Ioan Cupșa

Mulțumesc, domnule președinte.

Ne propunem sau vă propuneți, mai precis, cei de la putere, de mai bine de un an să modificați legile justiției, una dintre legile vizate fiind Legea nr. 317/2004, cea care privește organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Dragi colegi,

Nu uitați că acest Consiliu Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. Nu uitați, de asemenea, că acest Consiliu Superior al Magistraturii are un rol esențial în organizarea și funcționarea autorității judecătorești, autoritate judecătorească care, la rându-i, prin activitatea pe care o desfășoară, prin hotărârile pe care le pronunță în acte de înfăptuire a justiției, judecătorul, cu sprijinul esențial al procurorului și, respectiv, al avocatului, ne afectează pe fiecare dintre noi!

În acest lanț al cauzalităților, o lege proastă de modificare a Legii nr. 317/2004, în mod necesar subliniez acest lucru, va afecta drepturile, libertățile și interesele legitime ale unora dintre noi, ale concetățenilor noștri.

Avem milioane de procese care așteaptă soluționarea, în prezent, pe rolurile instanțelor de judecată.

Încă o dată subliniez, în acest lanț al cauzalității, plecând de la organizarea și funcționarea CSM până la înfăptuirea actului de justiție, prin spunerea adevărului juridic de către judecători, noi intervenim în prezent și intervenim în mod nefericit. Este vădit că intervenim în mod nefericit.

Cererea de reexaminare a Președintelui României, pe care o am aici, vizează nu mai puțin de 24 dintre articolele care au modificat Legea nr. 317/2004. Douăzeci și patru de articole care fie sunt neclare, fie conțin dispoziții contrare sau vorbim despre paralelisme legislative.

În esență, Pl-x 419/2017, legea pe care dumneavoastră o propuneți pentru a modifica Legea nr. 317, este un act legislativ de slabă calitate. Este un act legislativ de o factură care – și iertați-mă că spun acest lucru, o spun cu mare regret – relevă un lucru care se întâmplă și la care eu sunt martor, cel puțin de șase ani: calitatea actului legislativ în Parlamentul României scade de la o zi la alta.

Am intrat în arhivele Parlamentului. Credeam că cei care în anii ’90, nepregătiți fiind, venind de nu se știe unde, au început să legifereze, se descurcau mai prost decât noi.

M-am uitat în anul 2003, atunci când s-a revizuit Constituția, și aveam o părere proastă despre o bună parte dintre cei care au fost actori în acea procedură de revizuire a

Constituției, membri ai Partidului Social Democrat de la acea vreme. Calitatea intervențiilor dânșilor, prin comparație cu ceea ce noi facem în fiecare zi – și eu sunt martor de șase ani, aproape, la acest lucru –, este incomparabil mai bună!

Vă rog, facem apel la dumneavoastră, faceți ceva! Nu se poate să se degradeze atât de mult calitatea actului legislativ adoptat de Parlamentul României, așa cum se întâmplă în ultima perioadă de timp.