Moțiune simplă la adresa ministrului educației și cercetării Pas cu pas am ajuns în colaps educațional – PNL a creat România NeEducată
Domnule președinte,
Stimați colegi deputați,
Doamnă ministru Monica Cristina Anisie,
Această moțiune este o mică parte a răspunsului nostru la nepăsarea și incompetența dovedite* pas cu pas de ministrul educației și cercetării de la preluarea mandatului, culminând cu perioada coronacrizei. Este o mică parte a învățământului preuniversitar. Nu vrem să detaliem incompetența de care ministrul educației a dat dovadă în ceea ce privește învățământul universitar sau cercetarea. Nici măcar o dată în ultimii 30 de ani românii nu au trăit asemenea momente de haos în educație.* Lipsa de viziune și de strategie a făcut ca toți cei din sistem – preșcolari, elevi, studenți, părinți, bunici și personal din învățământ – să trăiască luni de zile în panică și nesiguranță.
Ne bazăm pe demisia doamnei ministru, dacă această moțiune trece.*
## Stimați colegi,
Atât prin Decretul prezidențial din 16 martie 2020, prin care s-a instituit stare de urgență la nivel național, cât și prin Hotărârea nr. 6/9 martie 2020 a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, s-a stabilit că sunt suspendate cursurile în toate unitățile de învățământ, ceea ce înseamnă că atât elevii, cât și profesorii nu vin la școală.
În acest context, era normal ca decidenții de la Ministerul Educației și Cercetării să vină cu un set de proceduri care să reglementeze situația cadrelor didactice de predare, a personalului didactic auxiliar, a directorilor, a inspectorilor școlari și a personalului nedidactic. Doamna ministru a preferat să se spele pe mâini – nu că nu ar fi indicat în această perioadă – și a pasat mingea în curtea unităților de învățământ, unde consiliile de administrație ar fi trebuit să decidă. Era o situație de urgență decretată la nivel național și regulile trebuiau să fie unitare, nu diferite de la o școală la alta.
Din 11 martie 2020, în fiecare săptămână au venit informații care se contraziceau. De exemplu, la început de aprilie „se vor amâna examenele în iulie”, iar la sfârșit de aprilie „se va respecta calendarul inițial”. Circul și haosul cu „învățământul online” continuă și îl resimt cu toții deopotrivă – elevi, părinți și profesori. Doamna Anisie trăiește în „bula ei de la partid” și pe zi ce trece, pas cu pas, creează și mai mare haos în sistemul de învățământ. Părinții elevilor din clasele terminale sunt oripilați de ideile vehiculate cu atâta lejeritate de doamna Anisie.
## Doamnă ministru,
Sunteți ministrul educației care a procedat la cea mai mare reducere a numărului de posturi din sistemul de învățământ preuniversitar. Ați încercat să prezentați trunchiat situația, dar, prin Hotărârea Guvernului nr. 24/2020, ați redus numărul de posturi din învățământul preuniversitar de la 288.770, lăsat de guvernarea PSD, la 285.306. Astfel ați redus cu 3.464 de posturi.* De ce vă este frică să recunoașteți acest lucru și căutați țapi ispășitori pentru gafele comise?
Vrând să ne arătați „competența” Domniei Voastre, ați prezentat Guvernului planul de școlarizare pentru anul școlar 2020–2021, plan care se dovedește a fi un mare _copy-paste_
după planul de școlarizare făcut anul trecut de conducerea PSD a ministerului. Nu ar fi nicio problemă, mai bine să recunoști că nu te pricepi decât să dai greș, doar că anul trecut, în calitate de coordonator al Comisiei de educație pentru învățământ preuniversitar din PNL, ați criticat aspru acest plan de școlarizare și l-ați interpelat pe ministrul educației de atunci: „Aveți realizat un studiu care să stea la baza fundamentării alocării în acest mod a cifrei de școlarizare?”
Bineînțeles că cifra de școlarizare propusă acum de minister pentru anul școlar viitor pentru locurile de clasa a IX-a de la liceu nu are niciun studiu și nu este explicată nicidecum în nota de fundamentare a proiectului aflat în dezbatere publică. Dar acum nu se pune!
Stimați colegi,
În ultimele două luni am văzut cu toții ce înseamnă ca un politruc neprofesionist să conducă învățământul românesc. Situația de criză ar fi trebuit să evidențieze abilitățile de _leadership_ și competențele de manager ale ministrului educației. În schimb, am văzut bâlbâieli, răzgândeli neargumentate, declarații contradictorii ale tuturor reprezentanților guvernamentali, lipsă de înțelegere a riscurilor sistemului și completă lipsă de viziune.
Doamnă ministru,
Ați promis că veți face din educație o prioritate, dar ați subfinanțat-o și ați vulnerabilizat deopotrivă actul didactic, corpul profesoral și mai ales pe elevi.
Astfel, cred că suntem cu toții de acord că în această perioadă:
– nu au fost comunicate în timp util scenariile și măsurile avute în vedere de minister în contextul pandemiei de coronavirus;
– nu au fost comunicate nici măcar acum variantele de metodologii pentru examenele din anii terminali;
– nu au fost comunicate în timp util procedurile pentru concursurile de titularizare și definitivat;
– nu au fost comunicate graficul și modalitatea în care se vor da probele de aptitudini pentru admiterea în unitățile de învățământ vocațional;
– nu au fost comunicate posibile scenarii pentru încheierea anului școlar;
– nu a fost elaborată o procedură de lucru la domiciliu pentru cadrele didactice, pentru personalul didactic auxiliar, pentru directori, inspectori școlari și pentru personalul nedidactic;
– nu a fost implementat și actualizat Programul „EURO 200”, astfel încât toți elevii să aibă la dispoziție un computer, laptop sau tabletă pentru continuarea studiilor;
– nu a existat niciun fel de coerență cu privire la stabilirea unui calendar pentru începutul de an școlar, nici pentru grădinițe și nici pentru școli.
## Doamnă ministru,
În ciuda prevederilor constituționale, învățământul nu este gratuit în România. Ne-a dovedit-o această criză, perioadă în care pentru jumătate dintre elevi nu a fost asigurat dreptul la educație. Cauza evidentă este lipsa infrastructurii, în contextul în care bugetul alocat pentru educație și cercetare în 2020 este de 3,4% din PIB, iar implementarea programului care trebuia să le asigure accesul la tehnologie tuturor elevilor a rămas în aer. Și nu putem să nu ne exprimăm încă o dată indignarea când ne amintim că tocmai dumneavoastră ați declarat, la preluarea mandatului, că n-am avea ce face cu un buget de 6% din PIB pentru educație. Înțelegeți acum de ce avem nevoie de acei bani pentru educație? Ca să vă fie mai clar, vă spunem noi ce am fi putut face cu cei 6% pe care nu-i aveți pentru că nu i-ați cerut. Am putea să dăm șansa la o viață decentă fiecărui copil, să reducem rata abandonului școlar, să nu mai avem școli cu grupul sanitar în curte și fără
apă curentă. Am putea să informatizăm întreg procesul de învățământ, astfel încât, indiferent ce criză ne lovește, profesorii și elevii să rămână ancorați în misiunea lor de a da României generații mai educate, mai sănătoase. Și mai putem continua, dar după demisia dumneavoastră.
Dragi colegi,
Dacă ar fi să facem un top al celor mai dezastruoase și incoerente declarații legate de gestionarea crizei COVID-19, cu siguranță doamna ministru Monica Anisie ar ocupa un loc fruntaș. Și trebuie să recunoaștem că în Guvernul Orban este o competiție strânsă pentru cea mai neinspirată declarație. Pentru podium „se bat” vreo 10 miniștri împreună cu premierul și vicepremierul.
De fapt, comunicarea la nivel guvernamental a fost dezastruoasă. Am auzit declarații asupra cărora s-a revenit la nesfârșit, ordonanțe de urgență publicate în Monitorul Oficial la câteva zile după ce erau anunțate măsurile în conferință de presă, lucru care a dus la confuzie și derută. Hotărâri de guvern înainte de legi aprobate. Să ne amintim și declarațiile vicepremierului, care s-a hazardat să anunțe că este posibilă repetarea anului școlar în curs. Replica ministrului educației a venit abia câteva ore mai târziu, când a negat existența unei variante de lucru care să vizeze înghețarea anului școlar sau amânarea examenelor de evaluare națională și bacalaureat cu un an.
Incapacitatea evaluării situației a făcut ca, la începutul lunii martie, în ciuda faptului că întreaga lume își închidea porțile, ministrul educației să afirme că nu se justifică suspendarea cursurilor școlare. O zi mai târziu, ca urmare a presiunilor politice, ministrul a decis să ia măsuri de prevenție, în sensul evitării răspândirii coronavirusului. Aici însă vă înțelegem, doamnă ministru. Nu purtați singură această vină, pentru că și prim-ministrul Orban s-a lăsat convins destul de greu de necesitatea acestei măsuri. Așa că, de dragul corectitudinii, responsabilitatea amânării acestei decizii trebuie partajată și cu șeful dumneavoastră. Dar e posibil ca dânsul să vă ofere prioritate la demisie.
Totuși, în data de 21 aprilie 2020, doamna ministru emite un ordin de ministru ilegal, cu multiple implicații la nivelul unităților de învățământ preuniversitar. Este vorba de Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 4.135. Acesta are în anexă o minunată instrucțiune care pune pe jar întregul sistem de învățământ preuniversitar. Textul acestei instrucțiuni încalcă flagrant prevederile Legii educației naționale privind notarea elevilor. Evaluarea elevilor va deveni un fel de negociere cu elevul sau părintele dacă va fi notat sau nu. Legea educației îl obligă pe profesor să respecte standardele de notare. S-a gândit cineva că această metodă de negociere poate influența negativ elevul și umilește profesorul?
Minunata instrucțiune despre care se face vorbire mai sus nu vine decât să oblige. Dincolo de repetitivitatea cuvântului „obligați”, ministerul îi forțează pe părinți să le asigure copiilor tehnologia necesară pentru surogatele inepte, fără vreun rezultat pedagogic viabil, numite „platforme online”.
## Stimați colegi,
În prezent, învățământul din România se desfășoară online pentru jumătate dintre elevi, sub coordonarea unui ministru al educației care nu a ieșit din birou. Singurele vizite memorabile ale acestuia sunt cele organizate flagrant, cu televiziunile în spate, umilind și speriind profesori din mediul rural și, paradoxal, încălcând Legea educației naționale. N-am văzut-o pe doamna ministru să țină legătura cu fiecare județ pentru a se asigura că părinții, tutorii sau susținătorii legali au cele necesare pentru a respecta un ordin de ministru aberant, prin care responsabilitatea este pasată în cârca părinților, obligându-i să asigure accesul și participarea elevilor la activitățile de învățare online. Ce facem cu sutele
de mii de elevi care nu au tablete, laptopuri și acces la internet? Ce facem cu cei care nu își permit astfel de costuri? Care este strategia Guvernului Orban? Răspundem noi: nepăsare totală!
Guvernul a anunțat că Programul „EURO 200” continuă. Condițiile însă nu mai pot fi aplicate acum, având în vedere situația actuală. Am solicitat degeaba, în repetate rânduri, actualizarea programului. Nici nu credem că cineva din Guvern a observat măcar faptul că cererea indică data din anul 2016 și că se raportează la venitul din martie 2016. Tot un _copy-paste_ nereușit. Ce să mai vorbim atunci de alte criterii care trebuie să fie actualizate?
Lipsa de asumare și de responsabilitate a mers până într-acolo încât ministrul educației a cerut unităților de învățământ să doteze elevii cu echipamentul necesar. Această solicitare n-a avut în spate niciun studiu de impact, nicio confirmare a faptului că școlile ar avea resurse pentru a implementa această rezoluție.
## Doamnă ministru,
În lumea aceea ideală în care dumneavoastră trăiți, aveți habar câți oameni trăiesc în România sub pragul sărăciei? Câți părinți nu pot asigura copiilor un smartphone sau un PC? Știți câți profesori din România nu au bani pentru „tehnologie”, pentru echipamente IT măcar decente, că de performante nu poate fi vorba?
Ați făcut, stimată doamnă ministru, o evaluare a posibilităților tehnice ale elevilor și profesorilor? Evident, nu. În lumea dumneavoastră, de hârtii și documente, nu contează decât hârțogăria.* Nu procesul educativ și instructiv autentic, centrat pe nevoia elevului, pe capacitățile și posibilitățile lui. Dar vreți hârtii, dovezi, feedback. Și obligații! Atâta știți. Nu să asigurați resurse pentru toți actorii procesului educativ. Nu să stimulați calitatea actului educațional. Dumneavoastră obligați. Că tot vă place cuvântul: nu știm cine ne obligă să vă mai suportăm.
Am văzut că ați renunțat la pozele în care, zâmbind larg, ne anunțați în fiecare dimineață ce program aveți. Acum ne puneți cursuri despre cum să rezistăm psihologic stresului și cum să ne adaptăm în... „per’oada” de criză. De azi poate ne scutiți de a vă mai avea ministru al educației!
## Stimați colegi,
Nici la două luni după suspendarea cursurilor școlare nu există un program național, coerent și sustenabil de achiziție a dispozitivelor electronice necesare desfășurării învățământului online pentru categoriile defavorizate. Ministrul educației ar fi trebuit să înțeleagă că învățământul la distanță nu înseamnă numai monitorizare haotică și discriminatorie a profesorilor în ceea ce privește timpul petrecut pe platformele online, ci și învățământ prin corespondență, prin fișe educaționale și alte materiale didactice. Vedem deci o concentrare pe evaluarea cantitativă, fără o analiză pe calitatea și accesibilitatea actului educațional.
Guvernul PNL a rămas în aceeași paradigmă a plasării incompetenților în funcții de decizie, oameni fără experiență și fără performanțe profesionale notabile. Acesta este un act deliberat de distrugere a educației și nu poate fi tolerat.
## Doamnă ministru,
Această moțiune simplă vă oferă șansa să le dați românilor explicații, destul de târziu, ce-i drept, dar mai bine acum decât niciodată. Vă oferim posibilitatea să răspundeți la o serie de întrebări aflate pe buzele tuturor.
Doamnă ministru, mai avem nevoie de profesori? Până mai ieri nu se știa când se va da concursul pentru titularizare, pentru că nu v-ați gândit ce vor face miile de absolvenți care s-au pregătit pentru concursul de titularizare și pentru definitivare în învățământ. Vor reuși să-și găsească aici, în România, locul de muncă pentru care s-au pregătit? Sau vor
fi nevoiți să plece în străinătate, ca mulți alți români, să îngroașe rândurile experților pe care România i-a exportat în ultimii ani?
Vorbim de mii de absolvenți, viitori profesori, care nu au putut face nicio predicție pentru viitorul lor profesional. Adevărul este, doamnă ministru, că ați reușit să bulversați toți actorii sistemului de învățământ – elevi, părinți și profesori!
## Doamnă ministru,
Nu vi se pare grav faptul că nici până la această oră nu se cunoaște modul concret de desfășurare a examenelor pentru elevii din anii terminali, astfel încât elevii și profesorii să fie pe deplin protejați?
Ce facem cu elevii din focarele COVID, cu cei din Suceava, spre exemplu? Teama părinților și a elevilor este întemeiată, în condițiile în care singurele măsuri de protecție vor fi așezarea răsfirată în bănci și măsurarea temperaturii.
V-ați gândit că unii copii pot face febră și de la alte afecțiuni necorelate cu epidemia actuală? Cu ei ce se întâmplă? Vor pierde examenul, în condițiile stabilite de minister? Cine își va asuma responsabilitatea aceasta? Va fi aruncată tot asupra unităților școlare? Se vor amplasa marcaje pe trotuar? Se vor face cozi pentru sute de elevi?
Cel mai probabil vom ajunge la o soluție improvizată pe ultima sută de metri, demers profund dăunător în primul rând sănătății elevilor, a profesorilor, precum și sistemului de educație.
Aceasta este crunta realitate: sute de mii de elevi și părinți rămân în continuare debusolați. Mai mult, admiterea în acest an în clasele a V-a și a IX-a în unitățile de învățământ vocaționale rămâne și acum învăluită în mister, în condițiile în care în această lună ar fi trebuit să se desfășoare probele de aptitudini.
## Stimați colegi,
Ministrul educației și cercetării a adus pas cu pas învățământul românesc în una dintre cele mai grave situații în care a fost vreodată, în colaps. După ce a criticat guvernările anterioare pentru alocările bugetare aferente portofoliului educației, PNL a comasat educația și cercetarea, după care le-a subfinanțat. Probabil că doamna ministru Anisie ne va spune astăzi cum că a muncit, că a venit cu proiecte*, că a restructurat inspectoratele în toată această perioadă. Așa este! Doamna ministru Anisie a fost ocupată să elaboreze metodologiile de schimbare din funcție a inspectorilor școlari generali și adjuncți. Le-a făcut atât de bine, încât până și elevii susțin că examenele de clasa a XII-a sunt mai riguroase și mai consistente decât proba de competențe a inspectorilor școlari. Asta ca să nu mai vorbim despre schimbările făcute peste noapte la nivelul inspectoratelor Timiș, Cluj, Brașov, Hunedoara, Bistrița, Maramureș, Sălaj, Alba, Vâlcea, fără nicio justificare.
Ați terminat, doamnă ministru? V-ați asigurat că prietenii de casă ai partidului au locuri călduțe, noi sinecuri? Așa arată România Educată, doamnă ministru?
## Doamnă ministru,
În condițiile în care cursurile sunt suspendate, dumneavoastră le cereți profesorilor să facă activități online și să folosească diferite platforme educaționale. Dar v-ați pus problema dacă acești profesori au fost pregătiți pentru așa ceva? Dacă au aparatura necesară acasă? Dacă au conexiune la internet? Mulți dintre ei au telefoane prin care accesează internetul, dar nu este suficient pentru a crea materiale, pentru a le posta și pentru a se conecta la aceste platforme.
Profesorilor le cereți să lucreze cu elevii de acasă; în fapt, cu jumătate dintre elevi. V-ați gândit că mai întâi ar trebui să le modificați contractele individuale de muncă prin act
adițional și să stabiliți că locul desfășurării activității este și la domiciliu și să prevedeți, eventual, și telemunca?
Le-ați solicitat profesorilor să țină lecții online și să se conecteze cu elevii în clase virtuale! Dar de „dreptul la imagine” ați auzit?
Sunt elevi din anumite școli, asaltați, care nu știu unde să se conecteze mai repede, ba mai mult, sunt făcute și postări pe Facebook cu fețele copiilor conectați la aceste clase virtuale. Oare a solicitat cineva acordul părinților elevilor minori pentru a le posta pozele?
Stimați colegi,
Desigur, toate problemele de mai sus au nevoie de strategii care nu se elaborează peste noapte. Este necesară conlucrarea cu specialiștii din domeniu, este imperativă implicarea cadrelor didactice performante, a celor în măsură să deschidă o altă etapă pentru școala românească. Dar oare cum să-ți păstrezi profesioniștii în sistem atunci când singura logică după care acționezi în criză e să recurgi la tăieri salariale, în loc să identifici surse de finanțare? Să nu uităm că a fost nevoie de intervenția sindicatelor ca Guvernul să nu aplice șomajul tehnic angajaților din sistemul de educație.
Noi, opoziția, am venit cu măsuri concrete pentru combaterea efectelor coronacrizei încă de la începutul lunii martie. Soluții care erau bazate pe prevenție și construcție, nu pe reduceri de venituri sau personal. Guvernul Orban s-a încăpățânat să amâne implementarea recomandărilor noastre până la punctul în care impactul crizei era deja prea mare. Cu greu au acceptat suspendarea cursurilor și, mai apoi, legea care permitea unuia dintre părinți să rămână acasă cu copilul pe această durată.
Criza generată de pandemia de COVID-19 a repus pe tapet o altă problemă acută: lipsa accesului la educație din cauza sărăciei. Ministrul Anisie a dat ordin cu privire la obligativitatea cursurilor online fără să analizeze dacă este implementabil. Organizațiile neguvernamentale au sancționat această decizie, unele dintre acestea anunțând că vor da în judecată Ministerul Educației și Cercetării pentru acest ordin care împiedică elevii să învețe.
Doamnă ministru, dacă erați părintele unui copil în an terminal, al unui copil cu dizabilități sau provenit dintr-o familie cu probleme sociale, expus riscului de excluziune socială, cum ați fi perceput activitatea dumneavoastră de ministru? Vă întrebăm la modul cel mai sincer!
Nu este cazul să ne lansăm în declarații politice, trebuie să fim realiști. România nu-și permite continuarea acestei abordări în educație. Vorbim despre incompetență crasă din partea membrilor unui guvern, oameni care nu pot avea o opinie unitară pe un subiect de interes național. Această umilință la adresa celor din învățământ nu poate să rămână nepedepsită și nu poate fi ascunsă sub covorul declarațiilor politice.
## Doamnă ministru,
Fără precizări clare, sistemul de învățământ intră în colaps. Obligarea profesorilor de a se alinia la un standard nereglementat conduce la bulversarea sistemului și, evident, la foarte multe nemulțumiri. Modalitățile legale privind plata drepturilor salariale în această perioadă trebuie bine stabilite, pentru a elimina pe cât posibil factorul discriminatoriu. Cadrele didactice sunt bulversate oricum. Nu știu ce să facă mai repede. Să intre online cu elevii și să facă lecții? Să completeze tabelele și machetele trimise de directori? Directori care le spun că acele documente stau la baza plății salariilor. Până la urmă ce facem? Mutăm activitatea didactică în online sau sporim birocrația? Această birocrație era mult blamată de către dumneavoastră, doamnă ministru, atunci când ați preluat mandatul și ați trecut la tăiat hârtii, ca să nu zicem la tăiat frunze.
## Stimați colegi,
Am expus exemple concrete care evidențiază limitarea ministrului educației, mai ales în contextul pandemiei de COVID-19. Incompetența profesională a ministrului Monica Anisie se completează cu lipsa totală de transparență a administrării acestui portofoliu și cu multe altele pe care timpul nu ne permite să le analizăm aici.
Fiecare zi cu ministrul actual la cârma educației va înrăutăți și mai mult situația în domeniul învățământului. Riscăm să asistăm la un colaps, cu consecințe grave pentru întreaga societate, pe parcursul mai multor generații, și trebuie să punem capăt acestor pași spre România needucată. Credem cu tărie că ministrul Monica Anisie a pierdut dreptul moral de a realiza politicile în domeniul educațional și de a exercita conducerea Ministerului Educației și Cercetării.
În martie 2018 ne spuneați într-o moțiune că: „Sunt mii de copii din această țară cărora li se încalcă un drept fundamental – cel la învățătură.” Astăzi vă spunem că sunt milioane de copii cărora li se încalcă acest drept. Haideți să punem capăt acestor pași spre o Românie needucată, pași repezi făcuți de colega dumneavoastră Monica Cristina Anisie!
Vă mulțumesc.
Voce
voce proprie
Marker
Cadru
Justificarea combină interesele electoratului (grup) cu obiective universale de dezvoltare (binele comun).
„Am putea să dăm șansa la o viață decentă fiecărui copil, să reducem rata abandonului școlar, să nu mai avem școli cu grupul sanitar în curte și fără apă curentă.”