legale privind organizarea alegerilor parțiale în Circumscripția electorală nr. 42 București, Colegiul uninominal nr. 8.

Solicit răspuns scris.

Cu stimă, senator de Alba, Alexandru Pereș.

A doua întrebare este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „Manuale școlare pline de informații eronate”.

Domnule ministru,

Încep întrebarea mea cu o scurtă istorisire. Într-un interviu acordat portalului de știri HotNews.ro., Neagu Djuvara a declarat că a început să scrie celebra lui carte „O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri” deoarece „cărțile de școală care s-au făcut acum, după căderea lui Ceaușescu, nu au făcut altceva decât să-l elimine pe Ceaușescu, dar au aceeași limbă de lemn și aceeași mentalitate comunistă ca și înainte”.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Gabriela Crețu. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, și se referă la „Modalitatea de calcul al vechimii la pensionare pentru foștii membri CAP care dețin dovada muncii măsurată în bani, nu în norme de muncă”.

Există cazuri frecvente în care foștii membri cooperatori pot dovedi legal participarea la activitate prin sumele încasate în anii respectivi, nu prin numărul normelor de muncă. Luând în considerare doar numărul situațiilor sesizate în Colegiul nr. 2, Vaslui, pe care-l reprezint, problema pare a nu fi izolată.

Legea nr. 80/1992, care reglementează aspectele legate de pensiile foștilor cooperatori, prevede că „timpul util se stabilește în ani, prin raportarea volumului de muncă exprimat în norme (...)” și continuă articolul respectiv.

În aceste condiții, apare o discriminare evidentă la calculul vechimii în muncă pentru cei care, deși au muncit în cadrul CAP, nu au contribuția evaluată în norme de muncă, ci în bani.

Având în vedere această situație, solicit următoarele informații:

– dacă s-au întreprins demersuri de către minister în privința soluționării problemei sesizate, luând în considerare că este foarte plauzibil ca aceasta să mai fi fost ridicată și în trecut;

– dacă ministerul consideră necesară o modificare legislativă pentru soluționare sau există, în baza legislației

existente, posibilitatea transformării sumelor de bani câștigate în norme de muncă.

Solicit răspuns în scris.

Cu întreaga considerație, Gabriela Crețu, Grup PSD, Colegiul nr. 2, Vaslui. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamnă senator.

Domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Ion Rotaru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului viceprim-ministru Daniel Chițoiu, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării se referă la „Posibilitatea ca și pensionarii cu pensii peste 1.000 de lei să poată să redirecționeze 2% din impozit”.

Domnule ministru,

După cum știți, conform prevederilor art. 84 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, contribuabilii nu pot dispune asupra sumei reprezentând până la 2% din impozitul datorat dacă obțin numai venituri din pensii.

Având în vedere faptul că pensiile peste 1.000 de lei sunt impozitate cu 16%, impozit unic, considerăm că și beneficiarii acestora trebuie să dispună de dreptul de a redirecționa 2% din impozitul datorat către entitățile nonprofit, unitățile de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii, asemenea celorlalte persoane plătitoare de impozit pe venit.

În acest sens, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați punctul dumneavoastră de vedere și care este rațiunea pentru care pensionarii cu pensii peste 1.000 de lei, impozitate conform legii, nu pot redirecționa două procente din impozitul datorat.

Vă rog să-mi transmiteți răspunsul în scris. Vă mulțumesc. Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Ion Rotaru.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare și o întrebare adresate domnului Robert Cazanciuc, ministrul justiției.

„Motivul care a stat la baza propunerii pentru desființarea Judecătoriei Însurăței”. Domnule ministru,

Săptămâna trecută, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat Raportul de desființare a 30 de instanțe și a parchetelor de pe lângă acestea, între care și Judecătoria Însurăței din județul Brăila.

Unul dintre principalele criterii a fost volumul de activitate, urmărindu-se eficientizarea justiției prin reorganizarea instanțelor și a parchetelor cu volum mai mic de 3.600 de cauze. Precizez că, în anul 2012, la Judecătoria Însurăței s-au înregistrat 2.629 de cauze pe rol, acestea împărțindu-se la trei judecători, care au o încărcătură de 876 de dosare pe judecător, ceea ce nu este tocmai de neglijat.

Un alt criteriu a fost cel al posibilității de rearondare a localităților la alte instanțe. În situația în care Judecătoria Însurăței ar fi desființată, comunele arondate acesteia ar fi redistribuite către Judecătoria Municipiului Brăila și către cea din Făurei. Spațiul în care își desfășoară activitatea instanța din Brăila este deja insuficient, iar distribuirea personalului de la Însurăței la Brăila ar face imposibilă funcționarea instanței.

Alte criterii menționate în Raportul CSM țin de infrastructură, distanțe de parcurs până la sediile instanțelor la care vor fi rearondate localitățile din judecătoriile desființate, numărul de locuitori deserviți, schema de personal. Judecătoria Însurăței deservește 49.000 de locuitori, aproape 40% din totalul locuitorilor județului Brăila, exceptând municipiul, un număr care nu poate fi ignorat. Deplasarea justițiabililor la instanță se face exclusiv pe căi rutiere, cu mijloacele de transport în comun cu un orar relativ redus, neexistând cale ferată în zona respectivă. Adăugăm aici și situația financiară precară a majorității locuitorilor deserviți și putem concluziona: desființarea Judecătoriei Însurăței ar îngrădi accesul la justiție pentru mai mult de o treime din populația județului Brăila.

În motivarea CSM se precizează, printre altele: „rezultatele unor astfel de procese ample de reformă nu trebuie să fie legate în mod neapărat de reducerea costurilor bugetare în detrimentul unui acces la justiție adecvat, ci rezultatul concret al proceselor de reformă îl constituie tocmai eficientizarea, creșterea calității actului de justiție”.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu cele două întrebări pe care le am.

Prima întrebare este adresată domnului Nicolae Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

- Obiectul întrebării: „Modernizare drum comunal –

- DC 131C, comuna Vânători, județul Iași”.

- Stimate domnule ministru,

Prin prezenta, am dorit să vă informez despre necesitatea modernizării drumului comunal 131C, comuna Vânători, județul Iași.

În acest sens, s-a depus la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice un proiect de modernizare a drumului comunal 131C, pe o distanță de 6,8 kilometri, în comuna Vânători, județul Iași.

Valoarea totală a investiției este de 6.052.000 lei.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog, domnule ministru, să dispuneți alocarea sumei de 6.052.000 lei, conform Hotărârii Guvernului nr. 577/1997, în vederea începerii lucrărilor de modernizare prin asfaltare.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebit respect, senator de Iași, Florin Constantinescu.

A doua întrebare este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „Consolidare, modernizare Școala generală cu clasele I–VIII Șipote, județul Iași.”

Stimate domnule ministru,

Prin prezenta, aș dori să vă informez că, pentru buna desfășurare a activităților didactice ale elevilor care studiază la Școala generală cu clasele I–VIII din comuna Șipote, județul Iași, sunt necesare lucrări de consolidare și modernizare.

Studiul de fezabilitate a fost depus pentru Programul Operațional Regional 2007–2013 și a fost inclus în Lista de rezervă nr. 927 din data de 1 februarie 2010.

Domnule ministru, având în vedere faptul că bugetul comunei Șipote nu dispune de fondurile necesare consolidării și modernizării unităților de învățământ, vă rog să dispuneți alocarea sumei de 4.712 mii de lei pentru Școala generală cu clasele I–VIII, comuna Șipote, județul Iași.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Saghian, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește doamna senator Miron Vasilica Steliana.

Întrebarea mea este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Obiectul întrebării: „Specializare la locul de muncă”.

Stimată doamnă ministru,

În urma audiențelor acordate la biroul senatorial din Galați, o serie de mici întreprinzători au fost interesați de modalitatea în care firmele pe care le conduc pot forma adulți ca muncitori specializați în domeniul lor de activitate.

În acest sens, vă rog să-mi comunicați care sunt posibilitățile ca aceste persoane juridice să specializeze persoane la sediul acestora.

Solicit răspuns oral și în scris.

Cu deosebită stimă, Gheorghe Saghian, senator de Galați.

A doua întrebare este adresată domnului Daniel Chițoiu, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării: „Sumele suportate de stat ca urmare a rejudecării cauzelor”.

Stimate domnule ministru,

Codul penal prevede că persoanele care au fost condamnate definitiv au dreptul la reparare, de către stat, a pagubei suferite, dacă în urma rejudecării cauzei s-a pronunțat o hotărâre definitivă de achitare, stabilind și felul, și întinderea reparației. În toate cazurile, reparația este suportată de stat, prin Ministerul Finanțelor Publice. Astfel, pentru obținerea reparării pagubei, persoana îndreptățită se poate adresa tribunalului în a cărui circumscripție domiciliază, chemând în judecată civilă statul, care este citat prin Ministerul Finanțelor Publice.

În acest sens, vă rog să-mi comunicați sumele suportate de stat ca urmare a rejudecării cauzelor pe ultimii cinci ani. Solicit răspuns oral și în scris.

Cu deosebită stimă, Gheorghe Saghian, senator de Galați.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, doamna senator Miron Vasilica Steliana. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Sorin Lazăr Constantin.

Mulțumesc. Întrebare adresată domnului ministru Relu Fenechiu, Ministerul Transporturilor.

Obiectul întrebării: „Reabilitarea drumului național 17B, Piatra Neamț – Vatra Dornei”.

Domnule ministru,

Drumul național 17B, Piatra Neamț – Vatra Dornei, care leagă două zone turistice de o importanță majoră, este într-o stare continuă de degradare din cauza exploatării intensive a masei lemnoase cu concursul larg al autorităților.

Acest drum național asigură accesul spre Ceahlău, Rarău, mânăstiri, Lacul Bicaz și scurtează drumul dintre Maramureș și sudul Moldovei.

Practic, drumul național 17B a devenit impracticabil, micile afaceri din turism fiind iremediabil afectate.

Având în vedere importanța turistică a zonei, vă întreb, domnule ministru: care sunt măsurile pe care intenționați să le adoptați pentru remedierea acestei situații?

Vă mulțumesc.

Aștept răspuns în scris.

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Lazăr Sorin Constantin. Se pregătește, tot din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Alexandru Cordoș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare o adresez domnului Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Stimate domnule ministru,

Având în vedere aprobarea investiției având ca obiect „Modernizare drumuri prin asfaltare în comuna MogoșeștiSiret, județul Iași”, în cadrul Programului național de reabilitare și modernizare – 10.000 de km de drumuri de interes județean și de interes local, vă rog să-mi comunicați stadiul de derulare a acestui obiectiv de investiții și data preconizată pentru finalizarea acestuia.

A doua întrebare o adresez domnului președinte Adrian Gearâp, Administrația Fondului pentru Mediu. Stimate domnule președinte,

Multe parcuri din mediul rural au fost modernizate ca urmare a finanțărilor prin Fondul de mediu. Sunt însă și investiții începute, dar nefinalizate încă.

În acest sens, vă rog să-mi comunicați dacă, la momentul actual, se mai fac finanțări pentru parcuri, ce proiecte sunt în curs de derulare la nivelul județului Iași și care este stadiul acestora.

La ambele întrebări solicit răspuns oral și în scris.

Cu deosebită stimă, senator PSD de Iași, Sorin Constantin Lazăr.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Alexandru Cordoș. Se pregătește domnul senator Liviu Marian Pop.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Întrebarea este adresată domnului Radu Stroe, ministrul afacerilor interne.

Obiectul întrebării: „Combaterea infracționalității în localitățile mici”.

Domnule ministru,

Din punct de vedere al infracționalității, situația se prezintă foarte grav pentru comuna Florești, cea mai mare comună din județul Cluj și din România.

Sute de dosare penale, mai bine de jumătate dintre ele cu autor necunoscut, au fost înregistrate în primele luni ale acestui an. La o populație de peste 20.000 de locuitori, pe un schimb, lucrează doar 5-6 polițiști. Media e de trei ori mai mică față de cea europeană.

Având în vedere că în administrația publică posturile sunt blocate, o variantă pentru asigurarea pazei bunurilor publice și private de pe raza comunei Florești ar fi un contract cu o firmă privată. În buget însă nu sunt alocate fonduri pentru o asemenea activitate, motiv pentru care, probabil până la o eventuală rectificare bugetară, nu poate fi vorba de punerea în aplicare a acestei variante.

Domnule ministru,

Deoarece situația prezentată nu este o problemă singulară în România, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza ce măsuri veți adopta pentru a sprijini activitatea polițiștilor din aceste localități.

Solicit răspuns în scris.

Și, a doua întrebare, foarte scurtă, adresată domnului Eugen Teodorovici, ministrul fondurilor europene, și domnului Daniel Chițoiu, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării: „Eficientizarea implementării proiectelor cu finanțare europeană”.

Domnilor miniștri,

Inițiatorii proiectelor cu finanțare europeană se confruntă cu implementarea greoaie a acestora. Una din cauzele apariției de întârzieri în demararea efectivă a proiectelor o constituie existența pe lanțul achizițiilor publice a prea multor instituții, care dau soluții contradictorii și măresc enorm termenele.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza ce direcții de acțiune sunt adoptate la nivelul celor două ministere pentru a simplifica procedura de atribuire și a scurta termenele de decontare. Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Liviu Marian Pop.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima mea întrebare se adresează domnului ministru Remus Pricopie, Ministerul Educației Naționale.

Obiectul întrebării: „Care este situația aplicării Ordinului MECTS nr. 5.553/2011 și a Ordinului MECTS nr. 4.111/2012?”

## Domnule ministru,

Mai multe cadre didactice din țară reclamă faptul că aplicarea Ordinului MECTS nr. 4.111 din 22 mai 2012 pentru modificarea Metodologiei privind echivalarea pe baza ECTS/SECT a învățământului universitar de scurtă durată, realizat prin colegiul de 3 ani sau institutul pedagogic cu durată de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licență, pentru cadre didactice din învățământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5.553/2011, este blocată și că eliberarea atestatelor de echivalare este, de asemenea, îngreunată atât la nivelul Universității „1 Decembrie” din Alba Iulia, cât și la nivelul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Pentru a avea o mai bună imagine asupra acestui subiect, vă anexăm, domnule ministru, un memoriu transmis de mai multe cadre didactice din zona Cluj – Alba.

Având în vedere cele expuse anterior, vă întreb, domnule ministru, care este situația aplicării prevederilor Ordinului MECTS nr. 5.553/2011 și ale Ordinului MECTS nr. 4.111/2012 la nivelul celor două instituții de învățământ superior?

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare se adresează tot domnului ministru Remus Pricopie, Ministerul Educației Naționale.

Obiectul întrebării: „Când se vor debloca posturile auxiliare și nedidactice din învățământ?”

Domnule ministru,

În ultimul timp, am primit mai multe semnale din teritoriu cu privire la faptul că mulți angajați din școli și grădinițe prestează diverse activități, cum sunt cele de secretariat, fără a fi plătiți în raport cu această activitate din cauză că aceste posturi sunt blocate de ani buni.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă întreb, domnule ministru, care este situația statistică a acestor activități prestate fără a fi remunerate și când opinați dumneavoastră că se vor debloca aceste posturi auxiliare și nedidactice din învățământ.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Pentru că nu mai sunt colegi care vor să susțină întrebările la microfon, vreau să vă reamintesc, pentru stenogramă, că au depus întrebări în scris, la secretariatul ședinței:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Bădălău Niculae, Toma Ion, Donțu Ovidiu Liviu, Oprea Ștefan Radu, Bota Marius Sorin Ovidiu, Butunoi Ionel Daniel;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Ichim Paul, Bodea Cristian Petru, Boeriu Valeriu Victor, Tomoiagă Ștefan Liviu;

– din partea Grupului parlamentar al PDL: Chiru Christian Gigi, Ungureanu Mihai Răzvan, Ghilea Găvrilă, Marian Dan Mihai, Rogojan Mihai Ciprian, Tișe Alin Păunel;

– din partea Grupului parlamentar al PP-DD: Ioniță Dan Aurel, Marin Nicolae, Agrigoroaei Ionel, Popa Constantin, Butnaru Florinel, Vochițoiu Haralambie;

– din partea Grupului parlamentar al PC: Niță Mihai;

– din partea senatorilor independenți: Marian Valer. Cu aceasta am terminat cu întrebările, trecem la interpelări și îl invit la microfon pe domnul senator Coca Laurențiu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Remus Pricopie, Ministerul Educației Naționale.

Obiectul interpelării: „Calvarul învățătorilor care solicită acordarea atestatului de echivalare”.

## Domnule ministru,

Prevederile Legii educației nr. 1/2011 s-au abătut ca un uragan asupra învățătorilor titularizați de zeci de ani pe posturile ocupate, cu definitivate și grade didactice obținute și recunoscute și care își vedeau de munca profesională la catedră, cu elevii, pentru care s-au pregătit, căreia i s-au dedicat.

Mai întâi li s-a spus că nu mai pot preda dacă nu urmează studii universitare pentru a deveni profesori, apoi li s-a cerut să-și echivaleze studiile prin obținerea unui atestat de echivalare, iar după ce și-au întocmit dosarele și le-au trimis la inspectoratele școlare, unele universități le-au respins acordarea atestatului pe varii motive. Este și cazul învățătorilor și educatorilor din județul Vâlcea, cărora, din 40 de dosare, le-au fost respinse 36 de către Universitatea „1 Decembrie” din Alba Iulia.

Domnule ministru, este vorba de învățători și educatori cu vechime în învățământ, cu rezultate deosebite în pregătirea copiilor, care au urmat cursuri de pregătire psihopedagogică și de metodică a muncii didactice și care, acum, sunt trimiși pentru echivalări într-un du-te-vino pe la universități și inspectorate.

Menționez că nu este vorba de cazuri izolate, ci de acest impediment se lovește marea majoritate a învățătorilor și educatorilor. În zilele din urmă, am fost asaltat, în colegiul meu electoral, cu această problemă. Din acest motiv, vă rog, domnule ministru, să analizați aceste situații și să dispuneți procedurile cele mai adecvate, în așa fel încât învățătorii să se poată concentra pe procesul instructiv-educativ, și nu pe mersul la înaltele porți birocratice pentru a cerși credite, foi matricole, atestate de echivalare, adică toate documentele pe care le-au prezentat atunci când au fost angajați și titularizați pentru munca pe care o realizează de ani de zile. Nu înțeleg de ce unui cadru didactic, odată ce a obținut definitivatul în învățământ, îi mai trebuie un alt atestat.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, îl invit la microfon pe domnul senator Mărinică Dincă. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Bujor Marcel.

Mulțumesc.

Interpelarea mea este adresată domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru, și se referă la: „Situația energetică a României”.

Domnule prim-ministru,

În conformitate cu Planul național de acțiune pentru energie regenerabilă privind promovarea energiei din surse regenerabile, estimând și producția realizată în perioada 2010–2020 din aceste surse și numărul de certificate verzi alocate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 220/2008, suma ce va fi suportată de către consumatorii din România (populație, industrie, instituții) este de circa 10 miliarde de euro.

Din nefericire, presiunea financiară cauzată de energiile regenerabile pe consumatorii finali va conduce, în lanț, la: – închiderea producătorilor industriali, cu efecte grave macroeconomice și sociale;

– scăderea consumului de energie și închiderea producătorilor de energie pe cărbune;

- creșterea cheltuielilor pentru populație și înrăutățirea nivelului de trai.

Deja, datorită aportului surselor regenerabile de energie în sistemul național, sunt situații în care, într-un interval de 24 de ore, Dispeceratul Energetic Național a dispus, la Complexul „Oltenia”, oprirea și repornirea unei capacități cumulate de aproximativ 800 de megawați, ceea ce reprezintă costuri de circa 200.000 de euro pe zi, nemaivorbind de situațiile în care anumite grupuri energetice sunt oprite pentru o mai lungă perioadă de timp.

Din cauza faptului că astfel de măsuri afectează grav o categorie largă de cetățeni din județul Dolj, pe care îl reprezint în Parlament, fie prin pierderea locurilor de muncă, fie prin creșterea prețului pentru produsul sau serviciul consumat, vă rog să ne prezentați strategia Guvernului USL în ceea ce privește sistemul energetic.

În acest sens, vă rog să ne comunicați răspunsul la următoarele trei aspecte:

1. Ce măsuri aveți în vedere astfel încât subvenționarea producătorilor de energie regenerabilă, cu o producție volatilă, să nu dezechilibreze și să falimenteze producătorii de energie din resurse convenționale (cărbune, petrol)?

2. De ce România nu exportă surplusul de energie rezultat din aportul producătorilor de energie regenerabilă sau de ce măsuri este nevoie pentru a fi facilitat un asemenea export?

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Marcel Bujor. Se pregătește domnul senator Valer Marian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, Ministerul Sănătății.

Obiectul interpelării: „Creșterea eficienței Programului național de screening pentru depistarea cancerului de col uterin”.

Ministerul Sănătății a lansat, în septembrie 2012, Programul național de screening pentru depistarea cancerului de col uterin. În cadrul acestui program, femeile cu vârste între 25 și 64 de ani beneficiază de un test „BabeșPapanicolau” gratuit.

Pentru a beneficia de testarea gratuită, femeile trebuie să se adreseze medicilor de familie, care le îndrumă către spitale sau centre de recoltare acreditate să facă parte din program, rezultatele testelor urmând să fie primite în cel mult 30 de zile. Însă acest termen de comunicare a rezultatelor nu se respectă întotdeauna, punând sub semn de întrebare eficiența acestui program de screening.

În județul Bacău, aproximativ 1.000 de femei așteaptă de luni de zile să primească rezultatul testului „BabeșPapanicolau”, deși normele privind organizarea și desfășurarea programului prevăd ca femeile să afle rezultatele în termen de 30 de zile, în scopul depistării bolii în stadii cât mai precoce, vindecabile și al direcționării pacientelor cu leziuni incipiente către un medic specialist în vederea asigurării tratamentului adecvat.

În România, 6 femei mor zilnic din cauza cancerului de col uterin și, în fiecare an, sunt descoperite 3.000 de noi cazuri, cu mult peste media europeană. Din această cauză este necesar ca un program de screening, odată început, să dețină fondurile necesare pentru a fi derulat neîntrerupt și să respecte termenele de comunicare a rezultatelor.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza:

– Ce măsuri veți lua în vederea îmbunătățirii și eficientizării Programului național de screening pentru depistarea cancerului de col uterin?

– Care este strategia ministerului privind elaborarea, finanțarea și implementarea unor programe de screening pentru depistarea cancerului de sân și colon, în vederea îmbunătățirii stării de sănătate a populației din România? Solicit răspuns în scris.

Domnul senator Valer Marian, senator independent. Se pregătește domnul senator Gheorghe Saghian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Radu Stroe, ministrul afacerilor interne, și are ca obiect: „Sancționarea disciplinară și penală a fostului șef al SIPI Satu Mare, comisarul Bogdan Lupu”.

Prin răspunsul transmis recent la interpelarea mea având ca obiect „Sancționarea disciplinară și penală a șefului Inspectoratului Județean de Jandarmi Satu Mare”, mi-ați comunicat că, în urma unui control efectuat de o comisie

constituită din lucrători ai Direcției control și verificări interne din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, se confirmă aspectele semnalate, motiv pentru care s-a dispus sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari, pentru efectuarea de cercetări sub aspectul infracțiunilor de furt și furt calificat, respectiv al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, precum și trimiterea în fața Consiliului de judecată, constituit la nivelul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, a inspectorului-șef al Inspectoratului Județean de Jandarmi Satu Mare, colonelul Gheorghe Avram, și a altor trei subordonați.

Prin același răspuns îmi comunicați însă, în ce privește aspectul referitor la protecția de care ar fi beneficiat șeful Inspectoratului Județean de Jandarmi din partea fostului șef al Serviciului Județean de Informații și Protecție Internă (SIPI) Satu Mare, comisarul Bogdan Lupu, că „verificările efectuate, până la acest moment, la nivelul structurii de specialitate a instituției noastre nu au evidențiat elemente de natură să determine descoperirea unor indicii care să vină în sprijinul acestei informații”.

Domnule ministru, vă învederez că protejarea inspectorului-șef Gheorghe Avram de către fostul șef al SIPI Satu Mare, comisarul Bogdan Lupu, mi-a fost semnalată, pe de o parte, de cadrele din Inspectoratul Județean de Jandarmi, care mi-au adresat memoriul pe care l-am anexat interpelării și care i-au sesizat, anterior, și comisarului Lupu aspectele conținute, iar, pe de altă parte, mi-a fost confirmată de lucrători din cadrul SIPI Satu Mare, care mi-au spus că șeful lor a blocat toate sesizările la adresa colonelului Avram și a soției sale, netransmițându-le superiorilor ierarhici. Tot acești lucrători mi-au dezvăluit motivele acestei favorizări, respectiv faptul că numitul Bogdan Lupu se afla în relații apropiate cu colonelul Avram, întrucât i-a fost subaltern la unitatea de jandarmi, înainte de a se încadra în poliție, și faptul că s-a aflat în relații și mai apropiate cu soția șefului Inspectoratului Județean de Jandarmi, plutonierul Carmen Avram, campioană națională și balcanică la tir și comandant _de facto_ al unității.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Saghian Gheorghe. Se pregătește domnul senator Pop Gheorghe.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Ion Moraru, secretar general al Guvernului.

Obiectul interpelării: „Contracte de parteneriat publicprivat”.

Stimate domnule ministru,

Potrivit Legii nr. 178/2010, proiectele de parteneriat public-privat au ca obiectiv proiectarea, finanțarea, construcția, reabilitarea, modernizarea, operarea, întreținerea, dezvoltarea și transferul unui bun sau serviciu public, după caz.

Soluția parteneriatului public-privat este una îmbrățișată de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene pentru dezvoltarea infrastructurii, construcția de școli, spitale, dar și pentru prestarea serviciilor sociale. Astfel, parteneriatul public-privat vine în susținerea realizării unor proiecte ale autorităților publice pentru care nu există posibilitatea finanțării și care acoperă necesitățile sociale ale comunității.

În acest sens, vă rog să-mi comunicați o situație cu privire la proiectele de parteneriat public-privat care se află la stadiul de intenție, proiecte ce au fost demarate, proiecte ce au fost lansate și proiecte contractate.

Solicit răspuns oral și în scris.

Cu deosebită stimă, senator Gheorghe Saghian. Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Pop Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Alexandru Pereș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Eugen Teodorovici, ministrul fondurilor europene.

Are ca obiect: „Corecții financiare aplicate proiectelor derulate de administrațiile publice”.

Domnule ministru,

Administrația județului Sălaj, precum și administrațiile locale au derulat o serie de proiecte pe fonduri europene extrem de utile dezvoltării economice, turistice și sociale a județului, dar pe anumite proiecte s-au aplicat corecții financiare care au impact major asupra bugetelor autorităților administrațiilor publice locale. În acest moment, reprezentanții administrațiilor publice au optat pentru varianta acțiunilor în instanță, astfel încât aceste corecții financiare să nu se aplice.

În acest context, vă întreb, domnule ministru:

Care sunt cauzele aplicării corecțiilor financiare și de ce nu s-au semnalat eventualele nereguli în derularea proiectelor de la bun început de către auditori?

La ce sumă se ridică corecțiile financiare aplicate proiectelor derulate în Sălaj?

Ce măsuri ați luat sau veți lua pentru ca astfel de incidente să nu mai intervină și în cazul altor proiecte?

În cazul în care administrațiile locale și județene vor avea câștig de cauză în instanță, care va fi impactul asupra bugetului de stat?

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator de Sălaj, Gheorghe Pop.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alexandru Pereș. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Marcel Bujor.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta, iar obiectul interpelării este: „SC Metalurgica SA Aiud – o nouă bombă tip Mechel?”.

Domnule prim-ministru,

SC Metalurgica SA Aiud a fost o unitate economică specializată în producția de utilaje pentru metalurgie și construcții metalice din România. Aceasta a funcționat în municipiul Aiud de peste 100 de ani, trecând prin transformări succesive și ajungând să fie unicul producător din România pentru o serie de produse, precum tuburi radiante pentru cuptoarele de tratamente termice cu atmosferă controlată, role de fontă și altele.

Din nefericire, ca în toate zonele productive din țara noastră de după anul 1989, și acest obiectiv economic a ajuns la faliment.

Declinul acestei societăți a început în urmă cu 7 ani, când SC Metalurgica SA a fost privatizată, devenind Metalurgica Transilvania, firmă care a preluat întregul patrimoniu și angajații. Managementul deficitar a dus la intrarea în insolvență a societății și, în final, în lichidare din cauza datoriilor istorice care existau și există și acum.

În anul 2006, unul din sloganurile cu care se mândrea primarul municipiului Aiud era „Cea mai de succes privatizare la Aiud” sau „Nu am stins focul de aproape un secol”, afirmându-se, în repetate rânduri, că, în urma acestei privatizări, cetățenii orașului și angajații Metalurgica vor asista la redresarea și continuarea activității cu succes.

Desigur că sfârșitul poveștii este unul dureros. De curând, edilul orașului a semnat autorizația de demolare a halelor care se aflau în incinta societății, acestea urmând să se vândă pe bucăți la fier vechi, iar în locul unei prestigioase uzine să rămână un minunat teren viran!

Problema socială a celor 149 de disponibilizați, ultimii, care nu și-au primit salariile de mai bine de 4 luni, a rămas nerezolvată, devenind tot mai apăsătoare, având în vedere și promisiunile reprezentanților Guvernului în teritoriu, dar și ale administrației locale din municipiul Aiud!

## Domnule prim-ministru,

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Marian Vasiliev. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Alexandru Cordoș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, iar obiectul interpelării poartă titlul: „Medicii rezidenți în străinătate, specialiștii nimănui”.

Politica dezastruoasă din domeniul sănătății, dusă în ultimii 23 de ani de absolut toate guvernele din România, a condus la un exod în masă al medicilor români. Mii de medici, unii direct de pe băncile facultăților, alții cu experiență, au decis să părăsească România în căutarea unor condiții mai bune de practicare a meseriei, cât și a unor salarii decente. După ani de trudă în spitalele din Occident, unii dintre acești medici decid să se întoarcă în țară, numai că aici... surpriză! În loc să se bucure de experiența acumulată de aceștia, statul român, prin Ministerul Sănătății, constituie comisii birocratice, care să accepte sau nu rezidențiatul desfășurat de acești medici în țările din vest. În foarte multe cazuri, practica desfășurată de acești medici nu este recunoscută.

Vorbim de promovarea tinerilor, de dorința readucerii specialiștilor plecați în străinătate, dar blocăm totul într-un sistem birocratic în care decizia aparține, de multe ori, unui grup, grup care are alte interese decât ridicarea calității actului medical.

Având în vedere cele prezentate, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați măsurile pe care Ministerul Sănătății le are în vedere pentru reglementarea situației. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Daniel Constantin Barbu, ministrul culturii.

Obiectul interpelării: „Protejarea monumentelor istorice naționale”.

## Domnule ministru,

La nivel național, multe monumente istorice se află într-un stadiu avansat de degradare, sunt neîntreținute sau distruse din cauza inacțiunii proprietarului sau administratorului.

Legea nr. 422/2001, republicată, nu prevede expres sancțiuni pentru faptul că proprietarul sau administratorul nu se preocupă de protejarea sau restaurarea monumentelor istorice asupra cărora au drept de proprietate sau le au în administrare, după caz.

Domnule ministru,

Având în vedere cele prezentate, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi preciza ce prevederi legislative veți adopta pentru soluționarea acestei probleme și care este termenul de implementare.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Liviu Marian Pop și se pregătește, tot din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Viorel Chiriac.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea se adresează domnului Daniel Chițoiu, viceprim-ministru, ministrul finanțelor publice.

Obiectul interpelării: „Cum poate să funcționeze Primăria localității Bogdan-Vodă, din județul Maramureș, așezare cu peste 3.500 de locuitori, cu doar doi angajați?”

Domnule viceprim-ministru,

Comuna Bogdan-Vodă, din județul Maramureș, localitate cu peste 3.500 de locuitori, a funcționat o bună bucată de vreme, până în luna mai 2013, cu doar trei angajați. În acest moment, această primărie funcționează cu numai doi angajați: secretarul instituției și bibliotecarul localității.

În aceste condiții, vă întreb, domnule viceprim-ministru: cum vedeți dumneavoastră funcționarea unei astfel de instituții, care trebuie să fie la dispoziția a mai mult de 3.500 de locuitori, cu doar doi salariați?

De asemenea, vă întreb, domnule viceprim-ministru: când opinați dumneavoastră că va fi momentul în care se vor debloca posturile în domeniul bugetar și, în consecință, Primăria Bogdan-Vodă va putea să facă angajări și să funcționeze normal, în interesul cetățenilor?

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Viorel Chiriac, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea de astăzi se adresează Ministerului Sănătății, domnului ministru Eugen Nicolăescu.

Obiectul interpelării: „O inimă, două vieți sau nu?” Domnule ministru Nicolăescu,

Anul 2013 a adus pentru foarte multe persoane greu încercate de viață o a doua șansă: șansa de a visa în continuare, de a-și face din nou planuri de viitor, dar, mai ales, șansa de a renunța la tratamentele chinuitoare suportate pentru prelungirea vieții. În anul 2013, românii au conștientizat importanța transplantului de organe, dar, mai ales, au acceptat ca, din suferința lor, să aducă alinare altor persoane. Dacă în anul 2012 numărul recoltărilor de la donatori în moarte cerebrală a fost de 65, în perioada ianuarie–mai a anului în curs numărul recoltărilor a fost de 51. Totodată, această creștere a numărului de donatori aflați în moarte cerebrală a adus și o serie de premiere în România, astfel: în 24 de ore, la Cluj, s-au efectuat 8 transplanturi de rinichi, în 24 de ore, la București, s-au efectuat 5 transplanturi de ficat și 4 transplanturi de cornee.

Toate aceste transplanturi demonstrează faptul că și în România se poate. Însă cum întotdeauna o veste bună este însoțită și de o veste rea, sistemul este blocat în ceea ce privește transplantul de inimi!

Lista de așteptare pentru transplantul de inimă reprezintă azi doar un sumbru registru al morții. Institutul de la Târgu-Mureș a pierdut specialiști și asistente formați pentru transplantul de inimă și, oricum, nu beneficiază de un buget adecvat pentru realizarea acestor intervenții. De asemenea, nici Spitalul Floreasca nu poate efectua aceste intervenții în condiții normale, deoarece nu are suficient personal specializat.

Așadar, există oameni care așteaptă minunea unei noi vieți printr-un transplant de inimă, există acceptul familiei donatorului pentru ca inima acestuia să redea viața altui om și speranța unei întregi familii, însă sistemul nu îi sprijină. În timp ce oameni aflați pe lista de așteptare pentru o inimă nouă se sting, inimile care ar putea oferi o nouă viață sunt irosite din cauza sistemului. Astfel, cardiacii, pentru care viața înseamnă o nouă inimă, au șanse minime dacă inima sistemului nu este repornită.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Pentru că nu mai sunt colegi care vor să susțină la microfon interpelările, vă informez că au mai depus la secretariatul Senatului interpelări în scris următorii colegi senatori:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Toma Ion, Donțu Ovidiu Liviu, Mitu Augustin Constantin, Arcaș Viorel, Butunoi Ionel Daniel;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Nicoară Marius Petre, Bodea Cristian Petru, Boeriu Valeriu Victor;

– din partea Grupului parlamentar al PDL: Chiru Christian Gigi, Pașcan Emil Marius, Ghilea Găvrilă, Bălu Marius, Igaș Constantin Traian și Tișe Alin Păunel;

– din partea Grupului parlamentar al PP-DD: Popa Constantin, Agrigoroaei Ionel;

– din partea Grupului parlamentar al UDMR: Biró Rozalia Ibolya.

Acestea fiind spuse, declar închisă ședința Senatului din 10 iunie 2013.

- Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647381]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 79/19.VI.2013 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei