Stenogramă plen

Vă mulțumesc.

Sper să nu avem aceeași problemă cu tăiatul microfonului. Să nu importăm alte practici. Vă rog. Mulțumesc.

Deci 4 – vot final. Această lege a fost o dată respinsă de către plenul Senatului. Ea nu mai trebuie să se regăsească încă o dată la vot, pentru că vom vota până ce ne va ieși.

Deci, practic, inițiatorii, dacă doresc, trebuie să reia procedura parlamentară și să o introducă din nou în circuit. Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

E o stenogramă aici care se încheie cu solicitarea de a face o verificare a cvorumului de ședință și care a condus la lipsa de vot.

Vă rog, microfonul principal... sau mi-l dați mie.

Domnule Goțiu, vă rog.

Cvorumul de ședință s-a verificat după ce legea a fost votată, deci nu se poate spune că nu exista cvorum în momentul votării acelei legi.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă supun la vot propunerea făcută pentru scoaterea...

Doamna Gorghiu, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt două chestiuni pe care voiam să le ridic.

Înțeleg că acest punct a fost lămurit, pentru că proiectul controversat, care deja picase la vot în Senat, a fost pus pe ordinea de zi la legi, la vot final, de câteva ori. Și de fiecare dată s-a reluat, lucru pe care colegul meu l-a spus. Însă, pe procedură și înainte de a intra pe ordinea de zi și de a fi votată ordinea de zi, vreau să vă atrag atenția dumneavoastră și tuturor colegilor că suntem în situația unor statistici absolut rușinoase. De ce vă spun acest lucru?

Pentru că astăzi, de exemplu, uitându-mă pe ordinea de zi, am văzut că avem nici mai mult, nici mai puțin de 16 inițiative legislative care vor trece prin adoptare tacită. Și m-am uitat puțin în spate, aceasta fiind o sesiune abia începută. Numai în 3 iunie aveam cinci proiecte legislative importante trecute prin adoptare tacită; în 24 iunie adoptarea tacită pentru inițiative a sărit la 25 de proiecte de legi. Deci suntem o Cameră prim-sesizată, Senatul României, care se pare că habar n-are de art. 75 alin. (2), care ne dă termenul acela de 45 de zile de legiferare. Și aș vrea să începem această sesiune legislativă cu dreptul și să încercăm să funcționăm în calendarul pe care Constituția ni-l dă. Adică aveți pârghia dată de regulament pentru președintele Senatului, avem un Birou permanent, avem lideri de grup care ar trebui să funcționeze altfel și să verifice președinții de comisii, să trimită rapoartele în timp. Mie mi se pare complet în neregulă că două proiecte-cheie, astăzi, anume cel cu persoanele condamnate care nu pot ocupa funcții publice în statul român, vorbesc de parlamentari, de primari și așa mai departe, și cel cu vot electronic, trec fără să existe niciun fel de dezbatere în plenul Senatului. Și aș fi preferat să fim capabili să avem o dezbatere deschisă în Senatul României.

Deci, pe viitor, rugămintea este să încercăm să ne concentrăm, astfel încât să mai și dezbatem în Senat, să nu facem doar act de prezență.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Aveți perfectă dreptate. Și este și unul din obiectivele pe care mi le-am fixat. Aveți perfectă dreptate.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Vă rog, domnule Corlățean. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

În continuarea punctului de procedură menționat mai devreme, o precizare.

Acum câteva luni, Curtea Constituțională a adoptat o faimoasă decizie, care ne-a făcut o surpriză nouă, legiuitorului. Și mă refer la Senat. Ne-a stabilit cum ne calculăm termenele. Nu noi, prin regulamentul nostru, din păcate, ci Curtea ne-a spus cum trec și weekendurile, cum se calculează toate și, dacă stăm în campanie electorală, se calculează... Și asta ne-a pus și ne pune într-o situație pe noi, ca Senat, în mod obiectiv, dificilă. Și asta nu ține de culpa Senatului, ci ține de o modalitate inovativă a altei instituții a statului de a ne stabili nouă regulile.

Voiam să fac această precizare, dar sunt de acord că va trebui cu celeritate... Și vedem și la procedură, poate respectăm acea unică intervenție, în numele grupului, și încercăm să accelerăm procedura legislativă, pentru că e nevoie.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu, vă propun, atunci, să supunem la vot propunerea de a elimina punctul 4, L147, care a fost ridicată aici.

Cine este pentru modificarea ordinii de zi prin scoaterea L147?

51 cu dumneavoastră... 52..., domnul Dumitrescu, da, abțineri... 54.

Da, domnul ministru, da, cu tot respectul. Da.

În consecință, „nu votez”... un singur coleg nu a votat. Dacă îmi permiteți, listă pentru liderii de grup.

Vă propun acum adoptarea ordinii de zi, care a fost distribuită.

Vă rog să votați.

Din 102, au votat pentru 66...

71, contra – 39, o abținere, „nu votez”...

Din 62 pentru..., cu 4 din 62... sunt 66, 66 de voturi pentru.

Cu 66 de voturi, a fost adoptată ordinea de zi.

La punctul 1, secțiunea I, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 16–21 septembrie 2019.

Pentru această săptămână Biroul permanent vă propune următorul proiect de program, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor.

Luni, astăzi, între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului; ora 17.00, vot final; între orele 18.00 și 18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Pentru marți, 17 septembrie 2019, între orele 9.00 și 10, lucrări în comisiile permanente.

Miercuri, 18 septembrie 2019, între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30–13.30, lucrări în plenul Senatului, dezbaterea inițiativelor legislative și lucrări în comisiile permanente.

Joi, 19 septembrie 2019: între orele 9.00 și 16.00, lucrări în comisiile permanente; vineri, 20, și sâmbătă, 21 septembrie, activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program de lucru pentru săptămâna în curs?

Dacă nu sunt intervenții,

/2019). 12. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 101 din 19 mai 2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (L271/2019).

13. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (2) din Legea nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (L273/2019).

14. Propunerea legislativă pentru modificarea anexei nr. 1 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar (L274/2019).

15. Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 46 alin. (3) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic (L276/2019).

16. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susținerea desfășurării Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2021” (L287/2019).

Aceste inițiative...

Care?

Am sărit punctul 6?

Punctul 6, pe care l-am sărit. Scuze!

6. Propunerea legislativă privind organizarea și desfășurarea votului electronic la distanță (L244/2019).

Inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza III din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 146 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare în calitate de Cameră decizională.

Trecem la punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi. Avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unor inițiative legislative.

O să încep cu prima, Propunerea legislativă privind modificarea articolului 24 alin. (1), secțiunea 2, din Legea nr. 215/2001 – Legea administrației publice locale (b172/2019).

Vă supun la vot această inițiativă.

A doua inițiativă este Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare (b209/2019).

Vă supun la vot.

La punctul 4 trecem, secțiunea I a ordinii de zi, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

Se vor supune, evident, aprobării plenului Senatului dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, care sunt a n a l i z a t e î n ș e d i n ț e l e B i r o u l u i p e r m a n e n t d i n 10 și 16 septembrie 2019, a următoarelor inițiative legislative.

Prima, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, precum și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind

obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale (L484/2019).

Dacă inițiatorul susține această...

Domnule Teodorovici, dacă vreți să susțineți procedura de urgență.

Microfonul 4.

Susțin, domnule președinte. Mulțumesc foarte mult. Procedura de urgență. E suficient? Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc foarte mult.

Dacă nu mai sunt alte observații, supun la vot propunerea de procedură de urgență pentru dezbaterea acestei propuneri legislative.

73 de voturi pentru.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare (L485/2019).

Domnule Teodorovici, susțineți?

Domnule președinte, susțin procedura de urgență. Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă supun la vot propunerea de procedură de urgență.

Nu. Nu, nu, nu. 67 cu 4... Sunt 71. 71 pentru, contra – 28, abținere – 3, „nu votez” – 1.

Propunerea a fost aprobată.

Trecem la propunerea 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L486/2019).

Domnule Teodorovici?

Domnule președinte, susțin procedura de urgență. Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc foarte mult. Vă propun să

Următoarea, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă”, precum și pentru aprobarea unor măsuri de aplicare a acestuia (L487/2019).

Inițiatorul, domnul Teodorovici.

De asemenea, domnule președinte, susțin procedura de urgență.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult. Trecem la procedura de vot.

Domnule președinte, susțin procedura de urgență. Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc. Vă rugăm să treceți la vot.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am următoarea rugăminte: având în vedere că, în urma verificării votului, am constatat că votul doamnei senator Carmen Dima nu se înregistrează, vă rog să luați act. Până se remediază acest lucru, doamna senator va vota prin ridicarea mâinii.

## 4.

Domnule președinte, susțin procedura de urgență. Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc și eu. Vă propun să

Tot domnul Teodorovici. Microfonul 4.

Mai era una puțin mai devreme, dar și la aceasta susțin procedura de urgență, domnule președinte. E punctul 9 acesta, dacă nu mă înșel.

## OK, rectific.

Atunci, la punctul 8, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului (L491/2019).

Domnule Teodorovici, microfonul 4, susțineți?

Susțin procedura de urgență. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

A șasea, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L489/2019).

Inițiatorul?

Domnule președinte, susțin procedura de urgență. Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc. Propun să

Susțin, domnule președinte, procedura de urgență. Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult. Supun la vot propunerea domnului Teodorovici.

93 plus 5 prezenți, 98 prezenți. Pentru – 58, contra – 31, abținere – 8, „nu votez” – 1.

Trecem la punctul 10, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii societăților nr. 31/1990 și a Legii contabilității nr. 82/1991 pentru instituirea unor măsuri privind societățile decapitalizate (L493/2019).

Inițiatorul, microfonul 4, vă rog.

Susțin și această propunere legislativă în procedură de urgență.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă propun să

## **Doamna Elena Solomonesc** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

Bună ziua, domnule președinte!

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Guvernul susține procedura de urgență pentru Proiectul de lege privind pensiile ocupaționale, proiect de act normativ care transpune Directiva Parlamentului European și a Consiliului Europei nr. 2.341/14 decembrie 2016 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale.

Vă mulțumim.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Vă propun să

Trecem la punctul 12. E Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu numărul 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare (b345/2019).

Este un grup mai mare de senatori de la PMP, începând cu doamna Covaciu Severica Rodica. Dacă...

Da, sunt aici.

Dacă o susțineți. Microfonul 2.

Susțin procedura de urgență, pentru a se corecta o anomalie în Legea pensiilor, care vine să creeze o discriminare pentru cei care au lucrat în domeniul minier. Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu. Vă propun să

Vă rog, pe procedură.

Microfonul principal, domnule Preda Radu.

## **Domnul Radu Cosmin Preda:**

De la precedenta ședință de plen rămăsesem datori cu algoritmul pentru Biroul permanent al Senatului și, înainte de a intra propriu-zis în ordinea de zi, aș vrea să vă spun că la Comitetul liderilor am avut negocierea prevăzută în regulament și astăzi, când stăm de vorbă, algoritmul Biroului permanent al Senatului, cu 13 funcții, inclusiv funcția de președinte, arată în felul următor:

– Grupul parlamentar al PSD are 68 de senatori afiliați, are un procent de 7,5% din... 7,5 din funcțiile din Biroul permanent și astăzi asumă opt funcții la nivelul Biroului permanent, inclusiv funcția de președinte al Senatului, prin prestarea senatorului independent Teodor Meleșcanu;

– Grupul PNL are 25 de senatori afiliați, 2,76 pondere la Biroul permanent, ocupă trei funcții în Biroul permanent;

– Grupul USR are 13 senatori afiliați, 1,43 pondere în Biroul permanent, ocupă o funcție la nivelul Biroului permanent;

– Grupul UDMR are nouă senatori afiliați, 0,99 pondere la nivelul Biroului permanent, ocupă o funcție în Biroul permanent.

Întrucât după alegerea președintelui Senatului se renegociază, dacă este cazul, de îndată, repartizarea funcțiilor din Biroul permanent, se constată că nu este nevoie de o reîmpărțire a funcțiilor din Biroul permanent, deci rămânem cu Biroul permanent așa cum funcționează el la ora asta.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Dacă doriți să interveniți, vă rog, la microfon. Da. Vă rog.

Domnule Popescu-Tăriceanu, vă rog. Microfonul central.

## Domnule președinte, Stimați colegi senatori,

Așa cum rezultă din stenograma ședinței din 11 septembrie, am cerut în plenul acestei Camere să se ia act oficial de desființarea Grupului parlamentar al ALDE. Și, totodată, am anunțat că se va declanșa procedura necesară prevăzută la art. 16 alin. (6) din Regulamentul Senatului pentru constituirea Grupului parlamentar mixt denumit „Democrația”, în componența căruia intră cei șase senatori ai fostului Grup ALDE, la care se adaugă alți șapte senatori neafiliați care au renunțat la această calitate.

În condițiile în care Grupul parlamentar al ALDE din Senat s-a desființat datorită numărului insuficient de senatori pentru funcționarea sa, cei șase senatori rămași au căpătat un statut de senator neafiliat și s-au aflat în situația reglementată de art. 16 alin. (5). Potrivit acestui text, senatorii care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar pot constitui grupul parlamentar mixt, desigur, cu condiția întrunirii unui număr de cel puțin șapte senatori. Și v-am spus că suntem 13.

Și, în acest sens, pot să vă aduc la cunoștință că am înaintat către președintele Senatului și în atenția Biroului permanent o notă în care detaliem aceste lucruri, cu semnăturile membrilor afiliați la grup. Atenție! În regulament nu se specifică dacă acest grup poate să fie constituit la începutul legislaturii, fie pe parcursul acesteia, deci nu există o restricție de acest gen.

Și, de aceea, vreau să luați act de elementul esențial care este legat de constituirea unui grup parlamentar și care reprezintă manifestarea voinței de afiliere sau de reunire într-un grup a unui anumit număr de parlamentari. Organizarea totuși a senatorilor în grupuri parlamentare reprezintă o cerință practică, așa cum cred că ați observat, și acesta este motivul pentru care Biroul permanent nu trebuie să împiedice, din rațiuni de partid sau din interese politice adverse, voința parlamentarilor neafiliați de a se reuni într-un grup parlamentar mixt.

De aceea, vreau să vă aduc la cunoștință că astăzi, la ședința Biroului permanent al Senatului, s-a trimis solicitarea noastră către Comisia pentru regulament. În Regulamentul Senatului nu se vorbește de niciun fel de condiționalitate de aprobare de către o comisie, de vreun aviz, ci numai de a se aduce la cunoștința plenului constituirea grupului, ceea ce am și făcut. De dreptul de asociere într-un grup parlamentar pot să beneficieze și trebuie să beneficieze toți senatorii, fără excepție, pentru că, altfel, am face o distincție, evident, anormală în Senat: senatori care au dreptul să se afilieze unui grup și senatori care nu au dreptul să se afilieze acestui grup.

Prin urmare, vă rog foarte mult să luați act încă o dată de constituirea grupului și, de asemenea, solicit secretarului general să nu recurgă la metode de forță în ceea ce privește

spațiul în care își desfășoară grupul..., unde trebuie lăsate logistica necesară și personalul aferent funcționării în bune condiții a grupului nou-înființat. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule Popescu-Tăriceanu. Dacă sunt alte intervenții?

Dacă nu, vreau să vă informez că astăzi, la Biroul permanent al Senatului, domnul Bădulescu a ridicat această problemă. A fost supusă la vot decizia privind trimiterea cererii la Comisia pentru regulament, care a fost... a întrunit majoritatea voturilor exprimate.

În acest sens, e foarte greu să luăm notă de cele pe care le-ați anunțat, având în vedere că la Biroul permanent lucrurile au fost tranșate.

Domnule Bădulescu, vă rog. Microfonul principal.

## Bună ziua, stimați colegi!

Tocmai de acest lucru voiam să discut, faptul că astăzi, în cadrul Biroului permanent, s-a făcut un abuz. Nici nu trebuia supusă la vot solicitarea noastră, Biroul permanent nu avea de ce să facă un asemenea demers. Este un demers suplimentar și fără acoperire regulamentară.

În primul rând și-n primul rând, nu a putut nimeni să indice în cadrul Biroului permanent care este textul de procedură și textul regulamentar în baza căruia o să..., o constatare, o notă este trimisă pentru a se da un raport sau a se pune un punct de vedere al unei comisii din cadrul Senatului. Nu... Și ce valoare de adevăr ar avea o opinie a unei comisii în cazul constituirii unui grup? Regulamentul nu prevede. Și acest lucru l-am explicat la... în cadrul Biroului permanent. Cu toate acestea, votul a fost unul politic.

Dacă discutăm de astfel de chestiuni, este clar că atitudinea este șicanatoare din partea majorității constituite la nivelul Biroului permanent. Și, în aceste condiții, putem să supunem fără niciun fel de problemă, acolo unde observăm că se fac abuzuri, să supunem atenției plenului o astfel de situație, iar plenul este suveran.

Deci, în contextul de față, refuzul dumneavoastră de a pune și a pune în dezbaterea Senatului sau a pune în discuția Senatului orice solicitare a unui grup de parlamentari care dorește să se constituie într-un grup parlamentar mixt este un abuz.

Domnule președinte, vă rugăm să puneți în discuție acest subiect.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule Bădulescu. Domnule Țuțuianu, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Stimați colegi,

Vreau să vă spun câteva lucruri, mai întâi ca un senator care de o sesiune nu are birou, nu are mijloacele logistice necesare exercitării mandatului, ceea ce mi se pare inacceptabil, mai ales că acest gest vine din partea celor care au fost colegii mei până mai ieri.

Îmi aduc aminte, pentru cei care sunteți mai vechi prin Senat, că în anul 2009, 2010 Partidul Democrat Liberal proceda în același mod și de fiecare dată, deși eram din ce în ce mai puțini – nu? –, că se producea și atunci un fenomen de migrație, spuneam: „Oameni buni, se pare că nimeni n-a învățat niciodată nimic din istorie.” Se pare că nici dumneavoastră, foștii mei colegi, n-ați învățat nimic din istorie și astăzi vă comportați precum PDL-ul în 2009, 2010. În 2011 s-a rupt echilibrul existent atunci în Senat și tot ceea ce au făcut atunci împotriva celor din PSD s-a făcut apoi împotriva lor.

Ca urmare, eu vă spun că echilibrul se va rupe în Senat, că într-o lună, că în două, că în trei, mai devreme sau mai târziu, lucrurile se vor așeza într-o normalitate, sper eu, și ceea ce se întâmplă astăzi va fi decontat de actuala majoritate parlamentară.

Legat de constituirea grupului, dispozițiile Regulamentului Senatului sunt foarte clare. În documentul depus de acest grup mixt am indicat 6-7 decizii ale Curții Constituționale care nu lasă loc de interpretare. Ultima dintre aceste decizii este dată pe o situație similară întâmplată la Camera Deputaților, unde, în urma deciziei Curții Constituționale, s-a constituit Grupul PRO Europa. Nu văd rațiunea pentru care majoritatea continuă să ignore deciziile Curții Constituționale. Și, poate, pentru că unii dintre dumneavoastră n-au citit cu atenție, dați-mi voie doar să citez din una din aceste decizii, care face referire la practica constantă a Curții Constituționale din 1993 până astăzi. Este vorba de Decizia nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010, când cei care, iarăși, avem memorie știm memoria evenimentelor de atunci, știm că au apărut Grupurile UNPR la Camera Deputaților și Senat. Ce ne spune această decizie? Potrivit art. 64 alin. (3) din Constituție, deputații și senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare potrivit regulamentului fiecărei Camere.

Așadar, grupurile parlamentare nu sunt structuri obligatorii ale Parlamentului, ele rezultă din uniunea voluntară a parlamentarilor și crearea grupurilor parlamentare constituie un drept, și nu o obligație. Textul constituțional menționat, referindu-se la acest drept al parlamentarilor, nu stabilește nicio restricție cât privește momentul exercitării acestuia. Prin urmare, nu este contrară Legii fundamentale constituirea pe parcursul legislaturii, potrivit regulamentelor Camerelor și cu respectarea Constituției, a unui grup parlamentar care nu a existat la începutul legislaturii, cu condiția, desprinsă, de asemenea, din interpretarea normelor constituționale, ca pe această cale să nu fie reprezentate în Parlament partide care n-au obținut mandate la alegeri. Nu este cazul nostru, grupul are o denumire care nu ține de un partid politic care nu a participat la alegeri.

Mai departe, spune Curtea Constituțională: mutațiile intervenite în structura grupurilor parlamentare existente, ca urmare a sciziunii, se pot produce în cadrul partidelor reprezentate de fiecare grup sau al migrației parlamentarilor de la un grup la altul ori al părăsirii unui grup fără afilierea la altul, mutații posibile în condițiile în care Constituția stabilește expres că orice mandat imperativ este nul și nu pot rămâne aceste situații fără consecințe asupra reprezentării grupurilor parlamentare în cadrul Birourilor permanente.

Ca urmare, noi suntem astăzi în situația în care 20 de parlamentari nu-și pot exercita mandatul. Înseamnă 15% din Parlament. Și dați-mi voie să vă spun tuturor că mi-am câștigat acest mandat obținând maximul de voturi posibil. De patru luni, de cinci luni stau pe holurile Senatului, de patru-cinci luni nu am o persoană personal tehnic care să mă ajute să redactez o întrebare, o interpelare, un proiect de lege. Credeți că este normal și asta exprimă vreo evoluție

democratică? Sau, cumva, nu mai înțelegem evoluțiile acestea democratice în niciun fel și considerăm că, dacă suntem majoritari, avem și dreptate.

Eu cred că lucrul ăsta nu poate continua. De aceea, fac un apel la toți cei care susțin crearea acestui grup: dacă nu trecem de această fază în Senat, să părăsim lucrările Senatului până când intrăm într-o stare de normalitate. Altfel, sigur că devenim cu toții părtași la o situație care este pe lângă Constituția României.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă mai dorește cineva să intervină? Vă rog, domnule Ilie Viorel. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Din punctul de vedere al Grupului ALDE, noi considerăm că am îndeplinit toate prevederile din Regulamentul Senatului și informarea a fost făcută către plen.

În situația în care nu doriți să luați act de această informare, eu v-aș propune să supuneți votului plenului Senatului, pentru a vedea dacă colegii senatori sunt de acord sau sunt împotriva acestui demers pe care l-am făcut. Mulțumesc.

Din păcate, ce pot să vă spun, am ascultat și am înțeles foarte bine argumentele care au fost prezentate, dar ne aflăm într-o situație în care există o dispută între plen și Biroul permanent al Senatului, unde s-a adoptat o decizie diferită.

În aceste condiții, cred că cea mai bună modalitate este ca, liderii grupurilor politice, în perioada în care eu o să citesc exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, să vă reuniți și să încercați să găsiți o soluție.

Dacă domnul Viorel Ilie este pentru a hotărî prin vot această chestiune, eu pot să o supun la vot, n-am niciun fel de problemă.

Pe procedură.

Doamna Alina Gorghiu, vă rog. Microfonul nr. 2.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Ca să fim corecți până la capăt, în Biroul permanent, astăzi, s-a făcut de către reprezentantul Grupului ALDE..., domnul senator Bădulescu a făcut o informare către Biroul Senatului referitoare la situația pe care dânsul deja a prezentat-o, și anume a prezentat cronologia în care și-au anunțat grupul mixt. Ulterior s-a desființat Grupul ALDE și așa mai departe. Repet cuvântul „informare”, pentru că, potrivit regulamentului, nu există altă procedură.

Hotărârea Biroului permanent, nenecesară în acest caz, după opinia mea, a suferit un vot de 7 la 5 în favoarea trimiterii către Comisia pentru regulament a acestei informări. De ce spun „nenecesară”? Pentru că această Comisie pentru regulament, sesizată abuziv, în opinia mea, de Biroul Senatului astăzi, nu are ce opinie să dea pe o informare. Comisia pentru regulament vine, cel mult, să interpreteze un articol din regulament. Or, aici nu este cazul. Solicitarea pe care v-a făcut-o colegul senator este una legitimă, pentru că întotdeauna plenul poate să decidă, să dea un vot pe o hotărâre a Biroului permanent. Dacă Biroul permanent a decis trimiterea către Comisia pentru regulament, acest lucru nu înseamnă că plenul nu este suveran și nu poate decide prin vot să tranșeze o problemă. Însă eu, spre deosebire de domnul senator Ilie, nu cred că trebuie să dăm un vot astăzi, ci trebuie să luăm act, pur și simplu, de constituirea acestui grup, așa cum prevede regulamentul.

Dacă însă ajungem să ne reglăm dispute politice încălcând regulamentul, cred că e un lucru grav. Deci aș pleda pentru varianta propusă de dumneavoastră, și anume o discuție în Comitetul liderilor, astfel încât să se poată..., astfel încât...

E opinia mea, domnule senator, dacă aveți altă opinie... Eu nu vă aud. Sincer, nu vă aud. Dacă vreți să-mi transmiteți ceva, nu vă aud.

Vă rog să mă scuzați, vă rog să nu aveți dialoguri cu...

Îmi cer scuze! Sigur.

...sala.

Deci aș pleda pentru o discuție serioasă, cu textul de lege în față, în Comitetul liderilor, astfel încât să putem să ajungem la o concluzie care nu tranșează o polemică politică între PSD și ALDE, ci care să tranșeze o problemă administrativă ce ține de înființarea unui grup în Senatul României, conform Regulamentului Senatului.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Liderul Grupului PSD. Vă rog, domnule Preda.

Sunt vicepreședinte al Comisiei pentru regulament. Eu cred că putem să facem și o ședință, rapid, a acestei comisii, deși, repet, nu știu asupra a ce să ne pronunțăm, pentru că textul este foarte clar. În regulament se spune doar că este nevoie de o informare, adică să se ia act. Or, Comisia pentru regulament nu prea are ce să mai dezbată pe acest subiect, când textul este foarte clar. Asupra a ce să ne mai exprimăm ca comisie, când se spune: „se ia act”? Noi informăm, cei care au făcut acest demers au informat. Despre informare se ia act, atât.

Mulțumesc.

Domnule Mario Oprea, vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să preiau, în calitate de vicelider al Grupului PNL, propunerea de consultare cu liderii de grup, dacă și Domniile Lor sunt de acord, să avem o pauză de consultare între liderii de grup.

Mulțumesc.

Făcând... Încercând să fac un prim rezumat, foarte scurt, așa, tuturor intervențiilor care au avut loc, cred că, într-adevăr, soluția propusă și de domnul Nicoară, și de dumneavoastră ar trebui să fie soluția înțeleaptă.

L-am înțeles pe domnul senator Viorel Ilie că cere un vot; nu cred că ar fi un precedent potrivit pentru Senatul României. Dumneavoastră alegeți și vă respect punctele de vedere, opiniile.

Așa că vă rog să avem o scurtă pauză, de 15 minute, între liderii grupurilor politice.

Mulțumesc.

## PAUZĂ

## **Domnul Radu Cosmin Preda:**

Să știți că, procedural, am stat săptămâna trecută cu regulamentul în față și am discutat o oră și ceva și nu am ajuns la aceeași concluzie.

Deci, până la urmă, se impune foarte clar ca la Comisia pentru regulament să ni se interpreteze regulamentul. Lucrurile sunt clare.

Da, să ne spună ce facem în situația asta.

Am avut sesiunea trecută un grup aici, Grupul „Unirea”, care a stat să se formeze și nu s-a format, cu aceeași componență, cu șapte parlamentari...

Da? 2 septembrie ce?

În 2 septembrie exista Grupul ALDE. Da? Grupul ALDE l-ați desființat dumneavoastră de la această tribună săptămâna trecută.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Am o rugăminte, să nu...

Da. Domnule senator Nicoară, microfonul nr. 2, vă rog.

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală. Din informațiile pe care le am până acum rezultă că avem încă probleme.

O să-l rog pe domnul Mario Oprea să ne spună punctul de vedere al Domniei Sale.

Microfonul central, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Comitetul liderilor nu a ajuns, nu a generat o variantă prin care să se tranșeze, să se identifice o soluție, dar există câteva certitudini.

Prima este că Grupul ALDE de la acel moment a depus o solicitare de înregistrare a unui grup parlamentar și în acel moment avea opt senatori. Acea solicitare nu a fost discutată și asta nu poate fi vina Domniilor Lor. Biroul permanent a transmis această responsabilitate către Comisia pentru regulament. Ne supunem acestei decizii a Biroului permanent, însă până când Comisia pentru regulament va veni cu propria interpretare, așa cum s-a exprimat un coleg aici, cei care funcționează în acest moment ca acest grup mixt sau nemixt nu pot să fie privați de birouri parlamentare sau de angajații grupului parlamentar și așa mai departe. Măcar până în acel moment trebuie să rămână cu logistica pe care o are. Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult, am înțeles. Vă rog, domnule Tăriceanu. Microfonul central.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau să vă aduc la cunoștință prevederile art. 19 din Regulamentul Senatului, care vorbește foarte clar despre următorul lucru: „Alin. (1) – Orice modificare intervenită în conducerea sau în componența unui grup parlamentar” – deci e cazul nostru, componența unui grup parlamentar – „se aduce la cunoștință, în scris, președintelui Senatului, sub semnătura liderului de grup.”

Acest lucru l-am făcut. Am adresa aici, domnule președinte, care a fost depusă la biroul dumneavoastră, este înregistrată pe data de 11 septembrie, prin care vă aducem la cunoștință constituirea grupului parlamentar în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (5).

De asemenea, art. 19 alin. (2) spune foarte clar: „Președintele de ședință” – adică dumneavoastră – „informează senatorii, în prima ședință publică, asupra modificărilor intervenite în componența sau în conducerea grupurilor parlamentare.”

Nu se cere niciun fel de aprobare a Biroului permanent, niciun fel de aviz sau aprobare a vreunei comisii, trebuie numai să aduceți la cunoștință. Și vă rog să faceți acest lucru, să citiți adresa pe care v-o înaintez în acest moment în copie. O aveți...

Adresa pe care v-am și înaintat-o este copia cu numărul de înregistrare pe care o aveți la cabinetul Dumneavoastră. E o simplă formalitate, pe care vă solicit, conform regulamentului, să o îndepliniți în calitate de președinte al Senatului, pentru a nu încălca prevederile extrem de explicite ale regulamentului și pentru a nu fi în situația să interpretăm ca un gest ostil din partea majorității la adresa minorității din Senat.

Vă mulțumesc.

Așa ați făcut și dumneavoastră!

Domnule Baciu, vă rog, microfonul central.

## **Domnul Gheorghe Baciu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să aduc aminte colegilor și din stânga, și din dreapta că nu a trecut atât de mult timp de când noi ne adresam cu o cerere similară pentru a înființa Grupul „Unirea”. Președintele de atunci, domnul senator Tăriceanu, în Biroul permanent, ne-a refuzat la modul categoric.

Mai mult decât atât..., mai mult decât atât, în acel moment vicepreședintele PSD-ului, actualul europarlamentar, nu voia nici măcar să ne dea dreptul la cuvânt, spunând că nu avem voie să vorbim. După ce am clarificat și i-am subliniat și literele următoare din regulament, a văzut că, de fapt, putem vorbi, dacă și majoritatea e de acord sau ceva de stilul ăsta.

Ne-am adresat atunci președintelui Comisiei pentru regulament, domnul senator Moga, un vechi prieten al meu și un bun camarad, și dânsul a zis: domnule, n-avem ce face, Biroul permanent... și așa mai departe. Și a rămas pe lângă.

Acum, sunt două situații care nu mai pot fi puse similar: deci cea a acelui Grup „Unirea” și a grupului actual pe care îl propune ALDE. Eu, ca om de bună-credință, dacă se cere vot în plen, voi vota pentru înființarea acestui grup, deși le aduc aminte că „ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”. Cam așa se pune situația acum.

Ați primit cererea de la noi, erați președintele Senatului. Dar, domnule Tăriceanu, notați, vă rog, că am zis că votez acest lucru. Nu mă faceți să mă întorc.

Și-atunci, aș vrea să considerăm că, de fapt, există și grupul de la noi, că nu mai știm ce să credem aici: unii da, alții ba, luăm numai act, facem vot în plen, facem de toate, dar la urmă vedem că nu putem face nimic. Eu cred că dreptul inalienabil al senatorilor de a se asocia în grupuri trebuie să existe în acest Senat. Și cred că este foarte bine să fie așa, și nu Biroul permanent să ne pună piedici și să ne întoarcă ori de câte ori consideră că nu este un grup aliat, să ne pună la punct, să ne întoarcă și să nu ne creeze...

N-am avut spațiu nici măcar sub scară, ca femeia de serviciu. Ni s-a dat, la un moment dat, un spațiu – trebuie să știe și cei care conduceau atunci această instituție –, un spațiu într-o încăpere fără geamuri, dacă vă puteți închipui așa ceva, și în felul acesta am fost tratați cei șase senatori rămași fără grup de la PMP.

Repet: votez „pentru”, dacă se cere vot. În principal, sunt pentru a se înființa un grup de către toți senatorii și este libertatea noastră să ne asociem în grupuri, să ne afiliem la grupuri sau să mergem pe o cale de care considerăm că e nevoie. Așa cum un senator poate să vină la tribună să zică: „nu mai sunt la PMP, sunt la PSD, nu mai sunt la PNL, sunt la ALDE” și așa mai departe, tot așa și noi putem să zicem: „ne asociem”.

Vă mulțumesc.

Și sper să fie mai permisivă și înțeleaptă conducerea și Biroul permanent să-și facă datoria de a ne lăsa să ne asociem.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

În virtutea prieteniei, domnule senator Nicoară, o să vă rog să fiți ultimul care vorbiți. Nu putem ajunge la...

Și doamna Gorghiu, evident. Și doamna Scântei, bineînțeles.

Avem două ordonanțe de urgență care trebuie astăzi să fie adoptate și v-aș ruga respectuos să vă limitați foarte serios...

Și domnul Cazanciuc, evident.

Domnul Nicoară, după aia a fost doamna Gorghiu, după

aia e... cine? Gorghiu, da, și Cazanciuc. Și domnul Moga. Deci înaintea ta e domnul Moga. Dar scurt, vă rog eu frumos.

Domnule Moga, aveți drept la replică. Microfonul central.

## **Domnul Nicolae Moga:**

„Prieteni, prieteni, dar brânza e pe bani.” Așa, domnule președinte.

Mi s-a invocat numele aici și aș vrea să lămurim câteva..., să ne lămurim, pentru că mă rog de la începutul anului, cred că am solicitat Biroului permanent al Senatului de vreo trei-patru ori, grupurilor parlamentare să trimită amendamente pentru modificarea Regulamentului Senatului.

Eu am constatat, ca fost președinte al Comisiei pentru regulament, am constatat neconcordanțe grave și mari în cadrul regulamentului. Ba, mai mult decât atât, stimați colegi, v-am făcut adresă fiecărui grup parlamentar să trimiteți amendamente să modificăm regulamentele. Am spus-o sus și tare că acest regulament trebuie făcut și pentru putere, și pentru opoziție în aceeași măsură. Nu am făcut lucrul ăsta și am ajuns astăzi la interpretarea regulamentului.

Domnule președinte Tăriceanu, nu puteți să aveți dreptate să faceți o hârtie semnată de un lider de grup parlamentar când nu-l mai aveți.

Referitor la colegul meu, când m-a acuzat că a stat de vorbă cu mine și am zis că n-am ce face. Păi eu vă citesc din regulament și o să-l rog după aceea pe colegul meu Cazanciuc să vă citească Statutul deputaților și senatorilor. E adevărat, are dreptate și domnul coleg Țuțuianu. Există o decizie a grupului parlamentar, da?

Dar eu am să vă citesc două alineate din art. 16 și o să vedeți că se bat cap în cap.

Art. 16, la alin. (3), spune așa: „Senatorii membri ai unui partid politic” – nu mai pun „sau”, pentru că urmează „sau” – „nu pot constitui decât un singur grup parlamentar”, după ce se fac validarea, depunerea jurământului și așa mai departe.

Iar alin. (5) spune foarte clar: „Senatorii aparținând partidelor” – nu mai pun în continuare și „organizațiilor minorităților” – „se pot afilia altor grupuri parlamentare sau pot constitui grupul parlamentar mixt.”

V-am citit numai două alineate dintr-un articol. De aceea v-am rugat să trimiteți amendamente la vremea respectivă, ca să rezolvăm problema regulamentului. Nu am rezolvat problema regulamentului și suntem astăzi în situația în care... Sigur că, mai devreme sau mai târziu, plenul trebuie să hotărască.

O să citească domnul Cazanciuc și din Statutul deputaților și senatorilor, să vedeți că acolo spune foarte clar că nu se pot constitui alte grupuri în afară de cele rezultate din alegeri. Vă mulțumesc.

Este și domnul Cazanciuc. Da, îi vine rândul. Domnule Nicoară, vă rog frumos, foarte scurt. Suntem la 17.30 și...

Da, extrem de scurt și de eficient voi fi, în sensul în care este evident că, atunci când Grupul ALDE a făcut cererea și anunțul că se constituie acest nou grup mixt, încă Grupul ALDE era legal constituit. Atât.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Doamna Gorghiu.

Doamna Gorghiu, să respectăm... Te rog, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Rugămintea ar fi să încercăm să tranșăm totuși această problemă printr-o decizie a plenului Senatului. Eu am înțeles strategia colegilor dumneavoastră de la PSD, și anume înmormântăm orice problemă la Comisia pentru regulament, dar cred că avem suficient discernământ oricare dintre noi și cu atât mai mult plenul Senatului, astfel încât...

Am reținut.

...să nu aruncăm această problemă la comisie.

Am reținut, vă mulțumesc.

Domnule președinte, aveți obligația să supuneți la vot propunerea oricărui senator...

Am înțeles.

...mai inteligentă, mai puțin inteligentă, mai creativă sau complet necreativă. Este o propunere a unui coleg de-al dumneavoastră și ea trebuie supusă votului Senatului. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna Scântei, microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Evident că decizia de a înființa noul grup mixt depinde de o voință politică, care astăzi este majoritar a PSD.

Eu însă, domnule președinte, vă invoc atribuțiile regulamentare prevăzute în Regulamentul Senatului, pentru că dumneavoastră nu puteți fi absolvit nici de un vot al plenului dat cu majoritatea voturilor colegilor din PSD, nici de Comisia pentru regulament. Iar obligația dumneavoastră regulamentară este cea care, de altfel, a fost menționată mai devreme de președintele Tăriceanu, respectiv că după primirea informării, art. 19 alin. (2), „președintele de ședință – dumneavoastră sunteți acel președinte, și de ședință, și al Senatului –, „în prima ședință publică” – suntem într-o astfel de ședință –, „informează senatorii”. Nu este o opțiune. Este o obligație a dumneavoastră, potrivit regulamentului, asupra modificărilor intervenite în componența sau în conducerea grupurilor parlamentare.

Câtă vreme este o obligație, iar noi, din cadrul Grupului PNL, nu am constatat că ați îndeplinit-o în prima ședință regulamentară, vă solicităm să o îndepliniți, reamintindu-vă totodată și prevederile art. 38, care statuează obligațiile președintelui Senatului, respectiv la lit. l) – președintele Senatului „îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege”, inclusiv de prezentul regulament, cu referire la art. 19 alin. (2). Și, de asemenea, prevederile art. 29, care se referă, din păcate, la sancțiunea care determină revocarea din funcție a unui președinte al Senatului: atunci când acesta încalcă în mod grav prevederile regulamentului.

Vă rugăm, domnule președinte, să informați plenul Senatului astăzi, în ședință publică, cu privire la informarea pe care ați primit-o din partea liderului de grup al ALDE, cea care a fost înregistrată la biroul dumneavoastră, în calitate de președinte, în data de 11 septembrie. Solicităm, senatorii, să fim informați de președintele Senatului în funcție, potrivit regulamentului.

Mulțumim.

Vă rog, domnule Cazanciuc, microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur, în mod normal, cutuma parlamentară era suficientă pentru a depăși acest moment. Au fost cazuri în care pe modificări de grupuri s-a pronunțat Comisia pentru regulament și toată lumea a fost de acord. A durat o săptămână, câteva zile, dar Comisia pentru regulament s-a pronunțat.

Dacă cutuma nu ar fi suficientă, ne putem duce la art. 33 alin. (4) din Legea nr. 96 privind Statutul senatorilor, care spune foarte clar: „Senatorii rămași neafiliați nu își pot constitui grupuri parlamentare.” Sigur, e situația extremă, dar e textul legal în vigoare și ne putem prevala de el. Nu ne-am prevalat până acum de el, dar e un text în vigoare care arată de ce e nevoie ca această Comisie pentru regulament să se pronunțe.

Mă uitam pe hârtia trimisă de domnul senator Tăriceanu la Biroul permanent de astăzi. Am văzut doar trei senatori neafiliați. Ce spune art. 16 alin. (6) din regulament? Se aplică alin. (5), adică se pot asocia și alți senatori, rămași sau deveniți independenți. Nu am auzit, în afară de domnul Țuțuianu, ca cineva să fie independent din această listă depusă de domnul Tăriceanu. 13 senatori care sunt membri de partid. Doar trei sunt neafiliați. Deci sunt suficiente argumente pentru a înțelege de ce este nevoie, pur și simplu, în mod obiectiv și legal, de o decizie a Comisiei pentru regulament.

Cum spuneam, dacă cutuma nu este suficientă, atunci putem să mergem la art. 33 cu (4), care spune foarte clar că nu se pot constitui în grupuri parlamentare senatorii rămași neafiliați.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc frumos, domnule Cazanciuc.

Și vreau să vă spun că și dumneavoastră aveți dreptate, și toată lumea are dreptate.

Vă rog, domnule Tăriceanu, dreptul la replică.

Vă rog să încheiem cu cuvântul domnului Tăriceanu și să ajungem la o soluție.

## Domnule președinte,

Vreau să îi aduc la cunoștință domnului senator Cazanciuc că nu are dreptate. Pe lângă cei trei senatori la care ați făcut referire, sunt alți senatori care sunt independenți și care au aderat la grupul nostru, în speță domnul senator Zamfir, domnul senator Bădulescu și domnul

senator Nicoară, da? Deci, pe lângă cei trei, domnul Marin Nicolae, Ilea și Bădulescu. Și domnul senator Ion Popa, da? Deci din această privință, a structurii grupului, ne încadrăm perfect în dispozițiile art. 16 alin. (5) la care ați făcut referire.

Vă mulțumesc.

Deci, domnule președinte, haideți, că lungim foarte mult această chestiune. Plenul nu trebuie decât să ia act. Vă rog să citiți, conform regulamentului, să aduceți la cunoștința senatorilor această notificare.

Cineva a spus că nu aveam dreptul să o semnez. Ba da. Din momentul în care grupul s-a constituit, s-au făcut alegeri și grupul m-a desemnat pe mine lider. Și în această calitate am semnat adresa către Biroul permanent și către președintele Senatului. Deci vă rog încă o dată, domnule președinte, să dați citire în plen acestei note, pentru ca senatorii să ia act de constituirea grupului parlamentar mixt. Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Și eu vă mulțumesc. Stimați colegi,

Fiecare dintre noi are argumente foarte solide. Respect toate pozițiile care s-au exprimat. Cred totuși că, dat fiind conflictul foarte mare în interpretarea Regulamentului Senatului, să mergem în continuare pe ideea de a avea un răspuns cât mai rapid – însă, după părerea mea, ar trebui să-l reducem la o săptămână, nu la două săptămâni – și între timp să solicităm Secretariatului General să găsească posibilități pentru ca oamenii să nu stea pe coridoare.

Deci cu aceasta am închis dezbaterea și trecem la partea legislativă, la ordinea de zi.

Avem două proiecte de ordonanțe.

E Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice.

- Declar deschise dezbaterile generale...

Dacă-mi permiteți, am sărit peste puncte pentru că avem

două proiecte de ordonanță de urgență...

- Cu Institutul Cultural Român, da.

Unde e?

Domnule Romașcanu, haideți să ne întoarcem, deși suntem sub presiunea timpului.

- Vă rog să continuați. Microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vă supunem atenției avizul comun al Comisiei pentru politică externă și Comisiei pentru cultură și media privind nominalizarea domnului Alex Trăilă, din partea Grupului Uniunii Salvați România, pentru funcția de membru în Consiliul de conducere al Institutului Cultural Român.

A fost audiat prin intermediul Skype, fiind plecat, și propunerea a fost avizată favorabil, cu majoritatea voturilor celor 17 senatori prezenți.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Stimați colegi,

Vă propun, având în vedere că suntem sub presiunea timpului și avem totuși un reprezentant aici, la Consiliul de conducere al Institutului Cultural Român, eu vă propun să se prezinte și după aceea să trecem la un vot electronic secret, ca să putem să-l definim. Vă rog foarte mult. Dacă e prezent?

Nu este.

Atunci, vă propun să

Sunteți de acord cu procedura acestui vot? Sunteți de acord?

Atunci, deschideți votul, procedură secretă. Vă rog. Vă mulțumesc.

Din 99 prezenți, 93 au votat pentru, contra – 2, 4 abțineri și „nu votez”...

Am acceptat prin acest vot votul secret electronic pentru numirea unui membru în Consiliul de conducere al Institutului Cultural Român și o să vă rog să-l puneți pe secret și să începem procedura de vot.

Vă rog să votați.

Din 94 de membri, au votat 82 pentru, 3 contra, 8 abțineri, niciun „nu votez”.

Îl felicit pe cel ales, domnul Alex Trăilă, în Consiliul de conducere al Institutului Cultural Român.

Vă propun să trecem un pic, să sărim...

Vă rog să nu solicitați listă de vot, că e secret.

Deci haideți să trecem la...

Rugămintea este să trecem la cele două ordonanțe de urgență și după aceea să vedem și voturile finale pe care le avem. Sperăm să intrăm în timp.

E Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (L320/2019).

Dacă sunt dezbateri generale?

Dacă doriți să puneți întrebări ministerului?

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de rezoluție.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Haideți să mergem... Vă rog să...

Punctul de vedere al Guvernului?

Microfonul 9, punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Ion Cîmpeanu** _– secretar de stat_

Comisia pentru mediu supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

- Legea face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc și eu.

Având în vedere că avem un raport favorabil, vom da un singur vot și

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are în vedere aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43, care propune măsuri pentru stimularea investițiilor în economie în domeniile legate de Fondul de Dezvoltare și Investiții, parteneriatul public-privat, domeniul construcțiilor.

Având în vedere conținutul proiectului de lege și raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, cu care Guvernul e total de acord, adresăm rugămintea unui vot favorabil.

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, comisia. Vă rog, punctul de vedere al comisiei.

_în Ministerul Mediului_ **:**

## Bună ziua!

Guvernul susține Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 44/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Punctul de vedere al comisiei? Domnul Romașcanu, microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 11 septembrie membrii Comisiei pentru mediu au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Membrii Comisiei pentru buget au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Având în vedere că avem un raport de admitere, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată, vă

## **Doamna Ana Birchall** _– ministrul justiției_ **:**

Mulțumesc mult, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin prezentul proiect de lege se reglementează reorganizarea Direcției generale antifraudă fiscală din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, astfel încât să se asigure eficiența activității de prevenire și combatere a evaziunii fiscale, precum și a fraudei fiscale și vamale.

În momentul de față, pe actuala reglementare, suntem într-o situație destul de atipică; practic, inspectorii antifraudă sunt pe schema Ministerului Finanțelor, dar, conform legii, nu au voie să desfășoare activitatea decât prin detașare la parchete. Multora li s-a finalizat, li s-a terminat sau e în curs să li se termine perioada de detașare, tocmai de aceea se impune modificarea acestei situații prin găsirea acestei soluții legislative și eu vă rog foarte mult să dați un vot favorabil...

Mulțumesc, mulțumesc...

Mulțumesc.

...mulțumesc foarte mult, doamnă ministru.

O să-l rog pe domnul Arcaș, microfonul 7, să ne prezinte raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

La Comisia pentru buget s-au primit avize favorabile de la: Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Comisia juridică, Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Dacă nu, atunci o să...

Nu. Atunci, o să trecem la procedura de vot.

Este vorba de un aviz favorabil. Este vorba de o lege ordinară..., pardon, este vorba de o lege organică, vă atrag

atenția, și vom supune, în primul rând, raportul Comisiei pentru buget, finanțe și, dacă se poate, și votul direct.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Trecem la punctul următor, Propunerea legislativă privind aprobarea Programului-pilot de preluare a personalului angajat cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD specializate în acordarea primului ajutor calificat, aflate în finanțarea autorităților administrației publice locale (L146/2019).

Am avut dezbaterile.

Propunerea a fost deja adoptată de Camera Deputaților. Raportul comun – de admitere, cu amendamente, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

„Pentru” – 81! „Pentru” – 81, că ați spus 71.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

81! „Pentru” – 81, da.

Supun acum votului propunerea legislativă.

La care ați făcut referire.

Vă reamintesc că în ședința din plenul din 9 mai au fost finalizate dezbaterile. Raportul și propunerea au fost supuse votului final. Întrucât nu s-a întrunit cvorumul legal, nu a putut fi votat.

În aceste condiții, să ne pronunțăm asupra contestației formulate și asupra propunerii de reluare a votului formulate de liderul Grupului PSD.

Vă rog, vă rog.

Domnule Vela, vă rog. Microfonul central.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș dori doar să fim puțin riguroși. Săptămâna trecută s-a spus că..., pe stenogramă, fostul președinte de ședință a spus că se reia votul în prima ședință, la vot final.

Am întrebat stafful săptămâna trecută, mi s-a spus că nu au mai fost alte ședințe de vot final, motiv pentru care, în baza stenogramei și a propunerii domnului Claudiu Manda, se reia..., s-a reluat sau s-a încercat reluarea săptămâna trecută și acum.

Am verificat: în 11 iunie a fost un vot final. Deci ceea ce am votat în mai, că în prima ședință se reia la vot, nu este în septembrie. Trebuia să se reia în iunie, în 11 iunie, pentru că așa este publicat și pe site, așa este și în arhiva Senatului. Mulțumesc.

Din 93, 71 au votat pentru, contra – 8, abțineri – 13, „nu votez” – un vot.

În consecință, putem trece să ne pronunțăm asupra contestației formulate și, având în vedere rezultatul votului exprimat, vă propun să trecem la votul propunerii legislative.

A fost adoptată de Camera Deputaților. Raportul comun este de admitere. Legi organice. Senatul – Camera decizională.

Vă cer scuze! Eu cerusem... Am încurcat-o, am pus prelungirea. Acum însă doresc să supun... un vot asupra contestației care a fost făcută de colegii noștri de la USR, așa că vă rog să vă pronunțați în legătură cu această contestație.

Propunerea făcută de USR a fost de scoatere a legii de pe ordinea de zi.

Deci o să vă rog să votați dacă sunteți pentru scoaterea de pe ordinea de zi sau menținere.

Vă rog foarte mult să votați.

Din 98 prezenți, pentru au votat 34, contra – 61, abținere – doi...

Nu, a mai plecat unu din sală, sunt numai patru. Abțineri – două, „nu votez”...

Deci cu votul majorității care era prezentă, minimum 35 de voturi.

Trecem la votul asupra propunerii legislative. Supun votului raportul și...

Înainte de a trece la vot, mai dăm încă unul ca să o lăsăm pe ordinea de zi și o să tranșăm astăzi.

Deci vă rog să votați...

Deci reluarea votului, așa mi s-a spus, așa vă transmit și

eu.

Deci cine este pentru reluarea votului?

Deci, încă o dată, vă rog, cine e pentru reluarea votului, cine e împotrivă?

Vă rog să votați.

Din 99...

Din 96, 61 au votat pentru, contra – 33, abțineri – două. Trecem deci la procedura de vot și vă supun votului raportul și propunerea legislativă.

Se dă un singur vot pentru ambele.

Deci, încă o dată, vă rog să mă ascultați, se supune la

## vot...

Stimați colegi, se supun la vot raportul și propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

Din partea Grupului PSD, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am rugămintea să prelungim programul de lucru până la epuizarea acestui punct.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

A fost făcută o propunere privind prelungirea sesiunii... de către doamna Pațurcă Roxana.

O să vă rog să vă exprimați prin vot. Cine este pentru sau contra?

Pentru prelungire.

98 prezenți, pentru – 64, contra – 27, abțineri – zero, „nu votez” – 7.

Listă!

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Doamna Alina Gorghiu, vă rog. Microfonul 2.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

O să-mi permit să spun ce nu a spus domnul Meleșcanu, și anume că legea a fost respinsă! Și vă mulțumim pentru acest vot astăzi.

Dar voiam să motivez votul Partidului Național Liberal, și anume că nu poți să votezi la infinit o lege pe care am votat-o în plen de încă două ori și a fost respinsă și a treia oară să te umpli de ridicol, s-o votezi, să nici măcar..., să nu ai măcar 69 de voturi, deși ai insistat s-o supui la vot. Pe cuvântul meu dacă logica PSD o pricepe cineva! Vă felicit!

Reluați de încă șapte, opt ori astăzi, mâine, poimâine, că poate vă adunați 69. Vă urez succes!

Mulțumesc, mulțumesc, doamna Gorghiu! Mulțumesc pentru intervenție. Domnul Vela își exprimă votul.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Doresc să îmi explic votul: am votat împotrivă ca PSD-ul să piardă astăzi și să înceapă să învețe cum este în opoziție. Mulțumesc.

Vă rog, vă rog. Microfonul 2. Domnul Fălcoi.

Mulțumesc, domnule președinte.

Senatorii Uniunii Salvați România nu au votat la această lege. Am apăsat doar butonul de „prezent”, pentru că noi refuzăm să votăm de două sute de mii de ori aceeași lege, până trece așa cum dorește PSD-ul. Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Am înțeles. Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, mai putem face una sau ar trebui...

Una mică măcar.

Vă rog, mai stați două minute, să vă citesc nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea pentru modificarea și completarea art. V din Ordonanța Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea și completarea unor acte normative;

2. Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente;

3. Legea privind exonerarea de la plată a unor obligații;

4. Legea pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal;

5. Legea pentru aprobarea plății cotizației anuale în vederea participării la Centrul Internațional pentru Cercetări Arhivistice, precum și pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte;

6. Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2018 privind aderarea Secretariatului General al Guvernului la Consiliul Internațional pentru Tehnologia Informației în Administrația Guvernamentală (ICA) și aprobarea unor măsuri de natură financiară ce decurg

din calitatea de membru, precum și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte;

7. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură;

8. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale;

9. Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2017 pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 360/2013 privind constituirea și menținerea unui nivel minim de rezerve de țiței și de produse petroliere – e procedură de urgență;

10. Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecție internațională sau un drept de ședere în România, precum și a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European;

11. Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 52/1997 privind regimul juridic al francizei, precum și pentru modificarea art. 7 pct. 15 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal;

12. Legea pentru declararea zilei de 30 octombrie ca Ziua pacientului cu arsuri;

13. Legea privind înființarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România – în procedură de urgență.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență și de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii (astăzi, 16 septembrie 2019).

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului de azi, care este 16 septembrie, evident, 2019.

Vă rog să-mi permiteți ca, înainte de a închide lucrările Senatului, să mulțumesc celor doi colegi care m-au ajutat foarte mult, iar dumneavoastră, celor care ați rămas în sală, să vă exprim respectul meu deosebit.

Vă mulțumesc.

Ședința se închide.

## PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

Stimați colegi,

Haideți să începem, vă rog, și ultima parte a ședinței de astăzi – sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Conducerea este asigurată de vicepreședintele Cazanciuc, ajutat de colegii senatori Ion Ganea și Ion Marcel Vela.

Am o listă destul de mare de colegi care s-au înscris la cuvânt, suntem mai puțini în sală.

O să îl rog pe domnul senator Pănescu.

Rugămintea: și interpelări, și întrebări, dacă aveți.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Întrebarea mea este adresată domnului Valer Daniel Breaz, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „Necesitatea introducerii unor ore de instruire privind inițierea apelurilor de urgență 112”.

Domnule ministru,

Cazul „Caracal”, care a tulburat atât de mult societatea românească în ultima perioadă, a adus în atenția opiniei publice multe dintre neajunsurile existente în instituțiile responsabile de siguranța publică și de salvarea de vieți omenești. Mă refer, desigur, la structuri din Ministerul Administrație și Internelor, dar și la Serviciul de urgență 112.

Cazul a fost intens mediatizat și instituțiile abilitate au comunicat deja public rezultatele parțiale ale anchetei în curs. În același timp, au fost făcute publice și convorbiri dintre victimă și operatorii Serviciului 112, fapt ce a scos la iveală grave deficiențe de comunicare și lipsa de empatie față de victimă a unora dintre acești operatori. În replică, s-a invocat numărul mare de apeluri false la 112, apeluri inițiate iresponsabil, din cauza cărora sunt mobilizate resurse umane și materiale în locuri în care nu există niciun potențial pericol, în loc să se intervină acolo unde se înregistrează cu adevărat urgențe. Autoritățile în drept au instituit deja măsuri și lucrurile trebuie să se schimbe din acest punct de vedere.

Însă rămâne o altă problemă, nu în totalitate rezolvată, aceea a responsabilizării cetățenilor de a suna la 112 numai în cazuri de urgență reală, de pericol iminent. Iar această responsabilizare ar trebui să înceapă, în opinia mea, chiar de pe băncile școlii, mai ales că, potrivit statisticilor, multe dintre aceste apeluri false sunt inițiate de minori.

În acest context, vă rog, domnule ministru, să-mi oferiți răspunsuri lămuritoare la următoarele întrebări:

1. Există în planurile de învățământ din ciclul gimnazial, dar și din cel liceal anumite discipline (obligatorii sau opționale) în cadrul cărora copii să fie instruiți să apeleze în mod corect și responsabil Sistemul de urgențe 112?

2. Cunosc elevii din școlile românești cum trebuie să se desfășoare, din punct de vedere tehnic, procedural, o convorbire cu un operator 112 în situații critice (ce detalii ar trebui să ofere operatorilor, cum să se localizeze, ce cuvintecheie ar trebui să folosească etc.)?

Solicit răspuns în scris.

Sunt Doru Adrian Pănescu, senator al Grupului parlamentar al PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Marcel Vela.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Întrebarea este adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Petre Daea.

Obiectul întrebării: „Măsuri urgente pentru stoparea comercializării de produse agricole în zonele cu focare active de pestă porcină africană”.

## Domnule ministru,

Deși la nivel guvernamental au fost instituite reguli clare și planuri de măsuri în scopul stopării propagării virusului pestei porcine, pe raza comunei Gârnic din județul Caraș-Severin se comercializează produse agricole provenite din zone cu focare active, fără ca autoritățile competente din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să intervină prompt în vederea combaterii acestui fenomen și a stopării comercializării de produse agricole cu proveniență din zone active de pestă porcină.

De aceea, domnule ministru, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarele întrebări:

1. Care este implicarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în vederea aplicării și respectării regulilor și planurilor de măsuri guvernamentale pentru stoparea comercializării de produse agricole provenite din zone cu focare active de pestă porcină?

2. Ce acțiuni și măsuri concrete a întreprins ANSVSA ca pe raza administrativ-teritorială a comunei Gârnic și vecinătăți să nu mai fie comercializate produce agricole din zone cu focare active de pestă porcină?

3. Care este situația din județul Caraș-Severin privind combaterea virusului pestei porcine?

Solicit răspuns în scris.

Cu considerație, Ion Marcel Vela, senator PNL de Caraș-Severin.

Domnule președinte de ședință, dacă îmi permiteți, am și o interpelare scurtă.

Vă rog.

Interpelarea din această zi este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Alexandru Răzvan Cuc.

Obiectul interpelării: „După ce că infrastructura de transport rutier din județul Caraș-Severin nu a beneficiat de finanțare din partea Guvernului pentru modernizare și dezvoltare, acum ruta de cale ferată Oravița–Anina este în pericol de a se închide!”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Această întrebare adresată ministrului transporturilor implică o problemă foarte gravă care se întâmplă acum în Banatul de Munte.

Domnule ministru,

Una dintre cele mai vechi rute de cale ferată din România, Oravița–Anina, denumită și „Semeringul bănățean”, este pe cale de a se închide ca urmare a deciziei nefirești a CFR de a reduce semnificativ circulația trenurilor pe acest traseu superb.

Astfel, potrivit deciziei CFR, trenurile vor circula numai în zilele de vineri, sâmbătă și duminică, iar turiștii care doresc să călătorească cu trenul pe această rută în celelalte zile ale săptămânii vor fi obligați să se constituie în grupuri organizate de cel puțin 30 de persoane și să își planifice călătoria cu cel puțin 15 zile înainte.

Domnule ministru al transporturilor, după ce că pentru reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii de transport rutier a județului Caraș-Severin nu ați făcut mai nimic, deși ați promis acest lucru de mai multe ori la vizitele dumneavoastră spontane și tumultoase în județul nostru, iată că acum Ministerul Transporturilor distruge și ce funcționează bine: transportul feroviar turistic pe „Semeringul bănățean”. În loc să modernizați infrastructura de transport din România, țară cu un potențial turistic fabulos, o nimiciți, împiedicând astfel dezvoltarea economică a comunităților locale!

Având în vedere cele reliefate mai sus, vă adresez rugămintea, domnule ministru al transporturilor, de a-mi răspunde la următoarele întrebări:

1. Decizia CFR, entitate aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, de a diminua drastic circulația trenurilor pe „Semeringul bănățean” are la bază un studiu de impact? Dacă da, care sunt concluziile acestuia?

2. Care este, de fapt, strategia Ministerului Transporturilor pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurilor de transport rutier și feroviar din județul Caraș-Severin?

3. Ce investiții a făcut în ultimii trei ani de zile ministerul pe care îl conduceți pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurilor de transport rutier și feroviar din județul Caraș-Severin?

Solicit răspuns în scris și exact.

Vă rog să nu mai repetați un răspuns ambiguu, exact cum ați făcut la întrebarea legată de Aeroportul Otopeni.

Cu considerație, Ion Marcel Vela, senator, Partidul Național Liberal, Circumscripția județului Caraș-Severin. Vă mulțumesc.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

Mulțumesc. Domnul senator Goțiu, Grupul USR. Nu aveți?!

## **Domnul Remus Mihai Goțiu**

**:**

Nu citesc.

Domnul Lungu, atunci, vă rog. Domnul senator Lungu, Grupul USR.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună seara tuturor!

În această seară vin cu o interpelare adresată ministrului muncii și justiției sociale, Marius Constantin Budăi.

Obiectul interpelării: „Numărul contractelor individuale de muncă încheiate în urma acordării serviciilor de asistență în cadrul AJOFM Iași”.

Stimate domnule ministru,

La finalul lunii iulie, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Iași erau înregistrați 8.387 de șomeri, dintre care 3.756 de femei. Rata șomajului era în scădere față de luna precedentă, aceasta fiind acum de 2,85%. Totodată, numai în cursul lunii iunie 2019 statistica menționa că au fost încheiate, cu ajutorul asistenței personalizate oferite de către funcționarii AJOFM Iași, aproape 950 de contracte individuale de muncă.

Pentru menținerea transparenței și căutarea unei soluții concrete, vă rog să răspundeți următoarelor întrebări:

– Care este numărul șomerilor înregistrați la nivelul județului Iași la finalul anului 2018? Anexați, vă rog, o situație structurată pe nivel de instruire, vârstă și gen.

– Care este, per total, numărul acestora în momentul de față? Anexați, la fel, o situație structurată pe nivel de instruire, vârstă și gen.

– Care a fost, per total, numărul contractelor individuale de muncă încheiate în urma asistenței personalizate oferite de către AJOFM Iași în anul 2018?

– Care a fost, per total, numărul contractelor individuale de muncă încheiate în urma asistenței sociale oferite de AJOFM Iași de la începutul anului în curs până în momentul actual?

Solicit răspuns în scris. Senator USR de Iași, Dan Lungu.

O seară bună tuturor!

Mulțumesc.

Și, tot de la Iași, domnul senator Lupu Victorel, Grupul PSD.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, bună seara!

Doresc să adresez o întrebare domnului Răzvan Cuc, ministrul transporturilor.

Obiectul întrebării: „Standardizarea consumului pentru vehiculele hibride și electrice”.

Domnule ministru,

Ordinul nr. 14 al ministrului transporturilor și telecomunicațiilor din 27 septembrie 1982 pentru aprobarea Normativului privind consumul de combustibil și ulei pentru automobile, precum și Codul fiscal standardizează consumul autovehiculelor motorizate și modul de deducere a cheltuielilor adiționale cu întreținerea acestora.

În contextul în care românii încep să aprecieze tot mai mult modelele electrice sau hibride – iar asta reiese și din datele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Autovehicule, care arată o creștere a cotei de piață în primele patru luni din anul 2019, respectiv autoturismele electrice au înregistrat o creștere de 52,1%, iar cele hibrid o creștere de 53,1% și, de asemenea, programul „Rabla Plus”, care contribuie considerabil la creșterea vânzărilor autoturismelor electrice sau hibrid –, aș dori să știu dacă Ministerul Transporturilor are în vedere elaborarea unor normative privind standardizarea consumului privind vehiculele hibrid și electrice.

Solicit un răspuns în scris.

Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Vă rog, domnule președinte, să-mi permiteți să adresez și o interpelare.

Vă rog.

Domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării: „Verificarea comerțului cu legume și fructe”.

Stimate domnule ministru,

Este de notorietate acțiunea demarată de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin care inspectori din cadrul direcțiilor pentru agricultură județene și din municipiul București au realizat acțiuni de verificare în piețele agroalimentare din capitală și din țară, în piețele și depozitele angro, precum și în hipermarketuri.

Din comunicarea publică a reieșit că accentul a fost pus pe indicarea corectă a localității de producție, a datei recoltării pentru toate produsele autohtone, a prospețimii acestora ori a țării de origine și categoriei de calitate pentru produsele provenite din import sau comerț intracomunitar.

În acest context, domnule ministru, vă rog să prezentați un scurt bilanț al activității de control realizate:

- În ce perioadă au fost desfășurate aceste verificări?

- Ce nereguli au fost constatate?

– Care ar fi cele mai importante concluzii? Vă mulțumesc. Solicit răspuns în scris.

Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Mulțumesc.

Pentru că este prezent domnul secretar de stat Ionuț Andrei, cu un răspuns pentru domnul senator Vasile Cristian Lungu, și mai are și alte activități, v-aș ruga să dăm citire răspunsului de la domnul secretar de stat pentru domnul senator Lungu.

Vă rog. Microfonul 8.

**Domnul Ionuț Valeriu Andrei** _– secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale_ **:**

## Mulțumesc.

## Stimate domnule senator,

Ca urmare a interpelării dumneavoastră înregistrate la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, înaintată spre soluționare Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, legată de „Riscurile implementării tehnologiei 5G”, suntem în măsură să vă comunicăm următoarele:

Conform prevederilor Ordonanței de urgență nr. 22/11 martie 2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) este autoritate publică autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar.

Având în vedere prevederile legale privind funcțiile îndeplinite de ANCOM în realizarea rolurilor sale, am solicitat punctul de vedere al ANCOM cu privire la întrebările formulate de dumneavoastră și s-a transmis, prin Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, către dumneavoastră.

În ceea ce privește abordarea pe care România o va avea față de implementarea tehnologiei 5G, în contextul actual, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale urmărește evoluția la nivelul Uniunii Europene și va alinia toate deciziile și acțiunile de la nivel național cu acestea. Vă mulțumesc.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

## Mulțumesc.

Domnule senator Lungu, o scurtă intervenție? Dacă nu, mergem mai departe.

## **Domnul Vasile Cristian Lungu**

**:**

Mulțumesc, o să revin.

Atunci, mergem mai departe. Mulțumesc.

Domnul senator Iliescu Cătălin.

Mulțumesc mult, domnule președinte Robert Cazanciuc. Eu am două întrebări pentru domnul ministru Cuc, domnul ministru al transporturilor Răzvan Cuc.

Prima dintre ele se referă la „Normele privind inspecția tehnică periodică”.

În contextul în care în spațiul public apar informații și propuneri pentru înlăturarea autoturismelor care nu respectă normele europene de poluare – eu fiind unul dintre cei care au inițiat aceste demersuri acum doi ani de zile, când eram în Consiliul General al Municipiului București, iar astăzi este în dezbatere publică un astfel de proiect privind interzicerea accesului autoturismelor non-Euro, 1 și 2 în București începând cu 1 ianuarie 2020 –, dar și a celor care prin calitatea – vorbesc de autovehicule –, prin calitatea precară pun în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic, vă reamintesc că, până când orașele din România, municipiile reședință de județ sau noi, Parlamentul României, vom dezbate și o astfel de măsură, există un filtru legal prin care acest fenomen poate fi înlăturat sau limitat – limitat, mai bine spus: inspecția tehnică periodică.

## Domnule ministru,

Vă rog să îmi specificați care sunt măsurile pe care Ministerul Transporturilor le-a întreprins sau le va întreprinde pentru a se asigura că mașinile care efectuează inspecția tehnică periodică obțin în mod real și legal acest certificat.

De asemenea, o să vă rog să îmi comunicați dacă Ministerul Transporturilor a efectuat controale în cadrul stațiilor care efectuează inspecția tehnică periodică și, în cazul în care au existat astfel de controale, vă rog să îmi comunicați dacă au fost sesizate nereguli și cum a acționat ministerul pentru a le înlătura.

Vă mulțumesc.

Solicit un răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată tot ministrului transporturilor, domnului Răzvan Alexandru Cuc.

- Stimate domnule ministru,

Obiectul întrebării mele către dumneavoastră este: „Lipsa punctelor de alimentare și de odihnă pentru participanții la trafic pe ruta Arad–Deva”. Aș putea să continui că același lucru se întâmplă și pe București–Ploiești.

Stimate domnule ministru,

În vederea asigurării confortului pentru participanții la trafic, dar și a siguranței rutiere, vă aduc la cunoștință situația prezentă pe ruta Arad–Deva.

În prezent există doar două stații de alimentare pe sens, aflate într-o stare, spun eu, avansată de degradare – sunt, practic, niște module cu niște rezervoare, cu locuri de parcare improprii pentru ca cei care participă la trafic și au condus o perioadă de vreme să se poată odihni sau să-și poată alimenta mașina –, am spus că..., în comparație cu alte țări din Uniunea Europeană, v-am dat un exemplu, Austria și Ungaria, unde există cel puțin la 50 de kilometri o stație pe fiecare sens – vorbesc de autostrăzi. Aceste stații (aceste stații de benzină) în jurul lor au spații de servicii, au spații de comerț, sunt utilate cu tot ce îi e necesar unui om: toalete, apă etcetera. Așadar, vă rog să-mi precizați care sunt măsurile pe care Ministerul Transporturilor le va întreprinde pentru a asigura participanților la trafic mai multe puncte de alimentare în zona de odihnă. Vă reamintesc că astfel de puncte sunt vitale pentru sporirea confortului și a siguranței cetățenilor pe un tronson de drum care se întinde pe 178 de kilometri.

Vă mulțumesc.

Solicit un răspuns în scris.

Și, dacă-mi permiteți, domnule președinte, mai am o interpelare, adresată doamnei ministru al sănătății...

Vă rog.

...doamnei Sorina Pintea.

Stimată doamnă ministru,

Obiectul interpelării: „Informații suplimentare privind răspunsul nr. 10.782 referitor la spitalele regionale”, în contextul în care Partidul Social Democrat și-a asumat în Programul de guvernare pentru perioada 2017–2020, program de campanie cu care a și câștigat alegerile parlamentare, o serie de proiecte privind construirea a opt spitale regionale prin intermediul Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții.

În prezent, informațiile limitate cu privire la stadiul construcției spitalelor conferă sentimentul că demararea acestor lucrări se realizează doar pe hârtie, neexistând temeiuri care să ofere garanția începerii construirii spitalelor asumate de către Partidul Social Democrat.

Așadar, pornind de la informația conform căreia sănătatea reprezintă o prioritate pentru guvernarea actuală – sănătatea reprezintă o prioritate pentru absolut toate... și ar trebui să reprezinte o prioritate pentru absolut toate partidele din Parlamentul României –, doresc să vă adresez în scris o serie de întrebări:

1. Care este stadiul lucrărilor pentru cele opt spitale regionale asumate în programul de guvernare?

2. Câte dintre cele opt spitale vor fi construite cu ajutorul finanțării de la Banca Europeană de Investiții, întrucât există posibilitatea obținerii finanțării din partea acestui organism extern?

Vă mulțumesc. Doresc răspuns în scris.

Senator Cătălin Lucian Iliescu, senator PMP, Circumscripția nr. 42 București.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc.

Domnul senator Ion Ganea, Grupul PSD. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Întrebarea mea este adresată domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul întrebării: „Programul național de reabilitare a sistemelor de irigații și protecția mediului”.

Stimate domnule ministru,

Aducem în discuție o problemă foarte importantă, legată de implementarea Programului de dezvoltare și modernizare

a agriculturii românești, așa cum este prevăzut acesta să se desfășoare în perioada următoare.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a elaborat Programul național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România, care vizează adaptarea agriculturii la schimbările climatice și reducerea efectelor acestora asupra producției agricole, în principal, dar și asupra altor factori de mediu și a populației, prin reabilitarea infrastructurii principale de irigații existente.

Aspectul principal pe care dorim să îl aducem în atenție îl reprezintă componenta de mediu aferentă acestui program, având în vedere faptul că apa necesară pentru funcționarea sistemelor/amenajărilor de irigații se va extrage prin pompare din corpuri de apă din rețeaua hidrografică naturală, iar fluviul Dunărea este cel mai important furnizor de apă.

Considerăm că, din acest punct de vedere, este strict necesar să se analizeze și să se cunoască impactul funcționării stațiilor de pompare care deservesc sau care vor deservi amenajările de irigații asupra habitatelor naturale acvatice, asupra florei și faunei din aceste habitate și în special asupra populațiilor piscicole. Aceste considerente au rezultat din analiza conținutului documentului privind descrierea Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații. Acest document analizează trei aspecte importante privind impactul programului: impactul economic, impactul social și impactul ecologic.

Din punct de vedere economic, sunt stabilite efectele pozitive privind îmbunătățirea productivității terenurilor, în prezent cu deficit de umiditate.

Din punctul de vedere al impactului social, se apreciază că prin realizarea acțiunii de reabilitare se va reduce vulnerabilitatea comunităților umane la secetă, prin evitarea afectării unei populații de 1.097.433 de locuitori din 190 de localități.

Din punctul de vedere al impactului ecologic, în documentul care face descrierea programului se consideră că programul în discuție cuprinde reabilitarea unor lucrări existente al căror „impact ecologic a fost evaluat la data execuției, înainte de 1989, și nu a generat modificări în impactul ecologic inițial”.

Față de această analiză a impactului ecologic, considerăm că este necesară o susținere mai consistentă a acestui capitol. Și avem în vedere experiența deloc pozitivă legată de funcționarea sistemelor de irigații din țara noastră din perioada anterioară anului 1990 și dintr-o zonă pe care o cunoaștem mai bine, zona Rezervației Biosferei Delta Dunării, și nu numai. În perioada anilor ’70, în județul Tulcea au fost amenajate nouă sisteme de irigații, a căror suprafață însumează circa 200.000 de hectare, deservite de 18 stații de pompare având capacități cuprinse între 0,5 și 45,6 metri cubi/secundă, care pompau în aceste sisteme peste 200 de milioane de metri cubi de apă anual.

Principala sursă de apă o constituie Complexul Lacustru Razim–Sinoe, din care lacurile Razim, Zmeica și Golovița au fost izolate de Marea Neagră prin închiderea Gurii Portița și, împreună cu lacul Babadag, au fost transformate într-un rezervor de acumulare de apă dulce.

Deoarece cele 18 stații de pompare pentru alimentarea sistemului de irigații nu au fost prevăzute din construcție cu instalații pentru protecția puietului de pește, în perioada care a urmat inaugurării acestor sisteme s-a înregistrat un impact ecologic major. Această situație, descrisă succint mai sus, precum și faptul că în prezent sunt deja în curs de execuție lucrări de modernizare a unor stații de pompare pentru irigații supuse reabilitării ne îndreptățesc să adresăm celor responsabili, respectiv ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și Agenției Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare, următoarele întrebări:

1. Au fost supuse proiectele de reabilitare și modernizare a sistemelor de irigații prevăzute în program procedurilor de evaluare a impactului de mediu (Evaluarea strategică de mediu a programelor/planurilor – SEIA, Evaluarea de mediu a proiectelor – EIA, Studiu pentru evaluarea impactului asupra corpurilor de apă), cu atenție deosebită asupra populațiilor piscicole din habitatele acvatice?

2. Au fost prevăzute în faza de proiectare sisteme de protecție a materialului piscicol și, în special, a puietului împotriva absorbției acestuia în stațiile de pompare de alimentare a sistemului de irigații?

3. Care sunt măsurile de protecție a materialului piscicol din corpurile de apă naturale curgătoare (Dunărea și râurile afluente) sau stătătoare (lacuri naturale și acumulări artificiale) care constituie surse de apă pentru sistemele de irigații și, în special, a celor cuprinse în ariile naturale protejate, în mod special din Rezervația Biosferei Delta Dunării?

Vă mulțumesc.

Senator de Tulcea, Circumscripția electorală nr. 18, senator Ion Ganea.

Solicit un răspuns în scris. Vă mulțumesc.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt întrebări sau interpelări din sală, voi da...

## **Domnul Vasile Cristian Lungu**

**:**

M-am înscris la cuvânt.

Sunteți înscris la cuvânt? Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se va adresa doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății, iar obiectul interpelării este: „Raportarea ineficientă RAPI și informarea pacienților români”.

## Stimată doamnă ministru,

În răspunsul dumneavoastră la interpelarea pe care v-am trimis-o în noiembrie 2018, Ministerul Sănătății refuză să își asume responsabilitatea pentru raportarea ineficientă a reacțiilor indezirabile postvaccinale și apreciază că responsabilitatea este în totalitate a părinților pentru înregistrarea efectelor secundare în baza RAPI. Astfel, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile a încetat să mai publice documente referitoare la înregistrarea RAPI la data de 3 aprilie 2017. Acest fapt ne arată, dacă este să avem încredere în eficiența instituțiilor din subordinea Ministerului Sănătății, că niciun copil în România în ultimii trei ani de zile nu a suferit nicio reacție indezirabilă postvaccinală.

Tot pe site-ul pe care îl indicați dumneavoastră în răspunsul la interpelarea mea, în ierarhia de înregistrare RAPI, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor

Transmisibile trebuie să raporteze mai departe Ministerului Sănătății aceste date. Însă stoparea raportării exact acum doi ani de zile, când au început eforturile companiilor producătoare de vaccinuri și ale unor funcționari din ministerul dumneavoastră pentru aprobarea Proiectului legii vaccinării obligatorii, nu creează o optică foarte bună asupra ministerului pe care îl conduceți.

În metodele de supraveghere a reacțiilor adverse postvaccinale indezirabile (sau RAPI) raportarea se poate face pe două căi: prin raportare telefonică imediată și prin fișa unică de raportare caz de boală, transmisibilă în cinci zile de la depistarea cazului suspect sau confirmat. Astfel, prin raportarea telefonică imediată ar trebui să existe o înregistrare eficientă a reacțiilor postvaccinale, dar nu există niciun caz declarat în ultimii doi ani de zile de acest tip. Tot în aceste metode de raportare există trei tipuri de reacții adverse ce trebuie raportate imediat, în funcție de gravitatea acestora: reacții comune și minore, reacții rare și reacții severe și grave. Însă în 2017, spre exemplu, pentru vaccinul BCG nu a existat decât un singur caz în toată țara de reacții postvaccinale indezirabile. Mai mult de atât, prin Ordinul nr. 1.147/2011 al Ministerului Sănătății, art. 8, însuși ministerul dumneavoastră cere ca:

„(1) Reacțiile adverse postvaccinale indezirabile să fie notate în Carnetul de vaccinări, conform clasificării în vigoare în România.

(2) Raportarea RAPI către direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București să se realizeze conform legislației în vigoare și să fie obligatorie pentru toți medicii de familie sau, după caz, pentru medicii vaccinatori” (mă refer aici la pediatri, la medicii infecționiști și așa mai departe).

Însă în răspunsul dumneavoastră la interpelarea mea vă derogați responsabilitatea acestei raportări. Așadar, dacă raportarea RAPI este lacunară și medicii nu sunt sancționați pentru acest fapt, de ce sancționați elevi cu excluderea din învățământ, dacă nu doriți să primească, din diverse motive, așa-numitele „vaccinuri obligatorii”? Sau prin faptul că ignorați lipsa de raportare în baza de date RAPI a efectelor indezirabile doriți ca în România să se creeze iluzia că efectele secundare ale vaccinării nu există de fapt și că vaccinurile actuale sunt la fel de sigure ca cele produse în România pe vremea când România mai avea un institut care să le producă?

## Doamnă ministru,

Vaccinarea este un tratament medical și orice tratament medical, mai ales cele aplicate împotriva voinței individului, prin metode de coerciție și intimidare, trebuie să fie imputat factorilor care aplică respectivul tratament. Or, ministerul dumneavoastră dorește să-i oblige pe toți românii la vaccinare printr-o eventuală lege, dar nu este capabil astăzi să îi informeze pe toți românii câte persoane și ce fel de efecte indezirabile vor suferi dacă se vor vaccina. Asta pentru că nu aveți o bază de date funcțională care să arate acest lucru. Cu alte cuvinte, nu știți ce se poate întâmpla, la scară largă, după tratamentul medical al vaccinării, cu populația pe care doriți să o vaccinați, deși acest aspect este primul lucru pe care ar trebui să-l aveți în vedere înainte de a milita pentru o lege a vaccinării obligatorii: să vă asigurați și să vă intereseze binele pacienților care primesc un tratament medical, nu să faceți presiuni ca produsele companiilor farmaceutice să fie administrate împotriva voinței românilor, iar după administrare să pretindeți că nu există niciun fel de problemă, niciun fel de reacții indezirabile. ## Stimată doamnă ministru,

Având în vedere cele menționate mai sus, vă rog să îmi răspundeți punctual la următoarele două întrebări:

1. Este vaccinarea în România un tratament medical?

2. Dacă da, cum puteți milita pentru un tratament medical dacă nu sunteți sigură..., dacă nu aveți un sistem de raportare eficient, corect și complet al reacțiilor postvaccinale pentru acest tratament medical?

Vă mulțumesc.

Vă solicit răspuns în scris și oral. Senator Vasile Cristian Lungu.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

Mulțumesc. Alte întrebări, interpelări? Nu mai sunt.

O să dau citire colegilor..., numelor și prenumelor colegilor senatori care au depus întrebări și interpelări scrise și nu au fost prezenți astăzi în sală.

– de la Grupul PSD: domnul senator Smarandache Miron Alexandru, doamna senator Arcan Emilia, domnul senator Mihu Ștefan;

– de la Grupul PNL: domnul senator Cristina Ioan, domnul senator Popa Cornel, domnul senator Toma Cătălin Dumitru, domnul senator Iancu Caracota, doamna senator Hărău Eleonora;

– de la Grupul USR: domnul senator Coliban Allen, domnul senator Goțiu Remus, domnul senator Mihail Radu Mihai;

– și de la grupul senatorilor neafiliați: doamna senator Covaciu Severica Rodica.

De asemenea, au fost depuse o serie de interpelări:

– de la Grupul PSD: doamna senator Arcan Emilia și domnul senator Iriza Scarlat;

– de la Grupul PNL: domnul senator Popa Cornel, domnul senator Cazan Mircea Vasile, domnul senator Cristina Ioan, domnul senator Iancu Caracota, doamna senator Hărău Eleonora;

– de la Grupul USR: domnul senator Fălcoi Nicu, domnul senator Coliban Allen, domnul senator Goțiu Remus, domnul senator Adrian Wiener, domnul senator Lungu Dan;

– de la senatori neafiliați: domnul senator Nicoară Marius Petre, domnul senator Iliescu Cătălin Lucian, domnul senator Baciu Gheorghe, domnul senator Lungu Vasile Cristian, doamna senator Covaciu Severica Rodica.

Aș vrea să menționez, în încheiere, prezența, din partea Guvernului, a domnului secretar de stat Ionuț Andrei, Ministerul Comunicațiilor, și a domnului subsecretar de stat Dan Constantin Deleanu, de la Ministerul Apelor și Pădurilor.

Mai sunt trei întrebări: domnul senator Mihail Radu Mihai, domnul senator Toma Vasilică, domnul senator Botnariu Emanuel.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, stimați colegi, declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, 16 septembrie 2019.

Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|218722]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 102/26.IX.2019 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei