Stenogramă plen

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună ziua, stimați colegi!

Vă solicităm, cu rugămintea să supuneți votului, ca poziția 13 de pe ordinea de zi, respectiv Proiectul Legii muntelui, PL-x 80/2018, vă rugăm să fiți de acord să o mutăm pe poziția 9.

Vă rog să luați loc, să putem începe ședința de plen de astăzi.

Declar deschisă ședința de astăzi și vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, și-au înregistrat prezența un număr de 125 de deputați.

## **Domnul Florin Iordache:**

Numai puțin, să facem un vot.

Până la ora 12.00 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; la ora 12.30 – vot final; apoi ședința Biroului

Deci este vorba despre PL-x 80/2018 – Proiectul Legii muntelui – să fie mutat de pe poziția 13 pe poziția 9.

## **Domnul Vasile Daniel Suciu:**

Și Pl-x 136/2018

, care figura pe poziția 387, la un moment dat, pe ordinea de zi.

Da?

Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență nr. 63/2010 să o aducem pe poziția 3 și, ulterior, să o retrimitem comisiei. Termen – două săptămâni.

## **Domnul Victor Paul Dobre:**

Mai am o propunere.

Proiectul de lege de la poziția 108 – PL-x 341/2018

– să-l mutăm pe poziția 10, pentru dezbateri.

Deci PL-x 341/2018 – Legea energiei electrice?

Exact. De pe poziția 108 pe poziția 10. Și rămâne pentru dezbateri.

Să rămână pe poziția 10, pentru dezbateri.

Da.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă propun să avem două voturi. Pentru mutarea pe poziția 3

Adoptată.

Și acum pentru retrimiterea la comisie. Termen – două săptămâni.

Adoptată.

Îl invit pe domnul Victor Paul Dobre. Vă rog.

## **Domnul Victor Paul Dobre:**

Domnule președinte,

Vă propun ca PL-x 244/2018

, poziția 105...

Da?

...să fie mutat pe poziția 3 și să-l retrimitem comisiei.

## **Domnul Florin Iordache:**

Bun. Două voturi. Primul vot – pentru mutarea pe poziția 3.

Și acum pentru retrimiterea la comisie. Termen – două săptămâni.

Da? Corect.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc.

Numai puțin, să anunț rezultatul și să rog stafful tehnic să-mi aducă documentația.

103 voturi pentru, 16 abțineri. PL-x 341/2018 a fost mutat pe poziția 10.

Imediat, domnule Korodi.

Rog stafful tehnic să pregătească documentația. În continuare, domnul Korodi.

Apoi domnul Simionca.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă solicităm mutarea pe poziția 3 și retrimiterea la comisie a PL-x 574/2017, Proiectul de lege pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României, de pe poziția 81.

## **Domnul Florin Iordache:**

Bun. Proiectul de pe poziția 81 să fie mutat pe poziția 3.

A fost mutat.

Acum vă propun să fie retrimis comisiei. Termen – două săptămâni.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Propunem ca Pl-x 115/2018, Propunerea legislativă pentru completarea art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, de pe poziția 400, să fie mutată pe poziția 10, iar apoi să o retrimitem comisiei pentru două săptămâni.

Dar de ce nu vreți pe poziția 3, că oricum o retrimitem?

Sau pe poziția 3.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vom face două voturi. Deci să fie mutată pe poziția 3.

Și acum vot pentru retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

Propunerea legislativă a fost retrimisă comisiei două săptămâni.

Alte intervenții dacă mai aveți dumneavoastră pe procedură?

Nu.

Bun. Intrăm în ordinea de zi.

7. Proiectul de hotărâre privind aprobarea structurii organizatorice și a statului de funcții ale serviciilor Camerei Deputaților – PHCD 47/2018.

_(Domnul deputat Victor Paul Dobre solicită să ia cuvântul._ )

Procedură. Vă rog.

Numai puțin. Imediat, domnule Zisopol. Procedură.

Domnule Dobre, vă rog.

## **Domnul Victor Paul Dobre:**

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Având în vedere importanța acestei decizii și faptul că nu am avut suficient timp să o analizăm, Grupul parlamentar al PNL vă propune amânarea cu o săptămână a discuțiilor pe acest proiect de hotărâre.

Vă mulțumesc.

Domnule chestor Zisopol, vă rog, prezentați dumneavoastră proiectul.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. n) din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 28 iunie 2016, cu modificările și completările ulterioare, structura organizatorică și statul de funcții ale serviciilor Camerei Deputaților sunt aprobate de plenul Camerei Deputaților, cu avizul Biroului permanent.

Având în vedere avizul Biroului permanent, supunem aprobării plenului Camerei Deputaților Proiectul de hotărâre privind aprobarea structurii organizatorice și a statului de funcții.

Noua structură organizatorică a serviciilor Camerei Deputaților și statul de funcții aferent asigură în continuare cadrul optim pentru desfășurarea activităților parlamentare, precum și pentru buna administrare a clădirii Palatului Parlamentului.

Acestor prerogative li se adaugă și nevoia de întărire a capacității administrative a structurilor care vor fi implicate în pregătirea și asigurarea bunei desfășurări a dimensiunii parlamentare a președinției Consiliului Uniunii Europene în 2019.

Astfel, principalele propuneri prezentate, față de actuala structură organizatorică a Serviciilor Camerei Deputaților, sunt:

1. Înființarea, în subordinea cabinetului secretarului general, a Compartimentului pentru dimensiunea parlamentară a președinției Consiliului Uniunii Europene, având în vedere asumarea de către România, pentru prima dată, a președinției Consiliului Uniunii Europene, care presupune un efort deosebit, inclusiv pe dimensiunea parlamentară, în direcția creșterii capacității administrative necesare exercitării acestui mandat.

Compartimentul va contribui la buna coordonare a organizării și a desfășurării principalelor evenimente din cadrul dimensiunii parlamentare a președinției române a Consiliului Uniunii Europene, în special a celor care revin în organizarea exclusivă a Camerei Deputaților. Totodată, prin înființarea acestei structuri, va putea fi asigurată o perspectivă unitară, sub aspect organizatoric, tehnic și logistic, prin conlucrarea îndeaproape cu toate structurile Camerei Deputaților și Senatului pentru derularea evenimentelor respective.

## **Domnul Florin Iordache:**

Bun. Dacă sunt comentarii de ordin general?

Nu.

A, vă rog. Domnul Seidler.

## Stimați colegi,

În Biroul permanent de ieri al Camerei Deputaților materialul de lucru a fost primit, aș spune ca de obicei, cu mai puțin de o oră înaintea ședinței propriu-zise. Acest material de 26 de pagini a fost votat în totală necunoștință de cauză.

Poate nu știți, Camera Deputaților are peste 1.600 de angajați, ceea ce o plasează între primii 200 de angajatori din România.

Dacă vă închipuiți că în oricare dintre aceste organizații s-ar putea vota o nouă organigramă fără măcar ca aceasta să fi fost dezbătută, cred că vă înșelați! Acest lucru denotă lipsa totală... sau incapacitatea managerială. Și, după cum știți, spune o vorbă veche – „Peștele de la cap se-mpute”, iar capul, în acest caz, nu doar că nu a fost prezent la ședința Biroului permanent de ieri, dar nici astăzi nu ne onorează cu prezența. Încă o ocazie pentru a-i cere demisia unui personaj dublu condamnat penal, total incompetent, inclusiv în conducerea tehnică a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc. Dacă sunt alte dezbateri? Nu.

Trecem la titlu. Observații? Nu. Adoptat. La preambul. Observații? Nu. Adoptat. La articolul unic. Observații? Nu. Adoptat. Art. 2? Art. 3? Art. 4, 5, 6, 7, 8? Observații? Nu. Adoptate. La anexa nr. 1, observații? Nu. Adoptată. La anexa nr. 2, observații? Nu. Adoptată. Rămâne la votul final.

8. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii – PL-x 419/2017/2018.

Comisia juridică?

Domnule Dunava, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Cererea de reexaminare a fost formulată de Președintele României, în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituția României, republicată.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea cererii de reexaminare a Președintelui României. Comisia juridică, de disciplină și imunități propune adoptarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 în forma transmisă la promulgare.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, legea face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Cupșa, Grupul PNL. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ne propunem sau vă propuneți, mai precis, cei de la putere, de mai bine de un an să modificați legile justiției, una dintre legile vizate fiind Legea nr. 317/2004, cea care privește organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Dragi colegi,

Nu uitați că acest Consiliu Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. Nu uitați, de asemenea, că acest Consiliu Superior al Magistraturii are un rol esențial în organizarea și funcționarea autorității judecătorești, autoritate judecătorească care, la rându-i, prin activitatea pe care o desfășoară, prin hotărârile pe care le pronunță în acte de înfăptuire a justiției, judecătorul, cu sprijinul esențial al procurorului și, respectiv, al avocatului, ne afectează pe fiecare dintre noi!

În acest lanț al cauzalităților, o lege proastă de modificare a Legii nr. 317/2004, în mod necesar subliniez acest lucru, va afecta drepturile, libertățile și interesele legitime ale unora dintre noi, ale concetățenilor noștri.

Avem milioane de procese care așteaptă soluționarea, în prezent, pe rolurile instanțelor de judecată.

Încă o dată subliniez, în acest lanț al cauzalității, plecând de la organizarea și funcționarea CSM până la înfăptuirea actului de justiție, prin spunerea adevărului juridic de către judecători, noi intervenim în prezent și intervenim în mod nefericit. Este vădit că intervenim în mod nefericit.

Cererea de reexaminare a Președintelui României, pe care o am aici, vizează nu mai puțin de 24 dintre articolele care au modificat Legea nr. 317/2004. Douăzeci și patru de articole care fie sunt neclare, fie conțin dispoziții contrare sau vorbim despre paralelisme legislative.

În esență, Pl-x 419/2017, legea pe care dumneavoastră o propuneți pentru a modifica Legea nr. 317, este un act legislativ de slabă calitate. Este un act legislativ de o factură care – și iertați-mă că spun acest lucru, o spun cu mare regret – relevă un lucru care se întâmplă și la care eu sunt martor, cel puțin de șase ani: calitatea actului legislativ în Parlamentul României scade de la o zi la alta.

Am intrat în arhivele Parlamentului. Credeam că cei care în anii ’90, nepregătiți fiind, venind de nu se știe unde, au început să legifereze, se descurcau mai prost decât noi.

Domnul Ion Stelian, Grupul USR. Vă rog, domnule coleg.

Ce vă mai supără judecătorii care sunt independenți și corecți!

Ce supărări mari vă provoacă procurorii independenți! Trăim în niște vremuri în care judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care pronunță o hotărâre trebuie să se aștepte să primească bolovani în geam de la reprezentanții puterii actuale, cărora nu le convine o anumită sentință.

Acestea sunt vremurile în care trăim în realitate!

Trăim vremuri în care judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție sunt criticați de cine? De ministrul afacerilor interne al PSD! Sunt criticați de ceilalți miniștri din Cabinetul Dăncilă. Asta faceți, domnilor!

Avem vreun motiv să ne imaginăm că nu veți folosi această lege și că aceste prevederi din această lege nu sunt folosite tocmai pentru a pune bocancul pe grumazul justiției? Dați-ne un singur motiv!

Terminați cu minciunile! Nu mai spuneți că aceste prevederi sunt preluate de la magistrați, pentru că este o enormitate!

CSM – uitați-vă clar pe site-ul Camerei Deputaților – a dat aviz negativ acestor propuneri. Dintre toate propunerile Președintelui României unele au fost constituționale, au fost unele care erau menite să pună în acord aceste propuneri legislative cu criteriile de constituționalitate și cu ceea ce ne solicită Comisia de la Veneția. Nu s-a întâmplat acest lucru!

Ce vreți să faceți? Vreți să aveți la cheremul dumneavoastră Inspecția Judiciară. Vreți să despărțiți Consiliul Superior al Magistraturii în două, astfel încât Inspecția Judiciară să poată fi numită doar de secția de judecători, crezând că veți avea o influență, la un moment dat, acolo foarte puternică. Asta v-ați propus, asta ați vrut să faceți cu această lege!

Două chestiuni referitoare la CSM.

CSM trebuie să-și aleagă președintele, conducerea, pe criterii obiective, cu o majoritate absolută, nu cu o majoritate simplă, așa cum propuneți dumneavoastră. Membrii CSM nu trebuie să fie revocați oricând, pentru că ei dețin un mandat reprezentativ, așa cum și Domniile Voastre aveți un mandat reprezentativ. Nimeni nu v-a revocat, deși poate ar fi trebuit să facă acest lucru, pentru că, după un an de guvernare, în loc să vă țineți de programul de guvernare, ați îndreptat toate tunurile împotriva justiției.

Concluzionați, vă rog!

Lucrurile nu s-au încheiat.

Dorim fără penali în funcții publice, iar Liviu Dragnea să-și dea demisia din funcția de șef al Camerei Deputaților.

## **Domnul Florin Iordache:**

Mulțumesc.

Am și eu o intervenție.

Bună ziua, stimați colegi!

Este corect să spunem lucrurilor pe nume.

Este corect că noi în programul de guvernare am spus că vrem niște legi ale justiției corecte. Aceasta este cea de-a doua lege, din care politicul să fie scos din actul de numire, din actul de decizie.

Ce se întâmplă în această lege, ca să fiți corect informați? Se separă cariera judecătorilor și procurorilor. Este o cerință europeană, este un lucru stabilit prin decizia Curții, prin hotărârile Comisiei de la Veneția.

Ce este rău că în procesul și în cariera unui judecător numai Secția de judecători din CSM va avea ultimul cuvânt? La fel și în secția pentru procurori.

Ce este rău că Inspecția Judiciară este total independentă, să aibă putere, într-adevăr, să stabilească, acolo unde sunt rea-credință și gravă neglijență, potrivit raportului trimis, să stabilească că, da, un judecător, prin rea-credință, sau un procuror, prin rea-credință sau gravă neglijență, a încălcat legea?

Ce este rău atunci când Inspecția Judiciară, total independentă, are posibilitatea de control asupra judecătorilor și procurorilor?

Foarte bine! Asta ne-am dorit! Ne-am dorit o inspecție independentă, ne-am dorit separarea carierelor, ne-am dorit, atunci când este vorba despre revocarea procurorilor și judecătorilor din CSM, să se facă potrivit deciziilor Curții Constituționale.

Vrem o lume normală, vrem o lume asupra căreia procurorii să nu mai aibă ultimul cuvânt. Atunci când ai încălcat legea să răspunzi, nu atunci când există o anumită presiune.

Această lege... Și îi îndemn pe colegii mei participanți la actul guvernamental, precum și pe cei din UDMR să voteze cu toată încrederea, pentru că această lege a trecut de controlul Curții, a fost supusă, repet, controlului de constituționalitate. În decizia Curții se spune foarte clar că este în concordanță și cu decizia Curții, dar și cu deciziile Comisiei de la Veneția.

Deci este o lege care aduce normalitatea și, fără îndoială, mai avem un singur pas. Mai avem și Legea nr. 303, astfel încât cele trei legi ale justiției, pe care noi ne-am asumat că le vom modifica în Parlament, în această perioadă, să aducă normalitatea în justiție.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare.

În urma unei noi examinări a proiectului de lege și a analizării opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare un raport suplimentar de adoptare a Proiectului de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, cu amendamentele admise, redate în anexa nr. 1, și cu amendamentul respins, redat în anexa nr. 2 la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenții? Domnule Andronache, vă rog. Grupul PNL. Vă rog, domnule coleg.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cu privire la acest proiect de lege, la Comisia juridică am purtat o discuție foarte interesantă, plecând de la ceea ce prevede Constituția în art. 115 alin. (1), și anume că Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

Pe cale de consecință – discutam la Comisia juridică –, nu există un termen prevăzut de Constituție pentru a emite o lege de abilitare.

Cu alte cuvinte, o astfel de lege poate fi adoptată de Parlament. Parlamentul își deleagă competența de legiferare nu numai în vacanțele parlamentare, ci se poate întâmpla și în timpul sesiunilor parlamentare.

De ce fac această precizare, stimați colegi? Pentru că ar trebui să ne gândim de două ori când facem această delegare de competență.

Știți dumneavoastră câte puncte avea acea lege de abilitare, la sfârșitul sesiunii trecute? Și știți dumneavoastră câte ordonanțe a adoptat Guvernul în baza acelei legi de abilitare?

Veți vedea că, dacă consultați lista cu aceste ordonanțe adoptate de Guvern în timpul vacanței parlamentare trecute, veți constata că nici măcar câte capitole cuprindea acea lege nu apare reglementat în ordonanțe.

Ce vreau să spun cu toate aceste lucruri?

Vreau să vă arăt că noi, Parlamentul, ar trebui să ne uităm mult mai atent asupra acestor legi. Este inadmisibil ca Guvernul să vină să ceară abilitarea de a emite ordonanțe și acel mandat să nu fie dus la îndeplinire.

Pe cale de consecință, noi vom vota împotriva acestei legi de abilitare, pentru că în mod evident Guvernul cere abilitarea fără măcar să aibă o idee cum va utiliza această competență de legiferare solicitată Parlamentului.

În mod normal, Parlamentul, unica autoritate legiuitoare, nu ar trebui să își delege competența de legiferare atât de ușor. Pentru că oricum Constituția pune la dispoziție Guvernului un alt instrument de legiferare.

Pe cale de consecință, de ce să mai delegăm această competență de legiferare?

Repet, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota împotriva acestei legi. Vă mulțumesc.

Da. Alte intervenții dacă sunt din partea grupurilor parlamentare?

Nu mai sunt alte intervenții.

Avem 55 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

De la 2 până la 15. Dacă sunt intervenții? Nu.

De la 15 până la 40. Intervenții? Nu.

De la 41 la 55. Intervenții? Nu.

A rămas la votul final, la 12.30.

10. Proiectul de lege privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor; PL-x 472/2017; caracter ordinar.

Avem 140 de amendamente.

Guvernul dacă dorește să intervină? Nu dorește.

Doriți? Dorește? Aveți? Vă rog.

Vă rog, Guvernul.

## **Domnul Ciprian Lucian Roșca** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ciprian Lucian Roșca, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Propunem aprobarea prezentului proiect de lege în forma raportului Comisiei pentru administrație publică și Comisiei juridice.

Mulțumesc.

Da. Vă mulțumesc. Avem raport comun, Comisia pentru administrație... Domnul Roman, da.

Mulțumesc.

Domnul Roman prezintă raportul.

Domnul Roman, raport comun, Comisia pentru administrație și Comisia juridică.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, prin adresa PL-x 472 din 20 noiembrie 2017, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților e Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei, membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și membrii Comisiei juridice au examinat proiectul de lege în ședință comună, în 19 iunie 2018.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii reunite au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, cu amendamente admise, cuprinse în anexa nr. 1, și un amendament respins, care este cuprins în anexa nr. 2.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Da, la dezbateri generale, Grupul PNL, tot domnul Roman.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege, care așteaptă de ani buni ca să se transforme în lege.

Vreau să le mulțumesc celor de la Ministerul Dezvoltării și reprezentanților asociațiilor de proprietari.

Au fost dezbateri timp de ani de zile pe acest proiect de lege.

Proiectul nu este unul perfect, este încă perfectibil, dar, oricum, astăzi se face, prin votul dumneavoastră, un pas important spre rezolvarea problemelor cu care se confruntă asociațiile de proprietari și condominiile.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Alte intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt alte intervenții.

Avem 140 de amendamente admise, un singur amendament respins, la art. 80.

Bun. Să începem dezbaterea.

Dacă la titlul legii sunt intervenții?

Nu. De la 2 până la 30. Dacă sunt intervenții? Nu.

De la 31 până la 70. Dacă sunt intervenții? Nu.

De la 71 până la 115. Dacă sunt intervenții? Nu.

De la 116 la 140? Nu.

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

11. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2018 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996; PL-x 375/2018; procedură de urgență.

- Guvernul?

Vă rog, doamnă secretar de stat.

**Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 31/2018 privind modificarea și completarea Legii nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare conține o serie de măsuri menite să simplifice și să accelereze înregistrarea gratuită pentru cetățeni a tuturor imobilelor, prin Programul național de cadastru și carte funciară.

Cele mai importante măsuri sunt următoarele: majorarea sumei privind decontarea lucrărilor de înregistrare sistematică, care în prezent este de 60 de lei, și va fi cuprinsă între 60 și 132 de lei/imobil, în funcție de complexitatea lucrărilor; includerea în sectoarele cadastrale a imobilelor situate în intravilan, precum și în extravilan, prioritate acordându-se sectoarelor și terenurilor care fac obiectul subvențiilor plătite de APIA; diminuarea termenului de soluționare a cererilor de rectificare de la 60 la 30 de zile, precum și alte măsuri care contribuie la simplificarea acestui domeniu.

Vă rugăm a aproba acest act normativ, conform raportului comisiei de specialitate, cu amendamentele respective. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, doamnă ministru. Din partea comisiei? Tot domnul Roman.

Vă rog.

Raport comun, Comisia pentru administrație și Comisia juridică.

Domnul președinte Roman.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică au fost sesizate, prin adresa nr. 375/2018, cu dezbaterea pe fond a proiectului de lege. La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Senatul a adoptat în 13.06.

Suntem Camera decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 7/1996 în sensul creării cadrului normativ pentru accelerarea și eficientizarea înregistrărilor imobiliare în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, precum și pentru consolidarea capacității de management de proiect a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Potrivit prevederilor art. 61 și 63, comisiile au examinat proiectul de lege în ședință comună, în 19 iunie, și au stabilit, cu majoritate de voturi, doar o abținere, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise, prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, Grupul PNL, domnul Vasile Varga.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, prin această ordonanță s-au reușit câteva lucruri mici. Și vreau să reamintesc aici de eliminarea certificatului de posesor, o procedură imposibil de realizat.

S-a recurs la Decretul nr. 115/1938, la unele prevederi din acesta. Mai ales în partea de... în Ardeal. Și a fost adăugată o procedură nouă, care se numește, astăzi, procedura de notare a posesiei.

Dacă până acum un cetățean care avea cu 10% mai mult decât în actul de proprietate nu putea să-l înscrie în Cartea funciară pentru că era obligatoriu el să se judece cu el, să obțină o sentință judecătorească și abia apoi să se înscrie în Cartea funciară, prin această posesie, astăzi vor putea toți cetățenii să se înscrie în Cartea funciară, indiferent de terenul pe care îl dețin ca proprietate în urma măsurătorilor cadastrale.

Era o diferență colosală. Pe cadastrul sporadic, acolo unde statul plătește și se fac măsurătorile în teren, se putea înscrie orice diferență de teren, iar pe cadastrul general, acolo unde își plătește fiecare cetățean lucrările cadastrale, nu se putea.

Termenul este de cinci ani de zile. Pe procesele-verbale de vecinătate, netulburarea acestei posesii va deveni un act de proprietate pentru toți cei care au vrut să-și înscrie bunurile imobile în Cartea funciară.

Un alt lucru foarte bun de această dată, mai ales pentru zonele din partea Gorjului și a Mehedințiului, unde certificatele vechi de moștenitor nu se puteau înscrie în Cartea funciară, prin această ordonanță s-a făcut dreptate și sunt luate în considerare toate certificatele de moștenitor, indiferent de data deschiderii succesiunii.

Sunt convins că, probabil în sesiunea care va urma, vom face mai multe modificări la Legea cadastrului. Vorbesc numai de publicitatea imobiliară.

Sunt unele inadvertențe care au rămas, dar cu ajutorul colegilor de la publicitate imobiliară și cu ajutorul dumneavoastră vom reuși să eliminăm și acele inadvertențe care creează foarte mari probleme tuturor celor care se adresează acestei instituții a statului.

Da. Grupul PSD, doamna deputat Roxana Mînzatu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să felicit Guvernul pentru Ordonanța nr. 31 și să spun că acest proiect de lege aduce o modificare foarte importantă pentru primarii din zonele montane, inclusiv din județul Brașov: această mărire a sumei de 60 de lei pe carte funciară, o indexare care se va face în funcție de complexitatea terenului unde se face înregistrarea fiecărui imobil. Este o modificare foarte așteptată de primarii din zonele montane. Și cu siguranță această modificare legislativă le va fi de un mare și real folos.

Grupul PSD susține acest proiect.

Da. Grupul UDMR, domnul Seres Dénes. Vă rog, domnule deputat.

## Stimați colegi,

Dați-mi voie să-mi exprim satisfacția vizavi de această preocupare a Guvernului pentru realizarea cadastrării țării, program care a fost lansat în 2015, dar care s-a lovit de o seamă de greutăți în aplicarea acestuia.

Prin aceste intervenții normative se încearcă înlăturarea acestor piedici. În primul rând, vizavi de realizarea dezbaterii moștenirii, a posesiei, care a fost în suspans. De asemenea, finanțarea realizării cadastrării sistematice și alte asemenea piedici care vin în ajutorul realizării cadastrului general și a publicității imobiliare.

Este mai puțin importantă realizarea biroului de publicitate imobiliară în toate sectoarele unde avem judecătorii.

Avem în vedere ca și pe parcursul derulării programului, dacă intervin probleme, să se intervină tot așa, pentru a se realiza până în 2020 întreaga cadastrare a suprafeței României.

Noi vom vota cu plăcere acest proiect. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Simionca, Grupul PMP.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cadastrul general în România e o problemă mare și o problemă generală. Și s-ar putea să pierdem subvențiile alocate fermierilor.

Grupul PMP va susține această propunere legislativă. Știu cazuri în care s-a luptat timp de 10 ani cu intabularea, cu cadastrarea.

Sunt multe, multe probleme și această ordonanță de Guvern vine în sprijinul tuturor.

Grupul PMP va susține.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții din partea grupurilor, mergem la dezbaterea amendamentelor admise.

Imediat, domnule Korodi.

Sunt 32 de amendamente admise.

La titlul legii. Dacă sunt intervenții? Nu.

De la 2 la 15. Intervenții? Nu. De la 16 la 32. Intervenții? Nu.

Rămâne la votul final; caracter organic. Procedură, vă rog, domnul Korodi.

## **Domnul Korodi Attila:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

În urma consultării cu unii lideri de grup, vreau să vă propun trei modificări pe ordinea de zi, pe procedură.

Și aș dori să le enumăr.

De pe poziția 16 să meargă la poziția 15 PL-x 198/2017.

## **Domnul Florin Iordache:**

Stați puțin, să

Următoarea propunere a dumneavoastră?

## **Domnul Korodi Attila:**

De pe punctul 20 să meargă la poziția 16 PL-x 189/2018.

## **Domnul Florin Iordache:**

## **Domnul Korodi Attila:**

Și a treia. De pe poziția 21 să meargă la poziția 20 PL-x 336/2018.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. 146 de voturi pentru...

O să constatăm atunci, da. 146 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă. Deci la acesta nu avem raport. Intervenție, vă rog, procedură.

Modificarea ordinii de zi se face la începutul ședinței, nu în timpul ședinței. Ne trezim spre finalizarea ședinței că schimbăm și aducem proiecte.

Înțeleg că aveți negocieri și ați făcut anumite promisiuni și acum vreți să le introduceți așa, dar măcar faceți-o regulamentar, la începutul ședinței. Și spuneți-le tuturor despre ce e vorba, ca să votăm în cunoștință de cauză.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Este o propunere din partea Comitetului liderilor și a trebuit să o

Suntem la...

13. PL-x 80/2018 – Proiectul Legii muntelui. 29 de amendamente admise, 22 respinse.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva?

Raportul. Din partea Comisiei pentru agricultură, domnul vicepreședinte Dîrzu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Raport comun asupra Proiectului Legii muntelui

Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură obișnuită, cu Proiectul Legii muntelui. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modalitățile de protecție și dezvoltare inteligentă, durabilă și incluzivă a zonei montane.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului Legii muntelui, cu amendamente admise, redate în anexa nr. 1, și amendamente respinse, redate în anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Olar, vă rog, dezbateri generale, Grupul PNL.

## **Domnul Corneliu Olar:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Mă aflu și eu la mine acasă, pentru că sunt parlamentarul care s-a născut în munți, trăiesc în munți și știu problema oamenilor de la munte, din zona montană.

Noi, Partidul Național Liberal, în comisie, dacă ați văzut, avem foarte multe amendamente care au trecut cu brio și mulțumesc comisiei pentru că ne-a văzut problemele și cunoaștem problemele din zona de munte.

Însă mai trebuie să rezolvăm câteva probleme, care cred că pe parcurs se vor rezolva. Este vorba de ariile protejate, care încă... Nu ne-am referit la ariile protejate care au fost desenate oarecum în 2007.

Și știți cine era ministru, că s-a vorbit aici. Ne-a acuzat pe noi, că noi am conturat ariile protejate.

În 2007 nu vreau să spun cine a fost, ca să nu dau drept la replică, cine a fost prim-ministru, când s-au creionat din birouri și au rămas chiar în anumite zone casele, proprietățile din intravilan în ariile protejate.

Aici va trebui să corelăm Legea muntelui cu Legea ariilor protejate.

Și eu zic că de data aceasta trebuie să treacă în forma în care e, mai ales că noi... și eu sunt autor de amendament. De foarte multe amendamente.

Dar să nu credeți că nu-l vom urmări pe domnul Daea dacă duce... E pe aici domnul Daea?

Îmi pare rău că nu e aici, că de multe ori a spus că Olar vorbește bine și are dreptate.

Dar să știți că din tot ce spun eu am dreptate aici.

Ariile protejate vor trebui din nou redesenate.

Și ați văzut, am făcut corelări cu anumite legi speciale sau legi organice, precum Codul silvic. E aici și domnul Terea, care m-a susținut și îi mulțumesc.

Și atunci îl vom urmări. Programul și subprogramele, dacă le va duce la finalizare.

Noi așteptăm legea să se pună în aplicare.

Vă mulțumesc.

Și

Da. Domnul Dîrzu, Grupul PSD, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, este o lege extrem de importantă, care a fost amplu dezbătută în Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Întreaga comisie a venit cu amendamente constructive și se pare că este o necesitate pentru zona montană ca această lege să fie pusă în practică.

Eu aș vrea aici să felicit, pentru modul în care s-au comportat, colegii din comisie. Pentru modul în care au înțeles că 20% din suprafața țării face parte din zona montană. Pentru faptul că 15,08% din populația României trăiește în această zonă.

Și cred că este o șansă a Guvernului și, totodată, a românilor de a popula această zonă, de a deschide businessuri și afaceri, de a fixa tinerii fermieri să-și desfășoare activitatea în această zonă.

Avem zone minunate, care trebuie, de asemenea, populate și susținute.

Credem că acele câteva măsuri, prin centre de colectare, puncte de sacrificare, centre de colectare și procesare fructe, și foarte, foarte multe alte investiții în această zonă pot revigora zona munților din întreaga țară.

Mulțumesc și vă îndemn pe toți colegii..., sunt convins că PSD și am înțeles că și o parte din opoziție vor vota această lege.

Mulțumesc.

Și mult succes!

Și dumneavoastră, succes. Grupul USR, domnul Adrian Prisnel.

Prin această lege se cheltuiește un miliard de euro din banii noștri și nu există indicatori de performanță pentru modul în care se vor aloca aceste proiecte.

Grupul USR se va abține.

Și Grupul... Domnul Korodi, vă rog. Vă rog, domnule ministru.

Stimați colegi,

Acest proiect de lege cred că este un pas important în abordarea unor zone specifice României, care au nevoie de politici publice specifice.

Dar cred că încă Parlamentul României și Guvernul României nu sunt destul de curajoși.

Și nu vorbesc aici de linii de finanțare, ci mai degrabă de crearea unor condiții juridice specifice în fiecare domeniu tehnic – cum sunt educația, sănătatea, dezvoltarea rurală și așa mai departe – care să aibă un impact semnificativ în garantarea resurselor fundamentale vieții din zona montană. Noi vom susține acest proiect de lege, dar credem că România trebuie să fie mai curajoasă, pentru că nu ne putem opri numai la finanțări pentru anumite proiecte tehnice, agricole și așa mai departe. Ar trebui să vedem muntele ca un spațiu întreg, în care, dacă pierdem comunitățile locale care încă au rămas în zona montană, va pierde țara. Mulțumesc.

Și Grupul PMP, domnul Simionca. Vă rog.

În județul de unde vin eu, în Bistrița-Năsăud, avem multe zone montane. Am susținut acest proiect legislativ și în comisie, o să-l votăm și în plen. Cred că este important să susținem mai ales fermierii din zonele montane, pentru că agricultura la munte se face mult mai greu decât la câmpie sau la șes.

Grupul parlamentar al PMP va vota pentru centre de colectare, pentru centre de sacrificare, va vota pentru agricultura românească.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt intervenții? Nu mai sunt intervenții.

Trecem la dezbateri. Avem 29 de amendamente admise și o anexă.

Dacă la titlul legii aveți observații? Nu.

De la 2 marginal până la 10 dacă sunt intervenții? Nu.

De la 11 până la 20 dacă sunt intervenții? Nu.

De la 21 la 29, intervenții? Nu.

Anexa 1. Dacă sunt intervenții? Nu.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

14. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012; PL-x 341/2018; caracter ordinar.

Inițiatorii doresc să intervină? Nu.

Domnul președinte Iulian Iancu. Vă rog, domnule președinte. Președintele Comisiei pentru industrii și servicii.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Avem în dezbatere un proiect de lege extrem de important, cu care comisia a fost sesizată spre dezbatere în fond.

Senatul a adoptat proiectul. A fost avizat de Consiliul Legislativ.

Este un proiect care modifică și completează Legea nr. 123 în sensul extinderii domeniului de aplicabilitate a legii, respectiv modifică prevederile acestei legi și se adresează exclusiv locomotivelor electrice utilizate de operatorii de transport feroviar, care, în prezent, nu se află în domeniul de reglementare, prin valorificarea ca sursă regenerabilă a acestei energii.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise.

Intervenții, domnul Lucian Bode, Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Vorbesc și în calitate de inițiator și v-aș ruga să dați un vot favorabil astăzi acestui proiect.

Aș vrea să vă prezint de unde au pornit inițiatorii cu această modificare la Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012.

Comisiile de specialitate din Senat și Camera Deputaților, Comisia pentru transporturi și infrastructură din Camera Deputaților, respectiv din Senat, au avut o întâlnire cu peste 70 de companii cu capital privat care utilizează infrastructura de cale ferată în România – mă refer la operatori feroviari de transport marfă, respectiv călători.

La solicitarea acestora am procedat la modificarea Legii nr. 123/2012, Legea energiei electrice și a gazelor naturale, în sensul includerii în categoria consumatorilor mobili a locomotivelor electrice.

Totodată, Legea nr. 123/2012, așa cum este ea astăzi în vigoare, nu se aplică locomotivelor cu frânare recuperativă.

Noi prin acest proiect de lege propunem, pe de o parte, ca locomotivele cu frânare recuperativă să fie înregistrate atât ca consumator, cât și ca producător de energie electrică și, pe de altă parte, să legiferăm faptul că la o frânare recuperativă se recunoaște energia livrată în sistemul energetic național, respectiv se recunosc tranzacțiile bilaterale.

Sigur, este o inițiativă tehnică, foarte tehnică, dar necesară, solicitată de companiile de profil, companiile din domeniu.

Am avut la această inițiativă și câteva amendamente adoptate de Senat, dar care se regăsesc în acest moment la anexa cu amendamente respinse. Ele au fost respinse în comisiile de specialitate. Le precizez doar, pentru că este important să știm ce și-au dorit inițiatorii.

La această inițiativă tehnică s-a propus realizarea și dezvoltarea rețelelor de distribuție a gazelor naturale, care să constituie serviciul de utilizate publică în competența autorităților publice locale, și unitățile administrativ-teritoriale să inițieze procesul de atribuire a concesiunii serviciului public de distribuție a gazelor naturale în baza unei hotărâri de consiliu local.

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, avem raportul. La titlul legii dacă sunt intervenții? Nu.

La articolul unic, intervenții?

Nu.

De la 3 până la 9 dacă sunt intervenții? Nu.

Rămâne la votul final.

15. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie și pentru modificarea unor acte normative; PL-x 198/2017.

Guvernul, dacă dorește să intervină?

Da, domnule secretar de stat.

Numai puțin, domnule Iancu, să lăsăm Guvernul și apoi dumneavoastră prezentați raportul.

Vă rog.

**Domnul Iulian Robert Tudorache** _– secretar de stat în Ministerul Energiei_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul susține acest proiect de lege. În consecință, vă rugăm să-l adoptați. Mulțumesc.

Domnul președinte Iancu, raportul Comisiei pentru industrii.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Avem un act normativ îndelung dezbătut de către comisie și toți reprezentanții instituțiilor direct implicate și ai autorităților.

Proiectul de lege menționat a fost adoptat de Senat.

Este un proiect care, de fapt, reglementează și completează Legea nr. 220 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie și, în esență, completează această lege, modifică anumite acte normative, în sensul îndeplinirii obiectivului național privind atingerea țintei de 24% energie din surse regenerabile, menținerea trendului de influențare în producție și în mixul energetic a aportului direct al surselor regenerabile de energie.

La dezbatere s-a ținut seama de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, precum și de punctele de vedere exprimate de Ministerul Energiei, Autoritatea de Reglementare și Consiliul Concurenței.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise.

Dezbateri generale. Grupul PNL, domnul Popescu.

Domnule președinte de ședință, Dragi colegi,

Proiectul de lege, PL-x 198/2017, vine să aducă lumină în piața certificatelor verzi, vine să ajute întreprinderile mici și mijlocii care produceau până în 3 megawați energie electrică și care își vindeau foarte greu certificatele verzi. Este un amendament al Partidului Național Liberal, al colegului meu Lucian Bode, care a fost adoptat în toate comisiile și vă mulțumim pe această cale.

De asemenea, aduce o noutate în Legea energiei electrice și definește consumatorul casnic, așa-numitul _prosumer_ . Practic, consumatorii care își vor pune acasă instalații de producere a energiei electrice din surse regenerabile, până în 27 de kilowați, vor fi scutiți de la plata tuturor obligațiilor fiscale atât pentru producerea de energie și consum propriu, cât și pentru vânzarea diferenței acestora.

Este un proiect foarte bun, dă o nouă cuprindere producției de energie regenerabilă și cred că aliniază România la standardul european al consumatorilor casnici și producători de energie electrică.

Grupul Partidului Național Liberal va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Bende Sándor, vă rog, Grupul UDMR.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Acest proiect legislativ, până la urmă, vine să facă o dreptate între consumatorii și producătorii de energie electrică. Atât timp cât energia regenerabilă este suportată de întreaga populație a țării, prin acea taxă verde, iată că prin acest proiect legislativ venim în sprijinul consumatorului final și, la rândul lui, dacă va deveni producător de energie, această lege va permite ca această energie să fie cumpărată de către distribuitorii de energie electrică, de către furnizori.

UDMR a sprijinit această inițiativă și mulțumesc tuturor colegilor care au înțeles în comisia de specialitate că este nevoie de o asemenea lege.

Vă mulțumesc mult de tot.

Grupul USR, doamna Prună. Vă rog.

## **Doamna Cristina Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Avem, astăzi, în față un proiect care vine într-adevăr să încurajeze prosumatorii. Aceștia vor fi scutiți de la obligații fiscale în ceea ce privește producția de energie. Este o măsură cât se poate de bună și, într-adevăr, vine să ne alinieze cu celelalte țări europene.

Însă acest proiect de lege are și unele puncte mai puțin bune și aș enumera aici faptul că nu vizează noi capacități de producție, ci vine să repare o schemă care, din păcate, a creat destule dezechilibre și nu a ajutat neapărat producătorii de energie în aceeași măsură; și aici mă refer la cei mici versus cei mari.

Și aș mai adăuga și faptul că rămâne încă un mister de ce această schemă cu certificate verzi vizează doar sectorul acesta al energiei, când am fi putut să ne uităm și la alte domenii, precum agricultura, transporturile sau încălzirea locuințelor.

N-aș vrea să pierdem din vedere și faptul că această nouă schemă va crește impactul la consumatorul final – gradual, ce-i drept –, de la 11,1 euro pe megawatt oră la 14,5 euro, începând cu 2022 și sper din toată inima că ne vom gândi și la consumatorul vulnerabil și că nu vom mai amâna legislația care să vină să îi ajute și pe cei care nu-și pot plăti facturile la energie, cât de repede posibil, pentru că, până la urmă, trebuie să ne gândim și la aceștia.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Iulian Iancu, vă rog, Grupul PSD.

## Stimați colegi,

Este, cu adevărat, un act normativ extrem de important pentru această sesiune. Cred că este una dintre cele mai importante legi aprobate de plen în această sesiune.

Aș vrea, de asemenea, să scot în evidență faptul că, iată, în fața unor acte normative, care vizează deopotrivă consumatorul casnic, industria, producătorii domeniului, tot spectrul politic este astăzi în susținerea acestui tip de demers, ceea ce merită apreciat și cred că ar trebui să fie linia după care plenul Camerei și noi, toți, ar trebui să ne ghidăm în continuare.

Aș vrea să subliniez câteva lucruri pentru noi, toți. Prin promovarea acestui act normativ noi preluăm în legislația națională redesenarea politicilor energetice la nivel european, ca urmare a angajamentului pachetului privind schimbări climatice și energie, în care energia regenerabilă, în continuare, este obiectiv-țintă, pentru care Uniunea Europeană dorește să promoveze o nouă directivă și să urce procentul de la 25% la 30%.

Practic, noi, astăzi, chiar dacă acest lucru nu este perceput ca fiind un aport direct la creșterea producției de energie din surse regenerabile, este, de fapt, un salt extrem de important în felul în care este perceput consumatorul,

de la apariția acestei legi. Consumatorul devine actor-cheie în domeniul energetic, în piața de energie din România. Căpătând calitatea de _prosumer_ este, de fapt, unul dintre producătorii sistemului. Vom avea mii, zeci de mii, sute de mii și cred că milioane de mici producători. Acesta este, de fapt, saltul uriaș.

Noi, când am promovat – și vă reamintesc că în 2008 plenul acestei Camere, la momentul în care am promovat Legea nr. 220, pe care astăzi o modificăm..., și s-a obținut unanimitate în vot –, atunci, în ciuda tuturor temerilor, am putut constata că, prin demersul nostru, în România au fost atrase 8 miliarde de euro din afara bugetului de stat, în totalitate investiții private, și pentru fiecare megawatt putere instalată 56% s-a dus direct la bugetul de stat, iar energia produsă atrage, în continuare, colectări la bugetul de stat.

Prin producția de energie, în ciuda temerilor care spuneau că va crește prețul și va fi influențat gradul de suportabilitate, energia regenerabilă a determinat o scădere a prețului la producție cu 31%, în acest interval de timp. 31% salt în calitate și în scăderea prețului la producție!

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Cornel Zainea.

Numai puțin, mai avem două intervenții.

Cornel Zainea, apoi domnul Simonis și apoi domnul Korodi.

Vă rog.

## **Domnul Cornel Zainea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Susținem acest proiect care face un pas înainte în domeniul energiei regenerabile.

Prin această lege se recunoaște calitatea de _prosumer_ , adică cetățeanul care consumă energia produsă chiar de el, din surse curate.

La acest capitol suntem cu mult în urma țărilor europene, unde cetățenii au această posibilitate de mult timp.

Pentru a realiza tranziția energetică avem nevoie de implicarea tuturor, iar recunoașterea drepturilor prosumatorilor este esențială.

Uniunea Europeană a dat un semnal clar în direcția trecerii către sursele curate de producere a energiei.

Pe lângă obiectivele minime pe care le are fiecare stat de îndeplinit, avem o datorie față de cetățeni să asigurăm un mediu curat și un viitor sigur generațiilor viitoare.

Un rol-cheie în acest sens îl are și energia. Cunoaștem foarte bine impactul arderii combustibililor fosili asupra sănătății și asupra mediului, precum și riscurile unor centrale nucleare.

În multe țări din Europa, momentul chestionării schimbărilor climatice și al necesității măsurilor de oprire a efectelor a trecut de mult și se află deja în stadiul punerii în practică a ideilor.

Noi dăm dovadă de multă ezitare încă și de ambiție prea puțină.

Se face, așadar, o schimbare necesară. Distribuitorii sunt obligați să racordeze prosumatorii, iar furnizorii sunt obligați să cumpere energia de la prosumatori. Prin aceasta, cetățenii care produc energie din surse regenerabile au beneficiul de a vira surplusul de energie în rețea și de a fi remunerat fără a deveni persoană juridică, o lipsă care până acum a oprit oamenii să facă tranziția energetică pe cont propriu.

Un alt principiu important care se respectă prin această lege este să consumi energia acolo unde este produsă. Acest lucru elimină pierderi de energie și investiții majore în sisteme de distribuție.

În tot mai multe țări europene există inițiative de a pune panouri solare pe acoperișurile disponibile din orașe, pentru a profita de spațiul irosit și pentru a produce energie.

Domnul Simonis. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

O să vă rog să supuneți la vot următoarele modificări la ordinea de zi...

Numai puțin, domnule coleg! Nu acum, să terminăm proiectul!

Am crezut că doriți la dezbateri generale.

Nu.

Nu.

Să terminăm acest proiect și apoi... Să terminăm acest proiect.

Domnul Korodi.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Acest proiect de lege, cum a zis și colegul meu Bende Sándor, este unul foarte important. Aș dori să semnalez un element care a fost dezbătut ani de zile și, în sfârșit, cu sprijinul masiv al comisiei s-a reușit să se ajungă și să se clarifice. Este vorba de energie regenerabilă produsă de familii, de gospodării. Da, de acum încolo, dacă acest proiect de lege va apărea în Monitorul Oficial ca lege adoptată, gospodăriile au dreptul ca energia electrică produsă să fie preluată de rețeaua națională de electricitate, să fie și plătită, nefiscalizată.

Este un pas foarte important. De ce este important?

Vă aduceți aminte, luna aceasta am votat și Legea privind infrastructura de gaze și electricitate, unde am dat posibilitatea autorităților locale să finanțeze, să sprijine, să concesioneze rețele de distribuție a gazelor.

Zona rurală are o problemă foarte mare, aceea a accesului la energie, resursă de energie.

Ceea ce facem astăzi este o completare a resurselor la care cei care sunt obligați să plătească pentru lemn, să folosească lemn în casă, să poată să utilizeze și alte resurse.

Presiunea este prea mare pe pădurile României nu din cauză că este o resursă care este favorizată de cetățeni, ci mai degrabă pentru că n-au alte soluții.

România aceasta trebuie să facă ca fiecare localitate, fiecare gospodărie să poată să aleagă din diferite variante de resurse energetice pentru încălzirea casei, pentru necesitățile proprii. Și este nevoie ca să continue acest trend. Este nevoie să existe de la Ministerul Economiei, de la Ministerul Mediului alte linii de finanțare care să ajute familiile, de exemplu să poată să achiziționeze noi capacități mici de producere a energiei electrice, a energiei termice și așa mai departe

Haideți să nu ne oprim! Dacă am reușit să luăm o decizie foarte importantă, ca energia electrică produsă în gospodărie să nu fie fiscalizată, putem face și alți pași.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc. Mai sunt intervenții? Nu mai sunt intervenții. Trecem la dezbaterea raportului. Avem 59...

Imediat, domnule Simonis!

Avem 59 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu. Adoptat. La articolul unic, intervenții? Nu.

Adoptat. Până la poziția 20 dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptat. De la 21 la 50 dacă sunt intervenții? Nu.

De la 51 la 59? Mulțumesc. Rămâne la votul final. Caracter ordinar. Acum, vă rog, domnule Simonis, ce ne propuneți? Vă rog.

## **Domnul Alfred Robert Simonis:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă propun ca poziția 34..., și anume PL-x 483/2016

să fie adus pe poziția 17.

## **Domnul Florin Iordache:**

Numai puțin.

## **Domnul Alfred Robert Simonis:**

Poziția 37, PL-x 94/2018

să fie adus pe poziția 18.

## **Domnul Florin Iordache:**

## **Domnul Alfred Robert Simonis:**

Și poziția 39, PL-x 102/2018

să fie adus pe poziția 19. Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc.

Rog stafful tehnic să-mi pregătească...

Da, domnule Benga, vă rog.

Domnule președinte,

Puteți să-mi spuneți și mie în baza cărei propuneri de la Biroul permanent, și aprobată de Comitetul liderilor, faceți modificări ale ordinii de zi în plen, pentru că am avut o ordine de zi votată și tot faceți modificări deja de vreo oră?!

Mai departe. Mulțumesc. Proiectul de lege pentru modificarea... Mulțumesc. Puteți trece în bancă!

Nu mi-ați răspuns!

Păi, nu sunt obligat să vă răspund!

16. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul asigurării pentru accidente de muncă; PL-x 189/2018; caracter organic.

Am opt amendamente admise.

Raport comun din partea Comisiei pentru muncă și Comisiei pentru sănătate.

Vă rog, colega mea. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței Guvernului nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență, a Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale și a Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, modificările având ca scop:

– crearea cadrului legal pentru ca personalul voluntar din cadrul serviciilor de urgență voluntare să beneficieze de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale în situația în care este victima unui accident în timpul intervențiilor de urgență;

– reglementarea acordării indemnizației și a cuantumului acesteia pentru cei care au suferit accidente de muncă în timpul intervențiilor de urgență.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 3 aprilie 2018.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul asigurării pentru accidente de muncă, cu amendamentele admise.

Amendamentele sunt redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul Dumitru Oprea.

Astăzi au fost diverse forme de manifestare a unor sincronizări vizavi de proiectele de lege. Este cazul și acestui proiect de lege care încearcă să rezolve o problemă neglijată, dar foarte importantă, a persoanelor care acționează prin chiar contracte de voluntariat, dar care în timpul acțiunilor la care sunt angajate pot fi și accidente și în cazul acesta soluționarea ar fi fost de mult necesară a fi propusă și rezolvată.

Cazul rar, la noi, la comisie, din câți oameni au fost la comisie, absolut toți au fost de acord cu forma de recunoaștere a influenței unor astfel de persoane ce acționează prin voluntariat și în cazuri de accidente să beneficieze de servicii prin care să li se întoarcă o parte din eforturile – mai ales sufletești.

Deci Partidul Național Liberal este pentru un astfel de proiect de lege și amendamentele propuse au fost la nivel de comisie efectuate.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul Ungureanu, Grupul USR.

## **Domnul Emanuel Dumitru Ungureanu:**

Apreciem mult această inițiativă, mai ales că vine să scaneze sistemul complex de intervenții în situații de urgență.

Am cerut la Comisia pentru sănătate... – și le mulțumesc colegilor mei că au sprijinit în unanimitate acest proiect –, vreau să vă spun că am avut o dilemă pe care o vom rezolva, sper, în săptămânile care vin. Nu știm care este numărul de voluntari care participă în situații de criză și dacă nu cumva

acest foarte bun proiect nu va susține această activitate de voluntariat pe lângă serviciile de urgență.

De aceea acest proiect este extrem de binevenit și vom vota pentru susținerea lui.

Doamna Andrea Csép, Grupul UDMR. Vă rog.

## **Doamna Csép Éva Andrea:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ca inițiator al acestui proiect de lege, doresc, în primul rând, să mulțumesc colegilor mei din Comisia pentru muncă și din Comisia pentru sănătate care au sprijinit această inițiativă.

Cred că nu este necesar să repet ceea ce au zis colegii mei dinainte, dar totuși v-aș atrage atenția dumneavoastră asupra muncii de voluntariat care se desfășoară în situații de urgență. Vorbim de pompieri, vorbim de SMURD, vorbim de oameni care în timpul acestor intervenții, până când ajung profesioniști, pot chiar salva vieți, pot chiar salva gospodării și totuși depun o muncă de calitate în folosul comunităților. Acești oameni până acum nu erau asigurați. Ei degeaba interveneau în aceste situații. Dacă se petrecea un accident în urma căruia își pierdeau parțial sau total capacitatea de muncă nu puteau să beneficieze de pensie de invaliditate, de recuperare, pentru că acel accident nu s-a petrecut la locul de muncă.

Aceasta aduce această modificare legislativă nouă, care cred că este un demers necesar și care cred că va veni în sprijinul acelor oameni – și nu numai tineri – care vor să desfășoare în continuare activități de voluntariat.

Vă mulțumesc pentru sprijinul dumneavoastră.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Buicu, Grupul PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să mulțumesc membrilor Comisiei pentru sănătate și pentru muncă pentru unanimitatea votului.

Și ca să răspund la o întrebare anterioară, vreau să vă spun câteva cifre, ca să înțelegeți care sunt de fapt beneficiarii acestui proiect de lege.

În România funcționează un număr de 3.119 servicii voluntare pentru situații de urgență, în cadrul cărora activează 104.681 de persoane, din care 100.835 sunt voluntari, 96%, și 3.846 sunt angajați. Din totalul voluntarilor, 76.325 au încheiate contracte de voluntariat.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Grupul UDMR, cea de-a doua intervenție. Domnul Vass Levente.

Avem tendința să credem că la noi în țară nu se petrec lucruri bune și frumoase. Din 2006 până în 2018 avem peste 100.000 de voluntari, oameni puternici, bărbați și femei care stau la dispoziția autorităților publice locale, la dispoziția sătenilor, a comunelor. Este un lucru foarte interesant și foarte important.

Să știți că în Germania, la nivelul comunelor, nu există servicii de urgență plătite din banii contribuabililor.

Iată, și în România ajungem să avem o „armată puternică” care încearcă să ajute.

Să știți că prin modificarea legislativă corectăm și dăm posibilitatea ca acest segment să se dezvolte în continuare, avem grijă de oamenii noștri care vin și ajută comunitățile locale. Acest exemplu merită luat și merită implementat și în alte domenii: sănătate, protecție socială și, de ce nu, și în construcții, mai ales atunci când sunt probleme cu vântul, cu apa, cu soarele și așa mai departe.

Eu cred, din punctul de vedere al corectitudinii, că am făcut astăzi și facem astăzi, prin votul nostru comun, un lucru bun în România și haideți să continuăm așa.

Mulțumim.

Și eu vă mulțumesc, domnule coleg. Mai sunt intervenții? Nu mai sunt intervenții. Avem opt amendamente admise. La titlul legii. Intervenții? Nu.

Articolul I. Intervenții? Nu. Articolul II? Articolul II punctul nou? Articolul II punctul 2? Articolul III? Articolul IV? Articolul V? Mulțumesc. Rămâne la votul final. Caracter organic.

17. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator; PL-x 483/2016; caracter ordinar.

Avem 37 de amendamente admise.

Dacă inițiatorii doresc? Nu doresc.

Comisia juridică. Vă rog, doamnă vicepreședinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Proiectului de lege privind medierea.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat această inițiativă legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, de asemenea, a avizat favorabil acest proiect legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 în sensul clarificării modalității de soluționare a litigiilor prin procedura medierii, atât înainte, cât și după declanșarea unui proces în fața instanței de judecată.

Membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea, cu amendamente admise și amendamente respinse, care fac parte din prezentul raport, în anexa nr. I, respectiv anexa nr. II.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Grupul USR, domnul Ion...

A, procedură? Vă rog.

Domnule președinte, Vă solicităm retrimiterea la comisie pentru două săptămâni a acestui PL-x.

Nu era pus pe ordinea de zi, a fost introdus acum; înțeleg că sunt niște probleme care ar mai trebui discutate în cadrul comisiei.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

OK.

Propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi. Continuăm.

La dezbateri generale dacă...?

Păi, nu v-ați marcat, domnule coleg... Domnul Stelian nu apare... Vă rog.

Nu apare. În sfârșit...

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

Vă reamintesc faptul că această propunere legislativă a avut un raport de respingere inițial, un raport de respingere întemeiat pe faptul că toate aceste propuneri veneau în contradicție cu Decizia Curții Constituționale nr. 266/2014, care a spus foarte clar că medierea este o variantă alternativă de soluționare a litigiilor, și nu o variantă obligatorie.

S-a retrimis la comisie; la comisie, în urma presiunii foarte mari din partea conducerii mediatorilor, s-a ajuns la o variantă astfel încât se vine exact în contradicție cu expunerea de motive și cu Decizia Curții Constituționale nr. 266/2014.

Este inadmisibil! Sunt niște combinații și niște interese ale unor persoane care, iată, își găsesc porți de intrare aici, în Parlament, ele sunt preluate, colegii noștri sunt induși în eroare, crezând că votează o lege bună. Vă spun foarte clar, nu este o lege bună, pentru că ce se va întâmpla pe viitor? Fiecare cetățean care este supus unui abuz sau fiecare cetățean nemulțumit de conduita altcuiva, care vrea să acționeze în instanță o altă persoană fizică sau juridică, va trebui să recurgă, obligatoriu, să meargă la mediator înainte de a introduce cererea de chemare în judecată în fața instanței. Acesta este un impediment, este o barieră de acces la justiție pusă în calea justițiabilului.

Nu este corect! Curtea Constituțională a spus deja acest lucru.

Vă rugăm să priviți cu seriozitate acest proiect de lege și să nu dați importanță sau să nu primiți aceste presiuni din partea mediatorilor, să nu cedați acestor presiuni, pentru că sunt propuneri incorecte și vor bloca accesul justițiabililor la justiție.

Categoric, dacă se va ajunge la un vot pozitiv pe acest proiect, va trebui să ne mobilizăm, cei din opoziție, și să contestăm din nou la Curtea Constituțională, dar este absurd, din moment ce avem o decizie a Curții Constituționale. Trebuie să votați în favoarea cetățenilor, nu în defavoarea lor și în favoarea unui grup foarte restrâns de interese, care sunt reprezentate acum de această conducere a mediatorilor.

Domnul Márton Árpád. Vă rog.

Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor deputați, Într-adevăr, această lege o dată a fost respinsă.

Într-adevăr, legea, mai ales așa cum arăta când am început să dezbatem proiectul, ridica foarte multe probleme de ordin constituțional, mai ales după decizia Curții Constituționale.

Eu însumi nu prea sunt de acord să punem piedici în fața justițiabililor în demersul lor de a ajunge în instanță cu problemele lor de zi cu zi.

Este adevărat, totodată, că sunt situații când este binevenită o soluție înainte de a ajunge în această instanță.

În dezbaterea din comisie au fost adoptate anumite amendamente ale noastre, care au făcut legea mai bună.

Cu toate acestea, mai avem și noi rezerve dacă, în integralitatea lui, textul pe care l-am votat corespunde cerințelor constituționale.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule coleg. Domnul Cupșa. Vă rog.

O să-i răspund domnului Márton Árpád.

O bună parte dintre textele pe care doriți să le adoptați astăzi nu corespund exigențelor constituționale, iar Curtea Constituțională va constata acest lucru.

Să introduci ca o etapă obligatorie, pe care o adaugi etapelor procesuale pe care trebuie să le parcurgi pentru a afla adevărul juridic, încă o etapă și să susții că în acest fel protejezi interesele cetățeanului, care are dreptul ca al său proces să fie tratat într-un mod echitabil și într-un termen rezonabil, frizează absurdul.

Acest lucru se întâmplă prin modificările pe care astăzi și le doresc unii dintre noi să le aducă Legii medierii.

Să fie obligatorie informarea? Păi, din câte știu eu, Curtea Constituțională s-a pronunțat o dată.

Să te trimită instanța de judecată sau să-ți ceară să depui dovada că ai fost informat și că nu ai dorit să închei prin mediere respectivul litigiu frizează, de asemenea, absurdul. Este în egală măsură neconstituțională, așa cum a fost și prevederea anterioară.

Deci, încă o dată, în afara acestor texte – pe care, sigur, vom ajunge, se pare, să le contestăm –, fac apel la rațiunea dumneavoastră să nu acceptați cu titlu de adevăr afirmația că, introducând încă o nouă etapă în cursul proceselor civile, chiar și unele penale, adăugând încă ceva, simplificăm lucrurile.

Încă o dată apelez la cunoștințele dumneavoastră de limba română și la bunul-simț al fiecăruia dintre noi, dintre dumneavoastră, și nu la cunoștințele dumneavoastră de drept, ca să înțelegeți că această propunere, așa cum spuneau și antevorbitorii mei, în bună măsură este o „făcătură” – vedeți ghilimelele de rigoare.

Încă odată, se introduce o etapă nouă, o obligație nouă, încă un termen pe care trebuie să-l parcurgi în cursul unui proces și să susții că în felul acesta simplifici desfășurarea procesului din România și că scurtezi procesele din România, că ajungi la un termen rezonabil, nu ține de drept, nu ține de cunoștințele dumneavoastră juridice, ține în mod esențial de buna noastră cuviință, de buna noastră creștere și de stăpânirea limbii române.

Eu vă mulțumesc și la sfârșit vă solicit să votați împotriva acestei propuneri de modificare a Legii medierii.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc, domnule Cupșa.

Mai sunt alte intervenții?

Nu.

Avem 37 de amendamente admise, 6 respinse.

Domnule Stelian, stați, la art. 2 aveți dumneavoastră. La titlul legii. Intervenții? Nu.

Articolul I. Intervenții? Nu.

La art. II avem un amendament la alin. (4). Vreți să-l susțineți, da? De eliminare.

Știu că s-a primit consemn de vot, dar, dacă veți fi atenți, veți înțelege necesitatea eliminării acestor texte, care ar putea face un proiect acceptabil.

Unul dintre articolele pe care le propunem spre eliminare este art. 2 alin. (4), care spune în felul următor: „Judecătorul, procurorul, notarul public, avocatul, executorul judecătoresc și consilierul juridic recomandă părților, respectiv părții pe care o reprezintă, soluționarea amiabilă a litigiului, respectiv a conflictului, prin procedura medierii, potrivit legii speciale.”

Decizia Curții Constituționale spune că o astfel de recomandare imperativă nu poate fi făcută și că judecătorul poate recomanda.

De altfel, această exprimare, „poate recomanda”, este prevăzută și în Codul de procedură civilă.

Să impui, prin Legea mediatorilor, judecătorilor, procurorilor, avocaților, executorilor judecătorești, notarilor, tuturor acestora, obligații în acest sens, care vin dinspre partea medierii, este incorect, este nepotrivit și este neconstituțional.

Vă solicităm tuturor să votați pentru eliminarea acestui articol și alineat.

## **Domnul Florin Iordache:**

Este o propunere de eliminare a alin. (4) al art. 2.

Vă propun alin. (4) al art. 2 în formularea comisiei.

Mai departe.

La alin. (21) propuneți eliminarea. Îl susțineți?

Da.

Vă rog.

Propunem eliminarea alin. (2[1] ), care are următoarea redactare: „În cauzele prevăzute la art. 60[1] , înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, părțile vor încerca soluționarea litigiului prin mediere.”

Iată, se impune această încercare a soluționării litigiului înainte de a se introduce cererea de chemare în judecată, profund neconstituțional.

Ne obligați și votăm, practic, împotriva unei decizii a Curții Constituționale.

Dacă invocați de atâtea ori deciziile Curții Constituționale, vă rugăm să le și respectați.

Solicităm eliminarea acestui...

## **Domnul Florin Iordache:**

Acum

- Adoptată propunerea comisiei.

Articolul 60[1] alin. (1), la 16. Propuneți o reformulare, da? Vă rog.

Propunem următoarea reformulare, care ar fi constituțională: „În litigiile în care au încercat soluționarea amiabilă prin procedura medierii, părțile și/sau partea interesată, după caz, sunt ținute să facă dovada că au încercat procedura medierii, în următoarele materii:...”

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă propun formularea comisiei la art. 60[1] .

La pct. 18 este vorba de alin. (3). Propuneți eliminarea, da?

Da.

## **Domnul Florin Iordache:**

Bun.

Vreau doar să dau citire... Durează câteva secunde.

Vă rog.

„În cazurile prevăzute la art. 60[1] , dacă odată cu primirea cererii de chemare în judecată reclamantul nu a depus dovada că s-a încercat soluționarea conflictului prin mediere, instanța, odată cu comunicarea cererii de chemare în judecată, va solicita atât reclamantului, cât și pârâtului să depună dovada că au încercat soluționarea pe cale amiabilă a litigiului, dacă o astfel de încercare a avut loc.” Propunem eliminarea acestui articol, pentru a pune legea, propunerea de modificare a legii, în acord cu Decizia nr. 266/2014 a CCR.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc.

Vă propun alin. (3) în formularea comisiei.

Alineatul (4). Propuneți eliminarea. Vă rog.

Propunem eliminarea alin. (4), cu următorul conținut: „În cazul în care până la data la care judecătorul fixează prin rezoluție, potrivit art. 201 alin. (3) din Codul de procedură civilă, primul termen de judecată niciuna dintre părți nu comunică instanței dovada prevăzută la alin. (2), instanța va solicita părților depunerea acesteia până la primul termen de judecată.”

Iată, o obligație în plus care contravine Constituției.

## **Domnul Florin Iordache:**

Mulțumesc.

Practic, este o contradicție între acest articol și Codul de procedură civilă, dar este și o contradicție cu Decizia CCR nr. 266 din 2014.

Mulțumesc.

Propunem eliminarea.

## **Domnul Florin Iordache:**

Nu a întrunit numărul de voturi.

-

Dacă până la poziția 37 de la amendamentele admise sunt intervenții?

- Nu sunt.

Rămâne la votul final.

Încheiem aici prima parte a ședinței noastre. Vă invit la 12.30 la votul final.

PAUZĂ

* * * DUPĂ PAUZĂ

Nu a întrunit numărul de voturi.

Alineatul (4) în formularea comisiei.

Până la art. 76 nu mai sunt intervenții.

La art. 76 dumneavoastră propuneți eliminarea. Corect, da? Vă rog.

Propunem eliminarea art. 76, având următorul conținut: „Judecătorul, în baza rolului activ, aplicând dispozițiile art. 227 din Codul de procedură civilă, dispune trimiterea părților la mediere, în cauzele ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii și care se află pe rolul primei instanțe de judecată de mai mult de 18 luni de la învestirea acesteia fără a fi soluționate, exceptând cauzele în care acestea au încercat soluționarea prin mediere.”

Iată, această obligație stabilită imperativ în sarcina judecătorului vine în contradicție chiar cu art. 227 din Codul de procedură civilă, care spune că instanța poate recomanda părților încercarea soluționării amiabile prin mediere, în niciun caz că este obligată să facă acest lucru.

## **Domnul Florin Iordache:**

Rog colegii să ia loc, să putem începe ședința de vot final. Avem 10 proiecte.

Vom face un vot de control, urmând ca, dacă există observații din partea liderilor...

Putem începe, da? Bun.

Să începem. Vot de control.

Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări.

2. Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a

emite ordonanțe; PL-x 361/2018.

Comisia juridică propune adoptarea.

Explicarea votului, vă rog, domnul Andronache, Grupul PNL.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal a votat împotriva acestui Proiect de lege de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe.

Explicația este una simplă, și anume nu înțelegem pentru ce este necesară această delegare legislativă atâta vreme cât v-ați angajat și aveți, în mod evident, drumul dumneavoastră, al majorității parlamentare, de a legifera prin ordonanțe de urgență: pe Codul penal, pe achiziții publice...

Și dacă ne uităm la cele 50 de ordonanțe adoptate în acest an vom vedea că ați reglementat inclusiv pe domeniul legilor ordinare, pentru care astăzi Guvernul cere delegare legislativă.

Ca atare această solicitare este nejustificată și de aceea am votat împotriva acestei reglementări. Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc.

Alte intervenții dacă sunt la explicarea votului? Nu mai sunt.

Mergem mai departe.

3. Proiectul de lege privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor; PL-x 472/2017.

Vă rog.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație propun adoptarea.

4. Proiectul Legii muntelui; PL-x 80/2018.

Comisia pentru mediu și Comisia pentru agricultură propun adoptarea.

Explicarea votului.

Vă rog, domnule deputat. Domnul Giugea, Grupul PNL.

## **Domnul Nicolae Giugea:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Putea să fie o lege foarte bună, o lege utilă, coerentă, completă, complexă. Dar într-un final a ieșit o lege șchioapă, întrucât la marginea zonei montane se află un hău în care domnul Daea a introdus, prin echipa sa, nedefinirea și mai ales nedelimitarea zonei montane.

În orice manual de geografie, și chiar și în cel de clasa a V-a, găsești acolo clar definită și delimitată zona montană.

În Legea muntelui nu există delimitarea clară a zonei montane sau nu există deloc delimitarea zonei montane.

O astfel de lege vreau să vă reamintesc că este aceea a definirii zonelor defavorizate. Și fiecare ministru care vine la conducerea ministerului, în funcție de interesele pe care le are, redefinește limitele zonelor defavorizate. În acest fel, am ajuns ca unele municipii să facă parte din zonele defavorizate.

Probabil aceasta se urmărește și cu Legea zonei montane. De ce să fie funcțională, de ce să fie atât de utilă, dacă poate să fie șchioapă, ca orice lege pe care o promovează în momentul de față Parlamentul României?

Am votat această lege sub rezerva completării ulterioare, prin intervențiile corespunzătoare, a tuturor neajunsurilor ei. Mulțumesc.

Domnul Dîrzu, Grupul PSD.

## **Domnul Ioan Dîrzu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că Legea montană ar fi fost o lege extrem de utilă dacă ar fi fost dată în mandatele anterioare: ale PNL sau tehnocraților.

Eu spun că este o lege foarte bună.

Ministerul Agriculturii și-a făcut datoria așa cum știe să o facă în ultima vreme, adică foarte bine.

Guvernul susține această măsură cu 10 milioane..., 10 miliarde de euro pentru următorii 10 ani...

, 10..., da..., și atunci..., și atunci putem să spunem următorul lucru: există o zonă...

...10 milioane de euro. Există o zonă...

Continuați, domnule deputat.

... neglijată de guvernele anterioare.

Credem că tinerii fermieri merită susținere. Credem că acele zone au nevoie de ferme de animale, au nevoie de investiții. Și cele 15,8% din locuitorii României pot să-și desfășoare activitatea în acea zonă.

Eu zic că este o măsură extraordinar de bună.

Ar fi fost bine dacă legea ar fi apărut mai devreme. Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții.

5. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012; PL-x 341/2018.

Comisia pentru industrii propune adoptarea.

Adoptat. 6. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie și pentru modificarea unor acte normative; PL-x 198/2017.

Comisia pentru industrii și Comisia pentru mediu propun adoptarea.

Explicarea votului.

Domnul Iancu și apoi domnul Bumb. Cum v-ați înscris...

Domnul Iancu, Grupul PSD. Vă rog.

Și apoi domnul Bumb.

În jumătate de oră termin. Stimați colegi, Este un moment istoric.

Vă mulțumesc pentru vot.

279 de voturi pentru și doar 5 abțineri demonstrează că în sfârșit sunt teme în care cu toții putem, solidarizându-ne, să creăm și să realizăm momente istorice.

De ce este un moment extrem de important prin votul dat acestei legi?

Este pentru prima dată când legislația României reușește să transforme consumatorul în actor-cheie în sistemul energetic și în piața de energie.

Dar ce îi oferă? Îi oferă un instrument pentru a-și controla propriul consum, iar sistemul să fie folosit de consumator ca un acumulator, drept stocator de energie. Consumatorul se poate adresa sistemului, îi poate da energie, poate lua energie, fără ca el să suporte consecințele sau costurile aferente.

Cu alte cuvinte, vom avea, începând de astăzi, sute de mii sau milioane de mici producători, răspândiți uniform pe tot cuprinsul României, care vor putea, prin ceea ce vând în sistemul energetic național, nefiscalizați fiind, să-și aducă un venit suplimentar, care până astăzi nu putea să fie accesibil, și pentru care, deși Ministerul Finanțelor Publice s-a opus sistematic, inclusiv în timpul dezbaterilor, am reușit, noi, cu toții, prin votul nostru, prin decizia noastră, prin fermitatea noastră, să impunem acest mic motor economic pentru bunăstarea consumatorilor români, pentru care vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Grupul PNL, domnul Bumb.

## **Domnul Sorin Ioan Bumb:**

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, este una dintre cele mai importante legi din domeniul economic pe care le-am adoptat în această sesiune.

Grupul PNL a votat pentru această lege, având în vedere angajamentele pe care România le are, și anume ca din 2020 să avem minimum 24% din energia produsă din resurse regenerabile.

Problema până acum a fost deosebit de grea, pentru că micii producători puteau să dea faliment și să nu poată să-și recupereze banii pe care i-au băgat în instalațiile pentru producerea energiei electrice.

Prosumerii, micii consumatori au astăzi ocazia atât să-și asigure consumul propriu, cât și să bage în sistemul național energia, surplusul de energie pe care îl produc.

Este o lege extraordinar de bună, venită în sprijinul lor, o lege care va asigura creșterea energiei produse din resurse regenerabile, și nu numai atât, și va dezvolta o întreagă industrie pe orizontală în domeniul celor care produc echipamente pentru această industrie.

Știm bine că certificatele verzi au fost scumpe și la consumatorul final până acum s-a resimțit destul de greu în buzunar prețul acestora.

Sperăm ca, prin introducerea a cât mai multă energie în sistem și a scăderii valorii acestei energii verzi, România, în primul rând, să poată să își mărească procentul de energie produsă din resurse regenerabile și, în al doilea rând, consumatorul să poată cumpăra un curent cât mai ieftin și nepoluant.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Grupul PMP, domnul Corneliu Bichineț. Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

Am zărit în sală câțiva miniștri. Nu știu dacă doamna ministru Grațiela Gavrilescu este în sală, ministrul mediului, pentru că pentru ministerul Domniei Sale, ca și pentru noi, toți, astăzi este un moment foarte important.

Cei cinci colegi care s-au abținut de la votul acestui proiect de lege probabil că n-au fost atenți.

Participând, domnule ministru, împreună – rar se întâmplă –, cu toții, la a genera o lege bună.

În școala lui Pitagora, domnule ministru, după cum cred că nu știți, pe frontispiciu scria: „Nimeni să nu intre aici dacă nu este geometru” – dacă nu știe geometrie.

Și, până la 30 de ani, cei care veneau acolo aveau dreptul numai să învețe și să asculte. De la 30 la 35 de ani aveau dreptul să pună întrebări. Și abia după 35 de ani, aviz amatorilor, puteau da și răspunsuri.

Eu sunt la vârsta când pot da un răspuns. Răspunsul meu este următorul:

În timp ce încercăm să normalizăm activitatea parlamentară, suntem încurajați de un cor foarte puternic, în fața Parlamentului, care invariant vine cu: „Hoții! Hoții! Hoții!” Dacă se simt bine în astfel de situație, este problema lor. Eu nu mă simt deloc bine.

Și dacă vrem să facem o Românie curată, întâi trebuie să începem cu normalizarea raporturilor om-natură.

Fac trimitere la Ilya Prigogine, un înțelept, un cărturar sârb, care ne atrage atenția, în secolul al XX-lea, că raporturile dintre om și natură pot normaliza și raporturile dintre om și om.

Nu știu dacă ați sesizat, s-ar părea că între noi nu mai există dialog aici. Și este foarte, foarte trist.

Astăzi am votat împreună pentru ca cetățeanul român să conștientizeze că poate contribui, prin decizia, prin activitatea sa, la normalizarea raporturilor energetice cel puțin.

A spus domnul Iancu – cred că sunteți bunișor, dar nu v-am văzut când a fost moțiunea și a fost ministrul dumneavoastră să veniți să-l smulgeți de aici și să vă așezați în locul lui, acolo. N-aveți curaj. Îmi pare foarte rău!

Oricum, Partidul Mișcarea Populară va susține orice proiect legislativ care duce la normalizarea vieții în România. Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc și eu.

7. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator; PL-x 483/2016.

Comisia juridică propune adoptarea.

Adoptat.

Explicarea votului.

Vă rog, domnule Stelian Ion. Nu apăreți...

Domnule Cupșa, vă rog, după.

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

Am votat împotriva acestui proiect pentru că este un proiect profund neconstituțional.

Se vor lungi duratele proceselor, ale tuturor proceselor din România.

Dacă asta vă doriți, să votăm împotriva Constituției, a deciziilor Curții Constituționale și împotriva cetățenilor, pe care îi împiedicăm să aibă acces liber la justiție, iată că ați reușit acest lucru.

Nu meritați aplauze, dimpotrivă.

Cu siguranță, va trebui să reparăm această nedreptate la Curtea Constituțională, unde, cu ajutorul colegilor din opoziție, sperăm să avem câștig de cauză.

Vă mulțumesc. Domnul Cupșa.

## **Domnul Ioan Cupșa:**

Vom ataca la Curtea Constituțională această lege.

Și nu este o surpriză, nu?

V-am spus de la bun început. Dacă prevederile..., dacă dispozitivul, precum și motivele Deciziei Curții nr. 266/2014 ne spuneau că este neconstituțional să obligi o persoană doar să participe la o procedură de informare în legătură cu medierea, cât de constituțional poate fi acest text pe care dumneavoastră îl adoptați, în măsura în care o obligi să participe la o procedură de mediere? Subliniez, nu la o procedură de informare, ci la o procedură de mediere.

Se încalcă accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, la un proces care să se termine într-un termen rezonabil? Cu certitudine, da. Și aceasta se va întâmpla.

Închipuiți-vă că ați votat în acest moment ca orice cerere care va fi adresată unei instanțe de judecată, dacă nu este însoțită de dovada că ai trecut prin biroul unui mediator – că ai trecut prin biroul unui mediator –, eventual plătindu-i și un onorariu, va fi respinsă ca prematură.

Acest lucru l-ați votat cei care ați votat doar la ridicarea de deget și nu ați știut care este conținutul acestor texte modificatoare ale Legii medierii.

Eu vă mulțumesc.

Și, cum spuneam, o să ne vedem din nou în Parlament în legătură cu această lege, după ce sesizarea noastră adresată Curții Constituționale va avea succes și ne veți da din nou de lucru, în Parlament, nu? Că asta faceți...

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Mulțumesc.

Legi organice. Adoptări.

8. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, reexaminată la cererea Președintelui României; Pl-x 419/2017/2018.

Comisia juridică propune adoptarea.

A fost adoptată.

Explicarea votului.

Vă rog, domnule Stelian Ion.

Un singur vorbitor.

Domnul Stelian Ion și apoi domnul Cupșa.

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

La 100 de ani de la Marea Unire, iată că românii luptă contra românilor.

Doamna Olguța Vasilescu vrea să pună tunurile pe copiii din Piața Victoriei...

Liviu Dragnea a început război împotriva statului de drept și împotriva românilor...

Vicepreședintele PSD cheamă tineretul pesedist cu arma la picior, să lupte și, la fluierul celui mai iubit...

Explicarea votului...

...fiu al poporului...

Domnule coleg...

...vă spun imediat care e legătura..., să aducă oamenii în București. Acum ați deschis un nou front. Vreți să câștigați și reduta CSM și reduta Inspecției Judiciare. Despre asta este vorba!

Să nu credeți că lucrurile vor rămâne aici și să nu credeți că noi nu vom lupta până la capăt!

Avem pentru ce lupta. Noi nu luptăm să ne scăpăm pielea, domnule condamnat penal. Nu vrem...

Dumneavoastră, care vociferați acum, mă adresez...

Explicarea votului, fără atacuri.

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

...dumneavoastră mă adresez.

## **Domnul Florin Iordache:**

Deci, domnule coleg, fără atac la persoană. Vă rog, explicarea votului, fără atac la persoană. Vă rog, continuați.

Vă rog, explicarea votului, fără atac la persoană. Vă rog, continuați.

Continuați.

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

Nu... Deci nu luptăm pentru a ne scăpa pielea, ci luptăm pentru copiii noștri. Și vom lupta mai dârz decât dumneavoastră.

Domnul deputat Cupșa.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

24 de articole sunt, în mod cert, fie neclare, fie conțin texte contrare, fie, în esență, sunt niște paralelisme legislative, cu texte din acest proiect sau din alte legi.

Acest lucru l-ați votat atunci când ați respins cererea de reexaminare a Președintelui României.

Felul în care ați decis să modificați Legea nr. 317/2004, cea privitoare la organizarea și funcționarea...

Haideți, vă rog, dumneavoastră... Puteți veni până aici...

## **Domnul Florin Iordache:**

Continuați, domnule coleg, explicarea votului, fără atac la persoană.

Domnul Cupșa, vă rog, continuați.

## **Domnul Ioan Cupșa:**

Domnule președinte...

Vă rog.

Domnule președinte...

Continuați, vă rog.

Rugămintea mea este să vă îndepliniți întru totul obligațiile pe care le aveți și să controlați sala, în așa fel încât desfășurarea ședințelor Parlamentului să fie una potrivită locului și rolului pe care îl...

Vă rog, continuați, domnule Cupșa, explicarea votului. Discutăm despre proiectul de lege care...

## **Domnul Ioan Cupșa:**

Vă repet încă o dată. 24 de articole conțin texte neclare, texte contrare sau paralelisme legislative.

Calitatea, încă o dată, a acestui act pe care PSD–ALDE îl susține este una execrabilă. Și cineva probabil va veni să vă traducă cuvântul „execrabil”. Cineva din ALDE, de preferat.

Cineva din ALDE, de preferat. Să vină să traducă astfel de cuvinte mai rar folosite, dar complet potrivite pentru ceea ce îmi doresc să exprim în legătură cu activitatea pe care dumneavoastră o desfășurați.

Ce se va întâmpla cu această lege, o lege care modifică, cum vă spuneam, felul în care se va organiza și va funcționa CSM? Este foarte simplu. Va avea de suferit autoritatea judecătorească.

Va avea de suferit autoritatea judecătorească. Vor avea de suferit cetățenii care se vor adresa instanțelor judecătorești, atunci când, nevoiți fiind, vor solicita să se pronunțe câte o hotărâre.

Hotărâri de condamnare nu știu câte vor fi, nu știu câte au mai fost pronunțate în legătură cu cei care sunt în sală, dar eu vorbeam în general despre soluționarea unor procese, indiferent că sunt de natură civilă sau penală și în legătură cu care ar trebui să fim mai atenți. Pentru că, încă o dată, vătămăm drepturi și interese fundamentale ale concetățenilor noștri.

În legătură și cu acest text de lege...

Vă mulțumesc, domnule deputat.

...dacă nu vor avea suficientă înțelepciune, colegii dumneavoastră, PSD–ALDE, din Senat, ne vedem la Curtea Constituțională. _(Vociferări.) (Aplauze.)_

Da. Asta este cel mai ușor. Domnule Bălănescu, vă rog.

Vă reamintesc, Curtea tocmai a declarat-o constituțională. Domnul Bălănescu, explicarea votului, Grupul PSD.

## Stimați colegi,

Din câte mă pricep, istoria acestui popor este istoria unei justiții care întotdeauna a fost nedreaptă cu el.

Și a fost nedreaptă pentru că justiția, în această țară și pe aceste meleaguri, a fost una a puterii, și nu a cetățeanului.

Am îndurat o justiție comunistă, dar care avea o atitudine umană față de cetățean. Și am prins justiția procurorilor, în această țară, mai tare ca justiția stalinistă a anilor 1954.

Această instituție a procurorilor a fost dată în puteri depline și ea a condus statul o perioadă îndelungată de timp.

Legile justiției trebuie să fie reformatoare și trebuie să aibă în vedere cetățeanul, nu puterea.

Or în această țară trebuie să înțelegem că actul de justiție trebuie să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului, și nu să menținem o justiție macovistă, care prezintă cetățeanul ca o victimă, în 99 de cazuri, a actului de justiție.

De aceea, astăzi am avut satisfacția să votez o putere în stat care este reglementată bine. Ea poate fi reglementată și mai bine atâta vreme cât procurorul stă în egală măsură în fața avocatului, în aceeași situație fizică și psihică, fără a crea drepturi suplimentare acestuia.

De aceea Inspecția Judiciară, CSM au roluri foarte importante în respectarea drepturilor și libertăților fundamentale.

De ce nu credem... și de ce de la acest microfon nu facem decât acuzații prin care orice act de progres într-un anumit domeniu este caracterizat prin prisma unor persoane?

De ce reducem rațiunea pentru care ființează Parlamentul în această țară?

Noi reglementăm...

Concluzionați, domnule coleg.

## **Domnul Alexandru Bălănescu:**

...pentru cetățeni aici.

De aceea, în concluzie, vă rog să luați ziua de astăzi ca una istorică, prin care se caută să se repună în drepturi de autoritate deplină justiția în România, pentru cetățeanul român.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc și eu.

9. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2018 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996; PL-x 375/2018.

Comisia pentru administrație și Comisia juridică propun adoptarea.

Domnule Varga, vă rog. Explicarea votului, Grupul PNL.

## **Domnul Vasile Varga:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am votat astăzi pentru acest proiect de lege întrucât unele disfuncționalități au fost eliminate din Legea nr. 7/1996.

A fost necesar să ne ducem pe un decret-lege nr. 215, un decret vechi, care a făcut foarte multe lucruri bune în regim de carte funciară în Bucovina.

Și astăzi, chiar dacă există aceste disfuncționalități în continuare, mă bucur că s-a eliminat acea dinastie a unora care se consideră a fi judecători într-o procedură necontencioasă, și anume registratorii de carte funciară, care erau mai presus de lege. Astăzi vor avea și ei, la rândul lor, cum avem fiecare dintre noi, un for de conducere, care să-i determine să dea o altă conotație activității profesionale pe care o au, pentru că nu există stat în stat, cum exista până acum la birourile de carte funciară.

Începând de astăzi au câte un șef și sunt obligați să înregistreze în cartea funciară toate actele de proprietate.

Este adevărat că inclusiv certificatul de posesor, acea procedură greoaie – care n-a fost pus în practică din 1996 până astăzi niciodată –, nu s-a putut pune în practică.

Astăzi vom avea o altă posibilitate: prin posesia noastră, înscrierea în cartea funciară.

De aceea am votat alături de celelalte formațiuni politice acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Proiectul de lege...

A, domnul Korodi, explicarea votului, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Astăzi închidem o dezbatere care durează de cel puțin patru ani, o dezbatere care s-a axat pe micșorarea, scăderea birocrației și pe sprijinul consistent al țăranului român, care are nevoie ca tot ceea ce înseamnă pământuri pe care le deține să le aibă din punctul de vedere al hârtiilor, al actelor puse în ordine.

## Stimați colegi,

Este bine că această dezbatere parlamentară și decizia noastră de astăzi în sfârșit au fost susținute și de instituția națională care se ocupă de cadastru. Dar au trecut prea mulți ani. Și, din păcate, avem în fața noastră încă câteva termene care ticăie, care se referă la finalizarea procesului de retrocedare a terenurilor și de împroprietărire a foștilor proprietari.

Stimați colegi, avem nevoie de flexibilitate și avem nevoie de instituții naționale care să nu se focalizeze pe „drepturile” pe care le au astăzi cei care dau energie birocrației din România, ci să mergem în direcția de a scădea rolul statului în aceste procese, în aceste domenii, și să ajutăm omul efectiv să-și rezolve problemele pe care de ani de zile este blocat să le rezolve.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc. Nu mai sunt intervenții.

Și ultimul proiect.

10. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul asigurării pentru accidente de muncă; PL-x 189/2018.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru sănătate propun adoptarea.

Invit colegii la ședința Biroului permanent. Explicarea votului, domnul Buicu, vă rog.

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a votat pentru acest proiect de lege.

Vreau să vă amintesc că la nivel național vorbim despre 3.119 servicii voluntare pentru situații de urgență, în cadrul cărora activează 104.681 de persoane, dintre care 100.835 sunt voluntarii.

Din totalul acestor voluntari, vorbim despre 76.325 de români care au încheiat contractele de voluntariat și care sunt beneficiari ai acestei legi.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc și eu.

Nu mai sunt intervenții.

Declar ședința închisă.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|085508]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 109/3.VII.2018 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei