Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·16 septembrie 2019
procedural · adoptat tacit
Vasile Cristian Lungu
Discurs
## Mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea mea se va adresa doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății, iar obiectul interpelării este: „Raportarea ineficientă RAPI și informarea pacienților români”.
## Stimată doamnă ministru,
În răspunsul dumneavoastră la interpelarea pe care v-am trimis-o în noiembrie 2018, Ministerul Sănătății refuză să își asume responsabilitatea pentru raportarea ineficientă a reacțiilor indezirabile postvaccinale și apreciază că responsabilitatea este în totalitate a părinților pentru înregistrarea efectelor secundare în baza RAPI. Astfel, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile a încetat să mai publice documente referitoare la înregistrarea RAPI la data de 3 aprilie 2017. Acest fapt ne arată, dacă este să avem încredere în eficiența instituțiilor din subordinea Ministerului Sănătății, că niciun copil în România în ultimii trei ani de zile nu a suferit nicio reacție indezirabilă postvaccinală.
Tot pe site-ul pe care îl indicați dumneavoastră în răspunsul la interpelarea mea, în ierarhia de înregistrare RAPI, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor
Transmisibile trebuie să raporteze mai departe Ministerului Sănătății aceste date. Însă stoparea raportării exact acum doi ani de zile, când au început eforturile companiilor producătoare de vaccinuri și ale unor funcționari din ministerul dumneavoastră pentru aprobarea Proiectului legii vaccinării obligatorii, nu creează o optică foarte bună asupra ministerului pe care îl conduceți.
În metodele de supraveghere a reacțiilor adverse postvaccinale indezirabile (sau RAPI) raportarea se poate face pe două căi: prin raportare telefonică imediată și prin fișa unică de raportare caz de boală, transmisibilă în cinci zile de la depistarea cazului suspect sau confirmat. Astfel, prin raportarea telefonică imediată ar trebui să existe o înregistrare eficientă a reacțiilor postvaccinale, dar nu există niciun caz declarat în ultimii doi ani de zile de acest tip. Tot în aceste metode de raportare există trei tipuri de reacții adverse ce trebuie raportate imediat, în funcție de gravitatea acestora: reacții comune și minore, reacții rare și reacții severe și grave. Însă în 2017, spre exemplu, pentru vaccinul BCG nu a existat decât un singur caz în toată țara de reacții postvaccinale indezirabile. Mai mult de atât, prin Ordinul nr. 1.147/2011 al Ministerului Sănătății, art. 8, însuși ministerul dumneavoastră cere ca:
„(1) Reacțiile adverse postvaccinale indezirabile să fie notate în Carnetul de vaccinări, conform clasificării în vigoare în România.
(2) Raportarea RAPI către direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București să se realizeze conform legislației în vigoare și să fie obligatorie pentru toți medicii de familie sau, după caz, pentru medicii vaccinatori” (mă refer aici la pediatri, la medicii infecționiști și așa mai departe).